Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-06-01 / nr. 22
SA7 DE TRANSILVANIA. sau PREANALTA VOIE). Timt lunii lor lipsiți pănă atunci făcute, pănă când mai în urmă ajunse a fi îngrijat, de va putei sosi în ruidința sa cu cât sau mai remas în casa vnvitățiii. Deosibit păstoreasca preaosfinției sale răvnă, prin care a lu arătat, ca un anic Moisi, măcar că își are pe pronii săi cu norodul, și ca alt Eliteiu, măcar nu 'i lipsesc Glezii cu toiagul, nu se deosibește de cele zice pentru 68. Paveilopostoluni „Grevând prin cetăți torașe, site, învăța pre pi să păaratcă poruncile cele așizate dela Anottoli și v să trăci. Căci adecă în cele mai multe zile a vivităției sale canonice după lungi slujbe bisericești și dete sfințiri de biserici, făcea și câte patru predici pe zi despre deschilinite materii aplecate în tot locul stării fiește căruia popor cu osebit folos sufletesc, încât din popor în popor nu pentru vreo mâncare peritoare ci pentru hrană duhovnicească umbla p mulțimia petrecându'n și ascultândul. Crașov. Înnnobia Sa prințul miloș Osrenovii de Serbia, sosi la 7. Iunie c. n. din Țara romănească prin Pasul Timișului la noi, - la carantina pomenitului pas Î. S. fu priimit de cătră oficialii și miliția uerinee cu toată cinstea. În seara zinei aceia i se făcu prințului o serenală prin capela cetății, în ziua următoare D. dăru și priimi vizitele cinstitoare, iar în 10. capoia verde prăsnuită la romano-catolici, însoțit de D. Generalul Piigalli Treter de Tritfeld se află de față la solienitate în biserica parohială romano-catolică de aici. După cum se spune, Î. S. va petrece câteva zile la apele minerale dela Arpătac și de acolo va apuca drumul prin Sibiu cătră Viena. Nu putem trece cu tăcerea generozitatea ce arătă 4. G. prințul Miloș cătră instituturile din cetatea noastra. Așa gimnaziul cel nou lătinesc dela romanocatolici priimi dela Prințul 72 f. 50 cri., curigiun protestanților 72 fiorini 50 cri, școala românească din șchei 72 f. 30 cr., toate acestea sume în bani de argint; asemenea miliția batalionului din garnizon, cele două case de săraci, ospitalul, temnița luată dela această înnaltă persoană ajumartorie de prietineștile relății între ambi 4 în lume însemnătoare de crani. Făgăraș, 27. Maiu. „Prealuminatul și Preaosfințitul Domn Episcop al Făgărașului de legea greșască unit Ioan Lemeni, vizităției sale canonice la 25. aprilie prin o parte a comitatului Bălgradului de sus și a Scaonului Sibiului, prin scaonele Nocrichului și a Cincului mare întregi, precum și prin Districtul Făgărașului, o săvârși pe acela în 25. Maiu, întru care vremi și lăla întreagă pildă de chiemarea ea vlădicească, necruțindu'și ca cel mai mic supus, nici odihna, nici celtuielele ceîncepând în anul acesta cursul le monarhii învecinate. După țirile din Regio dela 18, Maiu Mauitatia Sa împărăteasa Lugirii, petrice în cea mai dorită olari a sănătății în această cetate, care nu cruță nimic, spre a face petrecerea strălucitei Oaspete încă pe atâta de plăcută. în 16. sosiră ÎD. SS. c. c. marele ducă și maria ducesă di Toscana din Florenția în Regio, de unde Maiestatea Bal. Arhilunecă Maria luisa dușnesa le Parma șul, în seara din 18. s'au deportat la staturile sale. Austria. Coțen, 24. Maic. Maiestatia Sacraiun Sardiniei în călătoria sa la Lapalia, trecând prin ataturile c. c. austriace tirol și Lombardia, priimești pretutindeni cele mai respectuoase” întimpinări și cinstiri.