Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-02-16 / nr. 7
26 Maria și din Transilvania”). Comitatul Păștii în alunaria cagbstraordinară ținută la 3., 4. și 5. februarie, între altele în viisința țesătoriilor mestecate hotără a se face o prea umilită inorimentație cătră Maiestatea Sacesaro-crăiască, întru care să ceară o dietă, unde duvza aceasta să se desbată și să se restoarne. În adunarea pomenită însuș un preot catolic D. Horaric s'au dechlarat în contra circularelor Arhiepiscopului Primas al Ungariei, împrotiva căruia însă popiunea din protopopia dela Cula și Pesta făcură o canzilă. În respunsul comitatului Peștii făcut cătră comitaturile Oaș, Ablui, Corșold, Maramurăș, între altele se zice: „De cumva după cum se aude și se știe, scopul călătoriii episcopului de Canad la Roma, ar fi vreo învoire cu curtea romană în pricina căsătoriilor mestecate; ca nu cumva din aceasta să se tragă vreormare asupra drepturilor Ungariei acestei plobode și neatârnate, a craiului soru apostolesc, a coroanei sale și a legislației de sine stătătoare, le chiară sărbătoriște, cum că Ungaria nu așteaptă legi de la Roma și nici că le priimește; și așa drumul episcopului de Canad (Lonovici) asupra țării după drept nici nu poate avea nici un rezultat. Dumnezeule, ce denicate sânt acele strune ale inimii omenești, pe care le atinge cauza călătoriilor mestecate, în țările noastre, nici, în acestea lăcașe ale atâtor religii deschilinite! Acel om trebuie să aibă un cap numai pentru politica cea rece și o Inimă de lască, pe care sunetul strunelor atinse să nu-l străbată, singur unul ca aceea poate privi la cursul cauzei pomenite fără interes vrednic de om. Vate multă vreme, de când politicii cei mari au pus întrebarea: „O nație, un stat când pot fi mai fericite, când domnește la mijlocul lor numai o raigie, sau cănd ele sânt împărțite în mai multe confetii religioase? 638 înșirat folegiurile și părțile slave a uneia și ai alteia. Când însă duhul viacului și vremile aduc la mijloc cauze, cum este și aceasta a căsătoriilor mestecate, atunci mă îndoie eu, dacă nu vor amuți amândouă părțile disputante deocamdată. Line adecă poate restringe libertatea conștiinței omului? -- Turul Constantinopol. 1. Fevr. Divanul cel mare se cuprinde cu Fermanul de investitură în familie pentru Mehemed Ili. După știrile dela 31. lan, flota turcească care pornise în 20 și 21 dela Aleceanaria, în 24. An. au și sosit în portul de la Marmarița. La amiralul Saver Pașa remăștee cu Fregata „pugretii și cu un prig la Alecsandria; îndată cum va sosi el în Marmarița, admiralii unitelor escadre Stopfort și Bandiera vor pune toate în rând, care a trimite flota otomană cât mai în grabă la Constantinopol. Într'aceea flota mai nainte de a se apropia la căpitală, tribuie să fie lăzurit la 12 zile. Aașa contuma directorul Rovert, s'au și trimis, ca să fie de față la curățirea corabiilor și a oaminilor. - pentru matrozii dela flotă s'au trimis 6000 mondire, ca să poată lăpăda portul eghiptenesc și să se înbrace în cel turcesc. - vC. crăiescul brig „Montecuculi la 27. Ian. mearsă la golful dela Salonic unde iarăș s'au arătat coretarii grecești. - Pedgid- vfendi fostul mădulariu al ofatului dreptății o au numit guberner în Damasc și fostul acoloș guverner Bahagi ali Pașa sau trimis de Șiihimsharim sau inspector ale sfintelor cetăți. Despre Ibrahim Pașa încă nu se știe curat, dacă va fi ajuns pănă acuma îndărăpt la Cghipt. (Oestegg. Veobaschteg.) frag. Paris, 2. Fevr. Legea pentru intărira căpitalei franțuzești cu un zil rătund și cu mai multe bastaig și șanțuri s'au priimit în camera Deputaților cu o majoritate de 75 din 399 de votigranți. pritmianți. Foile din London încă împărtășesc sunțirerea lui Mehemed Ali. „M. Croniclu adaogă: în chipul acesta cauza orientală se poate privi ca săvârșită, și încă pe un temeiu, care dă o chezășie sigură pentru pacea din răsărit, și care însuș partizanii lui Mehemed Ali nu o pot privi ca o nedreptate în protiva pretențiilor lui. Pot și nădăjduim, cum că binecuvântarea unei nouă chezășuiri pentru țineria păcii nu se va țărmuri numai pentru rătărit. Cu săvârșirea acestei cauze este nădejle, cum că și întărătarea spre care dănsa duda pri să carcă în Patria noastră n'adem pănă acuma pricină de nepricere, de cununa ecc. la E. Colac, epiescopul catolicilor cununa în persoană la Cluj pe o părere de megnați cu toate țerimoniile pricina și spre munțumiria tuturor.