Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-09-17 / nr. 73
282 Năsăud, 208 Sept. 1852. Nemerul Gazetei 64 cuprinde un articol cu dat: Năsăud, 18. Caspi, ape între altele adduce în cunoștința publicului Cetitoriu, cum că de scoalele combinate din fostul al doilea regiment romăn în timpul presinte singeri numai dascalii portă datornica grijă, esră ceialalți carii ar trebui din oroitie a Beria, sunt cu totul indiferinți. Mai ăntăi atacă auctorul acelui articul pe preoți cu următoarele cuvinte: „Preoții mai fără ascențiune abia „să îndară a călea pragel menzelor „pn ziua essaminelor. Căt de neadevărată este aceasta, să se vede din următoarele: Cam an anii 1825 — 1826 cănd „ca urmarea înaltelor ordinațiuni debvită a ce inființa școalele comunale, ne fiind alte indisicise sape să ia asupră și dipania dăscăliei, au primit'o în cele mai multe comune pe lângă forte puțină reșunerațiune preoții cinrsp din acel de lotă crima demn cap ca odată acele să ce înceapă și deschidă. După de aceste prin neobosita strădaniă a domnului de eterna memorie director Marian, cam pe la anii 1836—1857 s'au nam regulat și cu nedagogi, cară prin dăncea adăpați, cu necesariile științe preveztiți, fufără de obște mai toți preoții și în speție mulți pentru zelul arătat cătră școlă și strădania pusă în catehisație în relăți unele substerante supremei comande militare, lăudați, sape prin scaunul episcopesc sau și făcut vitregei preoțimei cu recunoștiință cunoscut. Astfel de laudatorii aș pute cita mai din tot anul pănă la anul 1846, cănd adecă au murit Marian, de cumva arhiva vicarială apei întregă și dea mai mare parte de c&piiopi un cap ei de perdut în revoluțiunea trecută; spre convingerea publicului totuși citez ordinațiunele rămasă ca prin so fatem din 1859 Nr. 236, din 1840 Nr. 223, din 1841 Nr. 234 și 1845 Nr. 276 prin carii silința preoților pusă în catehisare să recunoaște de suprema comanda militară și scaunul episcopesc. Dela anul 1847 pănă în cest trecut în relațiunele scolastice sau pus în următoriul mod: „Acei preoți carii cu progres bun au absolvit teologia, „sau de altmintrelea posediază științe practice, miaă prevente mai bunișoare, ari știu stima vocațiunii, și ce străduesc în toată privința a respunde așteptării. Afară de aceasta eu de cănd sunt „în acest officiu, precum și în cuvintele an am ținut visitațiunea eclesiastică numai în duminici și sărbători, și ca mai de aprope să mă conving despre strădania cateheților, după săvârșirea dumnezescului cult în pretenția populele șii am essaminat pruncii din religiune și am căpătat răspunsuri indestulătoare, nisi să poate zice acia a qi meritul dascalilor, căci în multe stațiuni aceștia sunt așa zicănd numai Abidam. - Din suprazisă se poate fiecare deduce cum că cei mai mulți preoți, Ba mai toți, afară de vreo doi, trei, necazii, dacă nui pop vede prunci în svoală, e norocire, calcă și au călcat pragul scoalelor și în alte zile nu numai în ale essamenelor. În urmă e lege, că fiecare, care nuși împlinește offițiul, mai întăiu să arată respectivilor superiori spre a - dojăni - însă nici un preot de aci sau arătat de cătră cineva, că ne merge în școală - prin urmare a eși deodată în public fără de a să întrebuința premițindele, și încă ca niște neadevăruari, e malițiă. - M. R. Arad, 16. Sept. În mai multe rânduri avurăm accasiunea pute ceti „pn Gazeta Transsilvaniei despre sporirea și îmmulțirea scoalelor pn părțile c. r. district al Urbei-Mari, precum și ale Bănatului lăbuite de romăni; avurăm bucurie a de zi și aceea, cum în multe locuri ale părților acestora, a măsurat scumpetei traiului vieții ce răciează plățile învățătorilor; eară pn altele și doară cele mai multe încă și astăzi tânjesc aceia suntănduse cu neajunsele traiului. Ne este cunoscut, că mandate de la locurile și mai înalte ce dederă prin electarea unor jurisdicțiuni scolastice între părțile pentru acurata estradare a plăților învățătorești prin respectivele communități, se pare că s'au dat mandate și pentru îmbunătățirea plăților a tuturor învățătorilor; dap de pepe tot numai aceea s'au iscusit, că ne ande este treaba scoalelor commisă unora și altora bărbați harnici și energioși, fie aceia din cler, fie din statul civil, s'au făcut și se face mult pentru scoale, oară unde aceea este încredințată unor bărbați nepăsători, nu ce face nimic, sau de tot puțin, fără spmb de ceva sporiu. Cine au cunoscut starea romănilor din unele părți ale Urbei-Mari, unde mai nainte nu era nici vorbă de școale, necum să le fie avut. Ea pricepe cu bucurie pn un mnare număr ce înființiază Antiporon pecsi repareae: Peșteșului, și Meziadului ș. a. și apoi cu plăți, dintră care, - cele mai multe cu mult superează și plățile învățătorești din satele de apin câmpie. - Ști de ue ce potu face acastea ne acolo? - de aceea, că pecnerriaii protopopi supt harnici și ieau la inimă treaba scolelor, apoi știu și voiesc vacaros a împlini mandatele jurisdicțiunei școl. care iau împuterit. Acum după vece mărește nemerul spolelor, din mai multe părți ce cer învățători - apoi încă tot învățători harnici, precum ce wi sade,spre ce ce desfid concurse, precum în partea acasta, ama mi a Bănatului, care toate aceste convurse Ce împărtășesec și cu institutul preparandial pom. din Arad spre publicare tinerimei scolastice. E dar de unde învățători, cănd ei nu sunt de ajuns! ear stațiunile cele mai slabe cu plată de 20 -40--50 fiorini argint și puțin deputat (mai vârtos în unele părți ale trașeului) - ns ce prea silesc să ce ducă, ce oici ce prea poate popti, cănd astăzi și șerbii, sau domesticii privaților de doae pei ori mai mare plată capătă. Scopul împărtășirei articului acestuia este mai vârtos: arătarea cum s'ar putea căștiga învățători harnici mi destui. Cunoscut este, că la romăni tinerimea studiente este mai cu seamă de părinți săraci, fii de preoți, învățători și terrani săraci. Unii din aceștia vin la preparandia pom. din Arad - cu mai multe, alții cu mai puține pregătiri, unii cu mai bună, alții cu mai slabă capacitate spre cuprinderea învățătorilor. În lipsa acasta a NE ESTE SIC lui își pop potea ca mi pănă aci fini studiele preparandice în institutul Arădan, dar Romănii din confinia militare vor fi și mai încolo lipsiți de unu institut, pn care și ar pute califica învățătorii sei, căci modul, ce a fost și e și astăzi în prap să în continuă de a căpăta învățători prin lecțiuni, ce cănd de cănd le ține direptoriul scolare de acolo, nu e în ctape de a ne căștiga învățători, precum i cere scola populară de astăzi. Împrejurările viieții Romănului nu lau iertat pe el pănă astăzi a avea o plassă de bărbați, carii de commun se numesc înțăslgința unui popor. Nu pentru că Romănul n'ar fi fost harnic de științe mai nalte, căci trecutul și presentul ne arată, cum că din sinul națiunei romăne au fost și sunt învățați în tote plassele științelor, ci pentru că puseciunea Romănului în țernile monarchiei austriace de el locuite a fost pănă la annul 1848 de așa feliu, căt el careromăn tote, ear ca Romăn neci cănd a putut vena ajunge., Nu ai aici tendința a cerca causele crimei, ce Romănii or pătrat'o de negăndușii propria sa națiune; spirite clabe ușor se lassă a se seduce de vifezele unei viieți nefericite , care pre celle tari numai mai mult i întărește în credința sa, ci voim numai a zice, cum că Romănul înțăsligință, care se ifiă deschis calea cătră luminare, n'a avut. Dabea în secolul al 19 lea vin nainte în viiața romănă bărbați înzestrați cu științe nalve, dar și aceștia, pă lăngă tote că și numerul prea mic, sunt siliți a căuta adăpost aiurea, ori a se restringe pe sfera sa curat știențifică. Națiunea romănă na fost iertată a simți folosul înțăltiginței sale. Creșterea națiunei romăne a fost încredințată învățătorilor romăni. Cine cunoște gradul culturei celei mai mare părți a învățătorilor neerpii de astăzi. Ea pote cuprinde, că ne a putut și ne pote aștepta luminarea poporului nostru de la ei. Mulțămită provedinței, Romănul se află astăzi în alte împregiurări, și își are sortea sa în măna sa, și pedeci ca pănă acuma nu i se vor mai arunca în calea luminărei lui Una din pedecile mari s'a rădicat prin îmbunătățirea stării învățătorești, mi starea aceasta nu va fi mai mult cea fugită pănă acum, ci cea căutată de acum nainte. Din privința aceasta socotim a fi în calea ca, ca la susceperea tinerilor spre preparare pentru statul învățătoresc, să ce obserbe orecare ordine. Communitățile Bănatului, pănă unde acuma sa rădicat simbria învățătorească, mai pretutindenea rădicarea aceaora op condicionat 6 cu averea ori căpătarea unui învățători bun, dar și tuturor învățătorilor li sa făcut prin contract de detorință pe lăngă învățăturile propuse pănă acuma a învăța încă Grammatica romănă, Gheografia, istoria ș. a. Care condiciuni deși nu se vor împlini în tot locul din cause binecunoscute, totuși mai tărziu vor trebui să se adducă în deplinință. Voitorilor deci de a se prepara pentru statul învățătoresc să li se pună unele condiciuni cu privință la căștigarea științelor la întrarea sa în institutul pedagogic, care se cuprindă în sine garanția, cum că elevul institutului nu va decurge fără vreun folos pentru eliropea ca chiămare prin institut, ui Ba e și din el înzestrat cu științele acelea, care sunt de lipsă pentru chiămarea învățătoriului. O opuseciune aci n'are loc, cum că