Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-16 / nr. 5
RIRĂR. N - Ju Li i 4 „18 totă se va deschide egale administrațiune justițiale prin intocmirile transitorie, ce se ai approbat de satga inaltul ministeriu de justiție, precum și prin neimpedecabilă currânda întroducere a codicelui civile generale, și in modul cell mai dorit se vom intempina trebuințiele țerrei. — In fine, după ce Serenitatea Sa recomandă pe toți amploiații Essellenției Sale Domnului președinte, și "Și respira a sa sontinere, spunea successul communei nepresetari va aduce statului un mare folosi, respinse Essellenția Sa la această presentațiune cu o incredințiare, spunea nepregretata Sa și a subordinatelori Sale dighegatorii străduire va fi, a respunde missiunei. Și cu ajutoriul Leghenitații Sale va esteptui spre binele terrei o regulată administrațiune justițiale. Sibiiu, D. ministru de montanisti se trimise pe D. șefi de sestione de Rittinger ac in Transsilvania, ca se eruede starea biilog de aurii din Roșia și se dea proiepte pentru regularea lori mari„purățiune. “Proieptele sunt și approbate, și vâile aceste, despre ale câroră tesauri se memogheada și in istoria romanilor (vechi), se vom pune satu mai in grabă in lucrare. . Sibiiu. D. general L. M. S. sa calega de Zeisberg și cive onorariu in Sibiiu se rensiona. 1F. Bi Pesta, 7. lan. Ne mirami, cum de nu mai incepeți a da masag o column cu litere, ca românii de pe aici se gprinea da de contrastul ce li se totu aruncâ in ochi de câtva collocuitori, adecâ, „români cu slove serbesci.“ — Se se mai dici, clasa trâinii concludă și dela slove la simpatii! (?1) . GO RR a a EC RED SD RE ONE E Di i 7 EFESATI ! Oareșce are esplicațiuni la patentele împărătești. Am zic mn Nr. trecut, că Oesterreichische Correspondenz explică patentele împărătești după k:emape de cape acel jurnal am aduce că poi în urma lui BOM face asemenea. Iată însă că într'aceea ce iin o notă cerculară a ministrului primariu principelui D. Swartenberg adresată către toți solii și representanții c. r. austriaci carii se află pela curțile străine, privitore numai la desființarea constituțiunii din 4. Martiu 1849. Avea notă ne Apoi de în sine și e crede cea mai mare importanță pentru poforăle monophiei austriace, apoi mi desfășură cu mape acurateță toate acele temeiuri greu cumpănitoare, se conlucrară pentru ca mica constituțiune de ce desființeze cu totul și în locul ei să ce așeze și desigă cunoscutele 36 principii fundamentale din 31. Des. 1859, apoi nu. mai me aceleaș să ce ridice mai departe poua clădire (edificiu) a așezămintelor politice miciuile pentru tot imperiul austriac. Deci socotim că nota acea ministerială va prinde loc din TOT odată cu esplibățiune, pentru aceea preste puțin o vom reproduce mi noi; iar apoi din „Oest. Logg” vom reproduce numai următoarele: „ Patentele împărătești de curănd eșite, prin sape se determină care să fie fundamentele organisațiunii politice pentru monarhie, sunt de o însemnătate profund, străbătătoare, și ele cuprind mai toate ramurile vieței nostre de Stat. Spiritul care adie în acele patente nici decum nu este teoretic, ci practic, care adică au de scop a îndestula acele trebuințe ale popoarelor, care se arată în faptă de neapărate, (cum am zise de neivangiurabile), ear monaphia austriacă ce privește în aceleaș după trecutul ei istoric și politic numai ca Stat monarhic curat, fără constituțiune, carea din cauză că e compesă din multe popoară și părți de natură diferită, nici că poate suferi altă formă gubernementală și te pe unitate egală în organismul său, o unitate de nu ce poate înființa fără fundamente monarhice. Mai nainte de anii revoluționari din urmă era un feliu de credeu politic, ce ținea, că imperiul Austriei fiind compus din atătea elemente feliurite, nu ar putea suferi domnia principiilor constituționale. Însă din acest adevăr oamenii traseră tpmapea greșită, că de vor lovi vreodată învățăturele constituționale asupra monarhiei austriace, atunci aceasta trebue să se DVDstoarne. Această părere este afruntată strălucit prin răpegiunea evinemintelor. Partida constituțională au trebuit să se convingă, cum e că DE lăngă toată virăția cugetului său au venit și asuprăi partida răsturnătoare carea ce folosi de principiile sale spre a înființa cu totul alte planuri. Din causa aceasta sistema constituționale parlamentare se arătă a fi foarte periculoasă, căci adică întru un parlament seau dietă nu intra numai deputați constituționali, ci ajunseseră a ce alege mi mulți revoluționari, carii apoi nu tăcea nicidecum cu pretensiunile și planurile lor cele răsturnătore. De aici urmează totodată, cumb că viitoriul Ascrpiei tocma pentru aceea ce așează acum ne fundamente mult mai tari, căci teoriile liberalismului își percură creditul, prin urmare că gebernlul din cei ape să nainteze tot numai ne calea, ne carea apucă dela patentele din 20. Asted 1851 încuce. (Vezi Gazetele de atunci și îmbină). Din acest punt devedere priiită fiind noua organisațiune a monarhiei, ce poate socoti Kl TOT ce ce face uni ce așează, purcede numai din propriă voință și îndemnu al împeratului, care folosinduse de esperiența trecutului, nu va mai suferi îndoieli Uli legănături, ci va propăși iute ne calea apucată.Mai nainte de toate să se însemne, că guberniul împeratului își luă de pricipiu, ca să organiseze de jos Maine, adică mai painte de mare să ce reguleze în tot modul comunele. Esperiința ne învață, vă comunele organisate așea cum sunt acum, 08 sunt întru nimic decroialie de a respunde chiemării lor. De aceea se află cu cale, ba, guverpiul daivă înrurință mai de aprope la alegerea bărbaților, carii stau în fruntea combinelor. Anol earăși proprietarii cei mari de pămănt (foștii domni și posesori) trebuea neapărat să fie despărțiți și scoși din trepul comunelor și supuși de a dreptul la deregetoria nolitică. Această din mai multe case, între care la locul dintăiu se renumără disproporțiunea ce ar fi purces din împreunarea proprietarilor mari” cu sătenii la purtarea sarcinelor publice și comunale și căte alte recemințe.) Dreptul de alegere în combine e orăș trebue să se reguleze numai după interesele locuitorilor, adică clasele de alegători să fie conorite, proprietari mari de pămănt, proprietarii mici ceaă săteni, industriașii (negețetori, meșteri) și amea numitele capacități seau omeni învățați (preoți, profesori, doctori, advocați, ingineri ș. a. ș. a.) Ear alegerea democratică după capete ca nave este prea nesigură și amăgitoare, cb die cu totul depărtată. Chezdi-Oșorhieiu, 8. lan. 1852. La Botezul Domnului s'au făcut în beserica noastră din Canta carăși slujbă sărbătorească, și sfințirea apei seau sevărșit în ființa de față a unei companii din c. f. regiment B. Șircoviciugă că ar fi dăunat gimnasiul, cu tote că spune apriat că pănă la a. 48 nu s'au plătit ce s'au legătuit. Ei! dară D. Censoriul ne spune și causa, pentru care episcopul n'au plătit aceea, cu ce s'au fost legat încă ca canonic. Să auzim. Această causă, precum ne spune, e, că pănă la a. 48 n'au sosit poruncă și decisiune de la locurile înalte în această causă, sau ca să trăesc cu stilul D. Censoriul „guvernul nu determini lucrul pănă la a. 48.” adecă pănă la venirea lui Kossuth, cum ne arată cronica. Noi răspundem, că dacă nu este poate altă causă afară de aceasta, aceasta nu e de ajune. Ce? au nu însuți spui Due Catone Censoriule! intre gimnasiu și episcop, că episcopul de astăzi atunci însuși au legătuit 200 cubule pe an gimnasiului din partea dominiului episcopesc? ce urma de aici? de aici nu urma alta, decăt să plătească acele 200 cubule în tot anul, căci obligățiunea și detoria era limpede. Această oblegare era lege pentru episcop. Ca să-și plătească detoria nu era Cu causa pretestuale adusă înainte de Dumneata ar putea sta înainte numai un arendatoriu, că trebuință de decretum coactivum n'au plătit adecă cu ce a fost detoria, că nu ia venit poruncă, că nu l'a silit; dară un romăr, mi deosebi o persoană bisericească in detolii la națiune nar poate refugi la această causă. Apoi rogăteșle Censoriule! așteptat'au ex. Vulcan poruncă dela guvern, ca să întemeeze gimnasiu? sau poroncit guvernul, cu să doteze gimnasiul cu moară? 6oe, de trăia Vulcan, așteptat' ar qi gimnasiul după arenda morei pănă la determurirea lui Kossuth, nu atunci să-și plătească detoria în bani răi? Următoriul lui Vulcan este următoriu nu numai in drepturi, dară și in detorii, deci moara lăsată de Vulcan gimnasiului trebuea și următoriul să o lase ua gimnasiu, sau dacă nu, că plătească arenda legătuită. Afară de aceea că următoriul lui Vulcan episcopul de astăzi s'au oblegat și însuși in personă cu 200 cubule pentru moară, care este un temeiu neclătit al obligățiunei episcopului cătră gimnasiu și perfecte oblegătoriu. Atăt despre dania gimnasiului dela a. 1842 pănă ln 1818. Dară încă mi mai mult e dăunat gimnasiul. (Va urma.) ELA "tata EN > SERIEI La, 1 cita Berrbcea Mare. Dechembre 1851. Încheiere din Nr. trecut. În lunea trecută, adecă în 2. Dechemvre sa ivit 2 ani de la înălțarea preabunului nostru monarh, și în zioa următoare iarăși a fost „Franț' una ziua Maiestatei Sale, drept acea, rectoriul institutului romănesc, D. Iosif Pop Sălăgianul, luănd sama, cătare a mulțumi mai de multe ori pomenitul institut Maiestatei Sale, mi casei domnitoare, micătape a aștepta romănul tot de acolo, ca dintr'un izvor singur neînșelătoriu: în aducere aminte, a opranicar o sărbătore bisericească, și sărvire pentru fericita stăpănire a Maiestatei Sale, în sala institutului în lipsa bisericei parohiale, încă cu ocasiunea zidirei institutului urnite, și de atunci din mai multe cause încurcate, prin episcopul r. catolic ca patron, nici păn azi reedificate - una și biserică parohială, unde publicul a fost pătruns păn în lăuntru de pin servire și căngece prin horul tinerilor seminariști, es timp organisat, căutate, cărei serviri piei făcu capăt Drectoreșind în ușa iconostasului, și strigănd'