Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-06-03 / nr. 45
SAPETA DI TRAMMISAMA. (SPUREEANAITA VOIE.) ANPI APL JPPCA. MONARHA AUSTRIACĂ. TRANSILVANIA. Cluj. Dela dietă. Iobăgia încetează în tot Ardealul pe toată vecia începănd din ”.. Punie 1848 adică din dumineca sfintei Treimi! Legea prin carea poporul transilvan parte mare romăn, însă și unguri mulți și căteva sate săsești scapă de robia veacurilor, e compusă din 10 paragrafuri și în 7. Iunie se și trimise la împăratul spre întărire. S'ar cuveni să traducem acea lege din cuvănt în cuvănt, ea însă este compusă într'un stil preanalt pentru țărani, ca și pentre mulți carii știu ceva carte. Noi o vom pune aci în cuvinte mai populare, ușoare de înțeles, iar traducerea verbală o amănăm pe cănd se vor publica și în limba romănă toate legile țărei, care se va face neapărat. Iată tot înțelesul legii, cum se cuvine să îl cunoască toți pămăntenii: i Robotele, zeciuielele ști orice plăț iobăgești zăcătore pe moșiile iobagilor se șterg de tot prin lege. 15. Coponii proprietari vor fi despăgubiți din veniturile țării, iar nu dela iobagi; țara ia despăgubirea proprietarilor pe omenia sa. 25. Împăratul în dieta venitoare va propune o lege, carea să cuprindă model deplinei despăgubiri a proprietarilor în măsura în carea ei se folosia dela iobagi. 35. Fiindcă proprietarii pe veritoriu nu vor mai lua zeiucele, urmează că aici ei nu vor mai plăti împăratului arenda dela acele zeciuiele. 46 Locuitorii țărei, chiipuseseră pănă aci iobagi și jeleri, nu vor fi scoși din locurile și moșiile pe care se află, fie acelea ori iobăgești ori domnești (colonicature și alodiature), pănă nu vor deosebi judecătorii între natura acelor pămănteni, pici în pășunărit, pădurărit și trestierii pănă atunci nu vor fi tulburați. Dacă însă judecătorii ar afla că oareșcare moșie ar fi fost alodiat vurat, fostul iobagiu va fi datoriu a rentoarne și folosul trecut. Semne pentru facerea de încăperi de aci încolo nu se vor mai da; judecătoriile vor îngriji strâne ca pădurele să se țină în stare bună. 59. Gubernul va orăndui o judecată mare și altele mici într'un număr de ajuns, care căt mai în grabă să cerceteze (din sat în sat) care este loc de colonicatură și care este alodiat domnesc și să judece după legile Ardealului numai pe efori. Pănă nu va eși sentința judecății, nici un locuitoriu nu poate fi scos din moșie, nici se pote sili la vreo plată. 6 5. Iobagii din săcuime vor eși de pe moșii numai dacă proprietarii ar puteadeveri în fața judecății, că locul pe care'l ținu iobagii ar fi alodial, sau cum fi zic săcuii moșie săcuiască (sissisa Daegheditas). 75. Toți varii ar voi ași commasea adică ași întregi pămănturile tot la un loc și carii ar voi ași despărți locurile de pășune, vor pute face aceasta, însă numai pe calea legii. 85. Viile încăt acelea pu sănt plăntate pe locuri iovăgești, nu se socot între locurile scutite de zecimi. Dreptul cărcimăritului rămăne tot proprietarilor. 9 5. Judecățile dominale și triduale înceată, și orice vină și cause ale locuitorilor se îndreaptă la judecătoriile ținuturilor. 10 5. Domnii proprietari carți pănă acum avuseră iobagi, dacă cumva sănt încărcați de datorii făcute mai nainte de blocarea acestei legi, să nu poată fi sorociți a le plăti pănă la orănduirea altei legi, afară numai de datoriile făcute la poguțetori și la meșteri fără camătă, la acăror plătire pot fi sorociți, dar le camete încă putea fi strinși a le plăti pe calea legii. Creditorilor le va fi de ipotescă și căpitanul pe care proprietarii vor ave al trage de la stat ca despăgubire. Un alt articol de lege (al Vlea) determină că isvorăle din vare sănt a se despăgubi proprietarii vor fi veniturile vistieriei (camara), cum și alte venituri ale urei preste tot, iar mai ales din veniturile ocnelor de sare, care se vor lega ca ipotecă și temeiu, pe care se va face o înprumutare de stat, de unde proprietarii vor lua acții, pe care le vor pute preface în bani. În cursul desbaterilor se ridicară căteva greutăți. Cea mai însemnată fu asupra dominiunilor aflătoare în mările corporăcurilor, cum sănt orașele, cetățile, episcopiile, monastirile, școlele, care încă cer despăgubire. Această înrebăcine este atăt de încurcată, căt trebui să se amăne ne altădată. Se zise adică și arăta, că corporăciunilor nu li s'ar cuveni despăgubire, pentru că de acelea tot trebue să îngrijiască statul de la sine ș. a. Vom vedea cum se va descurca. - 58 scăndări mult pe ascultători, pentru că se mai păstră monopolul (cărcunelor ș. a.) pe sama npeme- pu .