Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)

1848-08-02 / nr. 63

VAMA. V Prețul Gazetei și al Foiei este pe 1 an­u f. pe 7 an 4. a. arg. AP­­P-PJA,. MONARHIA AUSTRIACĂ. TRANSILVANIA. Mediaș, 24. Iulie. Faptă crăncenă și barbară. Pe parohul romănesc din Daia în 17. Iulie c. v. îl pușceă vecinu său nemeș maghiaru (care este numele spurcatelui?) Numai din causă pen­­tru că bietul preot îndrăsni­a pretinde ca barbarul ucigaș săși împușce cănele ca­­rei mușcase un prunc. Se spune că uciga­­șul săvărșind crima zise: „Te puse mai bucuros pe tine, de­căt pe cănele meu.” Preuteasa văduvă de laăștiietorea întri­­stare își perdu mintea.­­ Noi știm că ori­ce faptă tirană și barbară a nemeșilor e netezită și esculată; ce toate acestea astă­­dată nu va pute zice nici ungurimea, nici ca­­marila cutărui episcop că acel preot ucis în loc esl voui căne ar fi fost ucis ca tul­burătoriu. Provocăm pe episcopul respe­­ctiv ca să mijlociască satisfacție, amăsu­­rată barbarei crime, pentru că săngele lui Avel aburind cătră ceriu strigă răsbunare. Unde este statariul?! Dela Abrud pe­veni un neguțătoriu cul­­tivat și ne­mărturiei între altele. Comi­­sia cercetătore asupra romănilor se de­­părtă fără a descoperi vreun plan pericu­­los, fără nici un resultat; într'aceea cățiva preoți rămaseră bajocoriți: parohul Sim. Balint și tinărul Moga tot prinși; căteva sate supuse la purtarea speselor de 2-3 mii l. arg. pentru soldații săcui și roliaci; toate acestea numai la nește păre oarbe și răutăciose a­le cătorva nemeșei colocăi­­tori de răsbunare, însă și fricoși peste măsură, carii alergaseră cu mincuni grase pe la Cluj, cei mai păciuiți romăni din aceste părți. Pănă acuma romănii cu puținii unguri locui­­tori în părțile acestea viețuia ca frații, însă dela dușmănoasele tractări încoale a­­tăt sau recit iormele, căt numai Dzeu știe cănd se vor mai pute vede cu ochi buni unii pe alții. Iată așea dederă ungerii cu pi­­ciorul la tote simpatiile romănilor pentru totdeauna. Mai adaogă și irrităciunile jur­­nalelor maghiare, care suflă necurmat în spuză, anume Nib. Iojica în Resti Nigl. își zace de bap cu bulele ce vănie asupra ro­­mănilor, carii tot eș prea bine știu că Io­­jica încă ea viță de romăn”) Săcuii după Armele se culeseră și de la ce și în Abrud se bătură urât cu solda­­ții din regim. Jivcovici (vezi și Egd. Nig.), apoi la pornirea lor nu așteptară comanda, ai mai mulți o luară nainte pe aci încolo, iar la satel Ș ard se bătură cu dragonii și că romănii, în căt­un corporal și un ro­­măn ar fi rămas mort. UNGARIA. Pe toți interesează a afla lucruri noar din cămpul bătăii. Însă jur­­nalul ofi­. Cozlani fără a enumera fapte, decilară numai din nou și rătund, că nici odată nația maghiară nu se află în pericul mai mare de­căt tocma acuma. Din gardele naționale se tot mai strecură cu sutele în jos asupra sărbilor, însă pănă aburi fără nici en folos, pentru că atăt pusura ace­­stora, căt și desperata lor purtare face a se frănge toată puterea întrebuită pănă acum a se prăle.­­ Se spune că sărbii pănă și dela Greț ar fi căpătat tunuri!!­­ Încercarea de împăciuire cu slavo­­croații prin Selacie în Viena se sparse fără nici un resultat. Acum ministeriului un­­guresc îi mai rămase un singur mijloc: des­­chiderea unei diete slavo-croatice la Varaș­­din unde s nația slavo-croată săși descopere toate pretensiunile sale, iar nația maghiară să le împliniască pănă unde se sufere cu onorea ei.­­ Într'aceea sărbimea sta gata a da sau a primi o lovire hotărâtoare cătră G. August.­­ Tocma săntem provocați a publica următoarea declarație episcopească: „Pesta în 25. Iulie v. 1848. Dela lo­­curile mai înalte mi să face subscrisului cu mărinire cunoscut, cum că s'ar fi aflat, că în Sibiiu s'ar ținea oare­care adunări pe ascunsu, și cum că acestea ar da la po­­por răndueli cu gura și sub numele meu, ca și cănd acelea ar veni dela mine; tot­deodată sănt poftit din partea lucrurilor mai înalte, ca au numai să înpedec eu ast­­feliu de adunări și lucrări, ce ne cum nea­­mului spre vre­un bine, dar nici mie nu mi pot servi spre o măngăiere și cinste; ci spre ferirea numelui meu de ori­ce feliu de pază să mă și declarez în privința a­­durărilor acelora înaintea întregului cin­­stit public. Pentru aceea eu declarez înaintea a tot )­ O reputație bună ce e și asupra acelui vătrău politic romantic o vom retipări și noi după Nemz. Ție.

Next