Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-08-02 / nr. 63
VAMA. V Prețul Gazetei și al Foiei este pe 1 anu f. pe 7 an 4. a. arg. APP-PJA,. MONARHIA AUSTRIACĂ. TRANSILVANIA. Mediaș, 24. Iulie. Faptă crăncenă și barbară. Pe parohul romănesc din Daia în 17. Iulie c. v. îl pușceă vecinu său nemeș maghiaru (care este numele spurcatelui?) Numai din causă pentru că bietul preot îndrăsnia pretinde ca barbarul ucigaș săși împușce cănele carei mușcase un prunc. Se spune că ucigașul săvărșind crima zise: „Te puse mai bucuros pe tine, decăt pe cănele meu.” Preuteasa văduvă de laăștiietorea întristare își perdu mintea. Noi știm că orice faptă tirană și barbară a nemeșilor e netezită și esculată; ce toate acestea astădată nu va pute zice nici ungurimea, nici camarila cutărui episcop că acel preot ucis în loc esl voui căne ar fi fost ucis ca tulburătoriu. Provocăm pe episcopul respectiv ca să mijlociască satisfacție, amăsurată barbarei crime, pentru că săngele lui Avel aburind cătră ceriu strigă răsbunare. Unde este statariul?! Dela Abrud peveni un neguțătoriu cultivat și nemărturiei între altele. Comisia cercetătore asupra romănilor se depărtă fără a descoperi vreun plan periculos, fără nici un resultat; într'aceea cățiva preoți rămaseră bajocoriți: parohul Sim. Balint și tinărul Moga tot prinși; căteva sate supuse la purtarea speselor de 2-3 mii l. arg. pentru soldații săcui și roliaci; toate acestea numai la nește păre oarbe și răutăciose ale cătorva nemeșei colocăitori de răsbunare, însă și fricoși peste măsură, carii alergaseră cu mincuni grase pe la Cluj, cei mai păciuiți romăni din aceste părți. Pănă acuma romănii cu puținii unguri locuitori în părțile acestea viețuia ca frații, însă dela dușmănoasele tractări încoale atăt sau recit iormele, căt numai Dzeu știe cănd se vor mai pute vede cu ochi buni unii pe alții. Iată așea dederă ungerii cu piciorul la tote simpatiile romănilor pentru totdeauna. Mai adaogă și irrităciunile jurnalelor maghiare, care suflă necurmat în spuză, anume Nib. Iojica în Resti Nigl. își zace de bap cu bulele ce vănie asupra romănilor, carii tot eș prea bine știu că Iojica încă ea viță de romăn”) Săcuii după Armele se culeseră și de la ce și în Abrud se bătură urât cu soldații din regim. Jivcovici (vezi și Egd. Nig.), apoi la pornirea lor nu așteptară comanda, ai mai mulți o luară nainte pe aci încolo, iar la satel Ș ard se bătură cu dragonii și că romănii, în cătun corporal și un romăn ar fi rămas mort. UNGARIA. Pe toți interesează a afla lucruri noar din cămpul bătăii. Însă jurnalul ofi. Cozlani fără a enumera fapte, decilară numai din nou și rătund, că nici odată nația maghiară nu se află în pericul mai mare decăt tocma acuma. Din gardele naționale se tot mai strecură cu sutele în jos asupra sărbilor, însă pănă aburi fără nici en folos, pentru că atăt pusura acestora, căt și desperata lor purtare face a se frănge toată puterea întrebuită pănă acum a se prăle. Se spune că sărbii pănă și dela Greț ar fi căpătat tunuri!! Încercarea de împăciuire cu slavocroații prin Selacie în Viena se sparse fără nici un resultat. Acum ministeriului unguresc îi mai rămase un singur mijloc: deschiderea unei diete slavo-croatice la Varașdin unde s nația slavo-croată săși descopere toate pretensiunile sale, iar nația maghiară să le împliniască pănă unde se sufere cu onorea ei. Într'aceea sărbimea sta gata a da sau a primi o lovire hotărâtoare cătră G. August. Tocma săntem provocați a publica următoarea declarație episcopească: „Pesta în 25. Iulie v. 1848. Dela locurile mai înalte mi să face subscrisului cu mărinire cunoscut, cum că s'ar fi aflat, că în Sibiiu s'ar ținea oarecare adunări pe ascunsu, și cum că acestea ar da la popor răndueli cu gura și sub numele meu, ca și cănd acelea ar veni dela mine; totdeodată sănt poftit din partea lucrurilor mai înalte, ca au numai să înpedec eu astfeliu de adunări și lucrări, ce ne cum neamului spre vreun bine, dar nici mie nu mi pot servi spre o măngăiere și cinste; ci spre ferirea numelui meu de orice feliu de pază să mă și declarez în privința adurărilor acelora înaintea întregului cinstit public. Pentru aceea eu declarez înaintea a tot ) O reputație bună ce e și asupra acelui vătrău politic romantic o vom retipări și noi după Nemz. Ție.