Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-16 / nr. 5
Nr. 5. : c Saleta Brasiovu, 16. lanuariuranssilvai Gazeta ese de due ori adesa: Mercurea si sambata, Foiea odată pe sertemana, adesa; Sambata. Protiul loru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate annu 5 f.; ear pentru tepti straine 7 f. pe unu sem. si pe annul intregu 14 f. m.c. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „fetita”” se ceru 4 cr. m. c, 2 pEso UIRSN))) ))) - Praes. Nr. 254 neri la name, mi a adăoga și cua scopul i PuDBLE RAPE. Fiindcă ca întămplat mai de cerănd, ca unii omeni, prin împrăștierea faimelor false și npin aducerea în prepus a mesujelor guberniului, de încerce a deștepta pe inimie și îngrijire între popor, așa me Bed îndemnat, în privință la legile de escepțiune, ue ce află în ființă în Transilvania pănă cănd ține starea de asediu, deslucind ns ca grăbit , stăpănirea proclamărilor sau a altor scripte revoluționeă mai d'aproape deregătoriă politică au militare; 3. Dacă cineva, avănd știre despre un asemenea proprietariu au lăutoriu de asemene scripte revoluționare, nu'l face cunoscut la cea mai d'aprope deregătoriă politică au militare; 4. Dacă cineva ce prinde, avănd broșure tipărite, apera întărită cu adevărat la revoluțiune, dar sunt dușmane geveraiului sau compuse „în interesul partidei resternătoare, sau avănd gazete oprite, și pe lăngă aceea apare compromisu politicește; 5. Cănd cineva trage pe căi nelegiuite scrisori, articoli tipăriți au scriși de coprindere politică, sau dacă înaintesză asemenea scrisori au servite, facă de aceasta șii chiaru numai din poftă de căștig, caă „pa alt modă, dar nu și tipul însemnat sub 1.. 6. Dacă cineva cortenește „pa casa au în locuința scăpare, fără a face la deregătoriă prescrisa arătare ca persone compromise politicește, sau acelora ne dă 7. Tot așa ce pa procede wi cu acela, care schimbă cărticele de pelerinaj, pasporte au revașe de drumu cu altul, le înprumută, sau se folosiemce de vreun document falsu au streinu. În urmă 8. a decreta: Procesura după dreptul de resbelu are loc: 1. Dacă cineva lățește sau se încearcă a lăți cale dE scopu revoluționariu. 2. Dacă cineva ae ori mi ue cale a devenitu în a Je se răpune ne acele de loc la i 5 prochlămări tipărite au scrise, sau ori și ce feliu de puDacă cineva trage arme de ori cine cois peste vamă. Călcările de lege de sebi ce pedepsesc cu morte rin ștreangu, pianțu sau cu la fortăreață pănă parestima de zece ani, dacă prevaricația Sibii, ma 15. Ianuariu 1851: împregiurări, cu pedepse bănești și trupești, KB închist pe simplă delelalte den aflarea și asprită pănă la 1, 5 iii cele de tuab 8 un anu, dar și cercetatelor lucrare la cu cu morte prin fine, armelor numai ca încercat în numer însemnătoriu, sau cu scopuri revoluționarie. Gubernătoriul c. r. militare și civile, pu principatul Transilvaniei, comandantele unei trupe de armată și locoțiitoriul mareșal cămpestru PRINCIPELE CAROL I de SWARTENBERGU. 6 Monageria apsighiasz. Officiose. Praes. Nr. 45. Fiindă cu moneta maganta de câte 6 egassnghi arginti, carea prin §. 3 al esmissului din 26. Augusti 1851 (d. F. I. bucata LV, 201, pag. 561) dela 1. ianuarii 1852 se a scosi din circulare in regatul lombardo-venetianii, acum ar incurge in cellelalte țerri de sogona ale imregației, pentru ale carorii comerciu era adesa menită acea moneta, in masse mai mari, are asta dar pe la tote salsele publice și pe la diregatorii a se tgusta numai cu moneta schimbatore; și la ruați are a se primi numai la jefuiri in sprme mai mici de unui fiorinutra particulari, nici cu bancnote, nici cu obligații erariale imperiale sei astenațiuni pe veniturile terrei unguresci, ci singuri numai cu banenotație (Minnsipenie) in somme peste mă rogini. ...1. Sibiu, 19. Ianpaghii. Astadi inainte de mediadi se rfesenta Esselenția Sa Domnul presedinte al supremului tribunale. judiciale, somite Egansissii de Nadasdi, diregatori elori de justiție de aici. Serenitatea Sa Domnul gubernator militare și civile, care introduse pe sseltenția Sa, menționa intruna sprîntagheseagta salutarele lucruri de pâna acum ale comissiunei supreme judecâtoresci pentru introducerea dighegatoghiitogii judiciale și ale comissiunei supremului tribunale judiciare al terrei, își respiră incredințiarea, spunea supt saretenia de acum se va procede cu, acellași delu, spunea peste In specie moneta de sesese ci. nu certatu a se schimba de la FOILETONUL. Moara gimnasiului din Beiușiu. Jin Nr. 59 si 93 al Gazetei de Transilvania ce publicară doi articoi în nasca morei gimnasiului din Beiuș. Ie lăngă toată importanța acestei cause paționali, nici cu căt nu e deslucit lucrul. Singur temeiul obligățiunei episcopului cătră gimnasiu e indignat in aceste corespondințe fără a se lăsa veruna la cercetări imparțiali mai cu de amănuntul, au urmănd acestui temeiu, dăunate gimnasiul s.au. Această scădere a memoratelor corespondințe prem noi să o îndeplinim. Puntul, din care plecăm, e temeiul obligățiunei episcopului cătră gimnasiu, care ni-lu spune Domnul Catone Censoriul, adecă episcopul de astăzi dela Urbea-mape s'au oblogat gimnasiului cu 200 cubule pe anu pentru scară căci ne spune D. Satone „cum episcopul Vulcan a lăsat la a. 1838 o moară pe seama gimnasiului din Beiuș, cum după aceea la propunerea canonicului Erdelyi (în urmă episcopș), care era atunci administrătoriu al fondului gimnasial, din mai multe cause mora gimnasiului se alătură Dominiului episcopesc, supt condițiune însă, ca episcopul să plătească gimnasiului arendă de 200 cubule pe ani - o cantitate, cum zice D. Censoriul, amăsurată venitului morei. Răzămăndune noi pe acest temeiu de oblegățiune, daă vremu să cercetăm, înteiu implinitusau această legătură de atunci de cănd s'au făcut pănă la anul 1848? a doa prin rescumpărarea decretată de ministeriul unguresc dăunat e gimnasiul s. nu, și căt? Deci la puntul întăiu să vedem plătește următoriul lui Vulcan aceste cubule, care însuși le au proiectat și le au contras ca administrătoriu al fondului gimnasial, și la acest contract se legătură cu representante al gimnasiului? La această întrebare ne dă respune luminat Latone Senioriul, cănd zice, că episcopul din aceste 200 cubule pe anu dela 1842 pănă an a. 1848 n'au plătit nici un cubul. Ei bine dară, aceasta a fost o daună de șase ani pentru seracul gimnasiu. Pe lăngă o administrațiune bună să vedem 200 cubule pe anu dela 42 pănă la 48, așadară in curs de 6 ani, căt venu aducea gimnasiului. Să calculăm. Un cubul face patru vici (merțe in Ardeal), vica adecă merța de grăit în Ardeal de a răndul e cu un f. m. c., și e numai 16 cupe, iară in Ungaria e 20 cupe; cubulul in Biharia, Sătmariu sci e cu 78 f. m c.; dară noi să nu punem cubulul cu 8, nici cu 7 f., ci să punem cu 6, sau dacă vreți tocmai și numai cu 5 f. m. c., astfeliu socotind cubulul cu 5 f., 200 cubule fac 1000, adecă una mite f. m. c.; așadară dela a. 42 pănă la a. 48 adecă in 6 ani 200 cubule aducea gimnasiului o sumă de 6000, adecă șese mii f. m. c. acum gimnasiul negreșit nu apoi lăsat de dacă acest capital, ci-l făcea productiv. Dară să lăsăm interesele, și se intrebăm pe D. Satone, care zice că nu e dăunat gimnasiul, nu află-se această sumă de șase mii f. m c. în casa gimnasiului, care sumă, cum am mai zis, se cuvine gimnasiului numai de la 42 pănă la 48; dacă nu se află, nimeni nu poate nega, că aceasta este datină mare pe apă gimnasiu. Domnul Catone Censoriul ne-