Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-12-03 / nr. 94
E 4 . j L] A Brasiovu, 3. Decemvre GM i Ti [i Calota ese de, due ori adesti Mercurea si sambata, Foiea odată re sertemant, adesa sambata, unu sem. si pe anuul intregu 14 g.m. s. eiii Serghenamega la tote rostele imperatesci, cunoscutii nostri DD, eogresrondenii. loru este pe unu annu 10 1. m. e. pe afumatate iimpuu f.. . pentru terri firmne 7 £ pe | Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. e. rm base aprope. mentu unata si viu 4. CIRES at Brasiovu,. 13. Decemb. Despre introducerea sondisei civile generale din |. lLuniunia, Voivodina en de la prima Maiu tult in Ungaria, Croatia, in în Netrespta, cum ca mai multe tiegmasi determinatiținii. Ratenta imregateasca din 29. Noemvre, prin care se introdase aseasta condica numitele, tieghi teriitoriu de infgatige intre „| milione de losnitogi, pe țna de 4000 mile patrate; rentgaea egalitatea drepturiloru, aperale intre alta latenta anumita, emanata totu cu datul 29. Noemoy, dată pentru fundamentale si a aceluiasi d6spovestie, urmatu între” privilegiatu, doghiniieiora ipe agantite da drepturghin sub aceasta drepturile, castigate: de de si lipsitu de toti dreptul nesi posibile. Sa asestu actu mermorabile seau pusu la unitatea imperiului, ai carui setatiapi un nom egal de 31 milione rgin unu, dreptu civile “egale, rghin o egale! sesetitate care este Dasea se seleaga trei gazinti celebri intro satena uniforma de creditu intre sene, en adaogerea unoru stramutari cuprinse cum: despre dreptul mateimoniate, a.1. mai cegtos si sistemul magiaru de 1. luniu 1811 mai 60 ani, nainte e opusa somrtoraniei în numitele tieri, in ratenta imregateasca, pre alogeditatei, despre dreptul testamentaghii, si despre regularea garogteloga avicitatii, mare care pipaite, la regularea avicitatii, fiindca se a cumpara si da vinde proprietatea de ranienta cu „securitate favoritoria, pentru verce setatianț. Dupa aceasta masura se desfiintaze dreptul de donatiuni regesci si ralatinali, care cari sa inirgamatasegaseau bata drepte privintie mai nainte. In prisiutta obligatiunei da replati capitalele incarcate pe mosiile, cu cari era imprenatiuni. — Dreptul gesadegei zgorghietatei sastigate inceteaza, precum si ceea dintre proprietarii de ragtea barbatesca si femeesca. Defectul indigenatului si al insolatarii nu eschide nesi impedeca pe nimene dela apropriarea si castigarea, verunii proprietati de pamentu. Drepturile de ghessamragate, zgazeghea folosesa vinderi si rimnogaghri (zelogiri) pe viitoriu gemana fara valore. Processele incepute cu rasina essertione, nu se rot D. de ramenta inainte de Aprile anului 1848, nu li se “promulga, ci pe calea procedurei judecatoresci numai interesele remase neplatite se potu estorce, afara daca datoria se va deriva din i veruri raportu- comerciale, precum sunt platirea policieloru. - Dreptul da trage bunurile celoru fara sligonomi la se ne remane pe viitoriu bunu numai pentru statu. — — Ratema asume de securu samsa dupa catuva timpu vom vede introdusa condica drepturiloru civili generali si in Transsilvania. de acea sosotimi se ne mai intoagcemp la pasagele introducerii acestia. Lunga Baiea mare, Noemo. Mult On. Cedastione! Mai demaci intr'o scrisore privata appromissein, ca — fend correspondintiele din partile aceste cam rare pe lânga tota. debilitatea , puterilor” mele nu voiu lipsi din când in când aprinde condeiul, attingând nessaghi lucruri taietage in viatiă nostra nationala, avend de temeri: „Quantum potes, tantum ande.” — Egam se scriu despre statul sccielog -- care obseru in timpul presiute este de cea mai mare impogranită;anse „pentru ce se mai ranescu inimile binesimtitorilor” - romenind. sa precum in cele mai multe ragii locuite: de romani, — cu putina esceptiune - n avem mici scoli, nici in geniatorii, nici „carti s. s. |. de cari aducam lumi, aminte, stau se varsu lacrami de sange, si se despert “acum curendu' de an viitoriu mai fericit. Din vina cui? Dela guverniul emisorescp roman Oradian adese sosescu preotii unei diesesane ordinatiuni — sau mai bine provocatiuni, pentru de a se face conlepte, acum re sema și pu Claustru din Silesia, acum pentru zidirea “unei biserici in muntele Livanului, si Ddea mai scle unde? Apoi aceste vedhi bine ca trecu! fara nici o “pasare, pentru ca ceia — carora le lase pe inima “bunastarea si cptruga natiunii nostre — mai bucurosi ar face concepte pentru intemeiegirea unei academii romane la Beius — sau aiurea — de care asta avemu lipsa, sa depanea de tote dinele. — (Fara pn'asseminea institutu nici putemu propasi); pe altii cara — carii nuihai de asea se ingrijesc cu di cu nopte sumse si imple pnibile, nici cele mai alese provocatiuni, nici cel mai santp, si filantropic scopu national nu pote se i miuse. De plasa celor dintii cunoscu zgherpenii, de cea adoa destii, nu numai mireni, dar cu durere — si preoti, „cari, impreuna, ar, avea se fie si cei mai zelosi si esemplari nationalisti. Aceasta intemplare — scosa din esperiintia mai indefanta dete indemna si occasiune Escellentiei Salle episcopului romanescn dela Oradea spre edarea unei ordinatiuni eatga clerul diesesan p, ânca in luna lui Iulin a. e. in care cu tota virtutea rispesse a ridica, din sinii clerului geseala, si nelasarea in privintta lecturii, nu numai a oghi se feliu. de sagi si mai higios a „Sazetei” - unicului organ roman al publicitatii in tota monarenia; totodata binevoi a lasa — ca Pelaghele preot care din darul lui Dolepse are mai binisor — singur, eaga cei mai miseri câte doi, au rei se prenumerediere Lazetta. — Acest asti numai srge Garda rote se-i sieghessa Escellentiei Salle. Se resultatu va se aiba aceasta fapta nationala? ne va arata atonemental mai de argore. Sa scopu ar fi anse, când prin Escellentiea, sagestesticii rgotorori sar. Împuternici spre a esecuta aceasta ordinatiune, si ageregza despre acei nepasatori, carci la eptentul cel puternic al natiunii nu se mai desbraca din tesmintete mohorite ale intunerecului, ca asta se spnoscemu „vile din sarghe;. Credem ca Esselenita Sa va isi starni din somn pe cei lancedi, si va sei justifica prin aceasta inaintea tribunalului posteritatii implinirea datoriei Sale de latitoriu al luminei. Orghin egale legi, domnu prejudeciul esceptiuneloru msurali Iasianu. si Banatul Temisianu atipsegama si selăvn, "nu mai'era prin Ea Acestu in egal stete 'altoru si s. a. 1853 vietii si va intra impreuneaza e introdusă! actu roia sontința; totusi si în ăplivitate cu sociale. Condica dela se ghedisa, capitalele, froptul unui deosebirea: în timpu totu” peste cuprinsul despre memorabile administra” o si cea ce se privesce' la fâmilia“dela care si urbarialitate ce in eră de aceea pene înstgainata se care Slavo: de raa asediata none desfintiaza fora si fratietatea intre popore, pesessitatiioga de multu mai, asuma intre bunurile ransini acestu totu o o a multiumire egldite si nu mai vin ei COtUVNCVUĂL. Sigeplagui Essestentiei Sale, episcopului. Vasiliu Egdeli indemnatoriu la lectura si sipiga. Nr. 1979121932: G - Amatiloi în Crstos Frati si Fii! Dupa ce nu cu raperia mirare, ma ce este mai mult si cu suparare intelegand asee, ca multi dintre Egatiile vostre nu vo aretari si dora cu atata mai paticinu sunteti cu acele caldurose sentimente catra “interesul daniei nostre natiuni Romane, care ar tribui se le nutriti nu numai pentru ursintia sangelui, ca fii ai aceleia, dara si pentru santa siamate a fi preoti peste popurul “nascut din trupul aceleiasi “natiuni, se mai vertos, prin aceea dovedit, ca pu numai nu te inspiti a ve interesa, ma si lumina prin “publicitatea” nationala prin peste lucrari semntifice, “interesante, ce sar pote publica presale foilor nationale spre folosor de somnn, fara nnce el regatele altora nu vi le castigati prin prenumerare pe Gazeta si Foaea pationala din Transsilvania. Dreptu aceea sub datoghintia ace, se parte natipnea vi o impune, ad, a ve areta si a fi interesati pentru totu ce, este boni natiunale, parte, integresul popriu a fie coruda, pentru” sonosfiintia limbei si a referintielor natiunei precum si a mai multor lucrari interesante se se potu gasi in foile publice, parte ce vi o impune onoghrea natinpei intregi, de a nu lasa periciunei finale unicul organu ce 1 avemp pentru publicitate Comana. Vo lasamu cu acesta, ca totu inspi din Patiite Vostre, cari d'in gratia lui Dolep Vo aseti mai Dinisiog, singuri, eago cei mai misericole 2, scu 3, Resoti distirinati la ulalta se prenumerati re „Sazeta Transsilvaniei“, a caria pretiu este 5. m. d. pe diumetata de anu. Acesta si faceti si pe semestrul acesta curgatoriu si pe viitoriu tot deauna, ma se insufletiti si rorogeanii incuviintiati, ca barem într un exemplariu si se pre numere pentru o comunitate. Egatiile Vostre numai ase facatori. Dat in Urbea mare in 30. iuliu 1852. Bine voitoriu. Subscrisu: Vasiliu m. r., Errp. In urma acestui circular iu emissega si Danii Protopopi din aceeasi, insiira decese ale sale provocari, sarga subordinatii sei preoti si inteligiutia laica. Noi socotimu ca vomu face lucru, placutu cititoriloru, daca vomu imragresi si unu astfel in de sigeplaghia, dreptu dospmenta pentru rghesinte si pentru, viitoriu, spunea fratii, nostrii din Ungaria (totema intielege asi si Banatul) au devenitu, mag de parte, la convingerea. Ca o natiune, nesi de cumu nu si. pote, spstiene inaintea altosr perote demnitatea; stimei sale, daca nu se stima mai inteip ea pre sene; nesi si. pote asterta, sub, veri „ce felin de impregiurari, vere dorita fericire, daca puterea ei megale, inteligiutia ei arata migheana sati si esslesiastisa nu iu saipega la realisarea ei, ci multiuminduse, ci >a locul de dupa usia altuia, (esponenduse sortii vulpei imrenate) se va mai alipi, dupa biraighea datatea triste este ghinnite, de integresele limbilogi straine mai, zgodundu pentru acele inca si pe ale nationei sale cu segataghe vicleana, cu metechne in sagiatoghie si imredesatoaghie in calea propasirei. — Agetase aceasta convingere a fratiloru nostri ar fi o crima