Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-03-03 / nr. 10

șă la craiul Prințul de Vyogn se amesteca în trejile Statului. dDeamna Anghir se pentru a se însăr­cina cu alegerea unui Cabinet nou, dar eaș'ar fi descoperit hoterirea ea de scrie din 15 Fevruar. Cum că Liarșalul V Ualee ar fi căpătat po­­rea oastei, Divizionul din tăi va fi de 8000 vărvați, sub Comanda Ducii de Orlea­n, iar al doilea sulot a Generalului Sram, cătră răsărit în priajma Algi­­zile ale lui Martie se pornească amândouă divisionele.­­ Prin Laghir se vestește, cum că Vlabarcani, tre cei mai Bei de Șerșef, unul din­­însemnați venerani a lui Abd­­el­ader, purăt le Sili-Mohamed bei de Miliana, cum că numai lepevirii lui să poate împuta nefericita lovire din 31 De­­cemb. a. t. și că el numai pintru acea sau purtat cu așa puțină energie împotriva Franțozilor, căci voia retuciu,­dat capul, pagub­ă de a pasă cu ei la des­­la o deosebită în­­voială, prin porunca Vmirului ș­ar numai din carii se pot înțelege cu Franța.­ ­ Turu­l, constantinopol 5. Fem­­. Poarta în­­tre Biserică și Stat, pentru puteria de a da legi în trierile căsătoriei, se întinde și spre privit. Poarta este poftită a se amesteca în trănsa. Lucrul are această noi­­mă: Patriarhul grecetc de aici, cunoscâ­nd de bune unele înnoiri, ne făcea Preoții o zi din Tante și Corfu în căsătoriile ameste­­cate, (a creștinilor de legi a răsăritului or­­todoc­să cu creștini de altă religie) puindule neccari condiții noaz, ce nici din pravilă, nici se pot legitima, au dat loc unei încorduri vrășmășiști cu Gudernul Ionittu. Lord Pomombi stă foarte pentru descău­­narea Patriarhului, iar D. de butenii îli apără, șininduce în tot chipul a domoli crul. Poarta simte mare mărinire le vr'o câteva săptămâni asupra Patriarhului, așa o­un Trebuie răzuritului înainteaj din zi în zia! zăpăciala se face tot mai mare. Poarta privind de o parte la turgurările din Gre­­cia, și acum și din Ionia, la încordaria­­te este între Critania mare și China; iar pe de altă parte la slăbănogitele rietății, ce are cu Moldova și Țara romănească, pri­­cum și la tumulturile din Labania și din muntoasele părți ale Herțegovinei, la mi­­șcarea duhurilor din Vilius, Tesalia și Ma­­țelonia, toate aceste­a umplu de grimji, vă­­zind o asfeliu de desghinare in interesuri, des­­nădăjduind tota­ odată și despre o adevă­­rată împreunare a Rugiei cu Englitera., Apoi Franța voiește a asigura lui Mehmed­ l­i stă­­pânirea tuturor provințiilor, ce le are a­­stăzi în mână, când Englitera sar depărta pănă după granițele Siriei, și socotește că ar fi pre mult când i sar da Pașalica de Acre. Așa­dar reodihna și turcurarea crește, cu atâta mai hărtos, că lucrul se tot amână mai departe. APgemvin: Zeite fo. 57. grecia Jurnalul „Mediteraneo ce ese în Malta, cuprinde o scrisoare din Atina dela 27 Panufrie, în care se ține, cum că Craian Otto, dând o audiență lghentului criticesc Sir­dmund lion, iar și dechlarat, că do­­rul său este a vedea iarăși rennoște legă­­turile cele prietinești de mai nainte cu Vn­­gh­tera. După înștiințările cele mai noiă, te le avem dela Tru­st pentru G­recia din 22 Fevr., știm că lăcuitorii acestei provinți sânt acum în desăvărșită liniște. Aștiiințare La Dumnealui Peguțătoriul Manuc se află icre de știucă proaipete, ocapa 1 Ș. 68 Hge M­­. M­. - estuliun­ee-­­PREțul Bucat­ELOR în CRAȘOV. (la 13. Martie e.n. (în sani de valută.) runcă pentru de luna lui Martie putse toate în lucrare, ca în va lucra rului, în ținuturile loghizului, chiderea care unul de acestui n­ avea atâta fanatism în din trădanie în cât de munt al narei lui, dacă ar fi e lne pul său, cele din un agreliu acum sănt de General, a nu­me și că va ota fi per­­și era a se găti de luptă, e hotărâtă pentru porni­­o reserică de 10,000 bărbați Pănă cap, care tai r edactoe grovghip vaeu­ oditoe soap găti. „­ iS 22-

Next