Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-01-14 / nr. 4
Sșeta ese de die ori, adeza, Mereurea si Sambata. Viiea odata pe sertemana, adeea : leru este pe unu anul 10 f.ș. e.; pe diumetate aunu 5 1. in lavntra Monarehiei. Sambata. Reetitii ALETĂ SEVCMALNĂENDU. NP Z. JȘraulouii, 15. Pomeșteuiuș x Pentru tren straine 7 f. pe unu sem. pe si anulu inteva 14 f. m. e. Se prenumera la tute ratei imperalesei, spun si la toti cunoscutii nostri DD. eorr. srundinti. Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 cr. m. e. 1552. Monagema austriaca. Vravicen, 12. lau. e. vw. In nortea pasata se serbă cu solemnitatea indatinala festivitatea Balului filantropicu sela de de Reuniunea femeiloru Romane în folosulu orfelineloru, mai inteiu acelora, ai caroru parinti, soldati imregatesei si gardisti au saspta in anii 1848-49 pe campulu bataliei, sigilandu neclatita sedintia a natiunei noastre catra Augustisimulu tronu alu Maiestatei Sale c.r. Apostolice FRANCISCU IOSIFU I. si pentru, intregitatea magiiei, Apsighie, cu sange de gloria si fidelitate. Sala era forte gustuosu decorata. In portretulu Matusiluii Sale s.. Apostolice pre bunului nostru tata, infrumsetialu cu perdele de sologhea inaltiatei familii imperatesci aplicatu pe unu vulture duplicatu de o marime insemnatoghia, ale carui aripe si insemne imregatesei adumbrea simbolulu Reuniunei si sortea orfeniloru; în dreapta si stanga eră representati Agheanaltii Parinti si Frati ai Maiestatei Sale. De o lature stă portretulu Serenitatei Sale Domnului Gubernatoru dpci pe Carolu de Schwarzenbergu ca benefactoru alu Reuniunei si Schelu preabunu alu patriei; de alta portretulu marelui erou si primului fundatoru filantropicu in Austria, alu Maresialului Campestru conte de Cadelăchi, lunga care stele rogighetala nematitoriului fostu Gubernatoru alu Ardealului, bagone Ludovicu de Wohlgeemuth, a carui dulce aducere aminte a remasu si dupa fericitulu mormentu nestearsa din inimile nostre. tipulu Escelentiei Sale Domnului Episcopu, barone Andgheip Senaguna. De aci urmara prin inscriptii representati benefactorii Reuniunei: Escelentia Sa Domnulu Episcopu Vasiliu Erdely, Ilustr. Sa D. Episcopu Alessandra St. Sulutiu, Plistg, Sa parintele Archimandritu si Administratoru alu Diesesei Aradului, zelosulu sprijinitoriu alu Reuniunei Patriciu Popescu. Marea si binefacatarea familia a naliunei nostre Vagone de Sina, precumu si caldurosa si liberala familia alui C. de Hurmuzachi. In opusa parte a Salei infrumsetiă festivitatea decoratulu r ogtretu alu Escelentiei Sale razgoane binefasatoaie a Vepniinei, Sofia de Wohlgemuth, imbraciosiata de flamurele scolari si insighirtiunea lui In Medinlosph inscriptiunei Stagherg esentata prin o inscriptiune mare adaptata in forma de portretu, razgoana protecidiia a Cepnionei Juliana Mocioni de Foen in perdea invaluita; tota cealalta desoratiune a Salei era privita ca nesce simbole ale benefactâreloru si renefastoghitori tuturoru ai Cepmionei, saghe au contribuitu la inaintagirea institutului, acestu Alantgoriso. Dupa invitatiunea publica luara parte la acesta festivitate filantropica unu publicu stalatoriu din 333 de regione, intre care institulu sogra militariu alu s. r. 30. reg. infantegista de linia conte Niujanu (Nugeut) gagnisonatț asi, sp D. solonelp si somandanta alu Reg. juliu Chiesemetteg, nobilu de Wiesenbrunn, proprietariu de mai multe ordine si cavalerii, etc. etc. in frunte, luă cea mai straluita parte la fapta aceasta filantropica, fiindu mai toti de facia, si onogandu si sega acesta cu o petrecere forte solida si essemblage. D. e. g. comandantu de confinie, de cetate si fortereatia majora Lagola de Tritsehler cu concernentii sei inca luă parte atatu cu saldugoasele sale espresiuni catu si cu caldurosa representare.Tote celelalte bran sie e. g. inca luara parte caldurosa si stimavera din preuna ep alti onogatiori si unu numeru frumosu din tagma neguliatoreasca , mai vertosu cei care sunt razgan si de simtiulu crescinecu d'a ajută ratimind'a omenire. — Reia 11 oge de norte se inaltiaga in medinta salei doe fetitie, ca nisse angeghi in sostamp gomanesso, dintghe cari Lagolina G. Inga multi ami frumosu O, publicu filantropicu in numele orfelineloru in rgosa, earu Aghezi Orgidan asemene in versurele pentru caldurâsa parte ce a luatu în folosulu loru. In înea cuventariloru Iansp Murasianu studiate gimnasialu tieneada o cutia magica, cu buchete de flori rosii cele mai sincere urari pentru indelunga sanetate si fericirea Maiestatei Sale s. r. Apostolice FRANCISCU IOSIBU 1. si a prenaltiloru Parinti si Frati ai Maiestatii Sale, si la vivatulu întonatu de obsce si urmatu de musica, aruncara atinsele fetitie buchete de flori sarga feuntariulu unde sta aluiatu ca unu soge portretulu Maiestatei Sale. Dupa aceasta se adusa publica urare pentru bunulu nostru gubernatoru, Leghenitatea Sa principele Carolu de Schwarzenbergu, benefactoru alu Reuniunei, cu toti sprogdinatii sei militari si civili, si asie pentru toti si tote celelalte persona susti atinse de osebi, eara in urma sa discreterna memoria fostului gubernatoriu în Ardeal barone Ludovicu de Montzemplu. De aci si retresa publicului pene, dupa 4 ore de demineatta, cu o rara somnlasege spunea pe lunga distractiunea facutu si o fapta filantropica, pentru care caresi se gostesse publica multiumire. Deosebi se serveasca de essemplu flantropieu fapta D. Dr. de Medicina losifa de Sgheissing, care -si plati biletulu cu 51 mon. conv. si in anulu asesta. Socoteala balului, in Nr. viitoriu. Unu martori. Din trenutul Slimagesi, an. 1/13, 1853. Precandu toate poporele de sub gloriosul sceptru al cavallerescului nostru Imperatoriu gusta bucurie a scapatarii de appasatoriul jugu si si posseda libere pamintele lor, pe atunci cateva comunitati române din partile aceste A. L. si P. sunt condemnate a purta un jugu cu mult mai appasatoriu — de cum era, cel al iobagiei prin rapirea ramintelor de fostii Domni ramintesti — sub Nricul revolutiune magiara. - Ascultati pe scurt neomenoasa si totodata diavolesca jutiunii in tot” surghinsul ei si vagfati o lasghima, care se facea a compatimirei. - Dupa stergerea iobagiei rghin prenalta constitutiunemperiala din 1848. Domnii pamintesci ai acestor” comune cadiara in grea bola, pentru ca acum numai toate trata omenii ca pe vite; — drept aceia, sa pe sine se se despagubesca isi facura un planu prin care pe vecie se subjuge poporul — si acesta a fost „planul proportiunei ramentului” — care prin intriga, sila, viclene uneltirile si reesi feghisiranse cu cata dauna a sus numitelor comune? nu me “aflu in stare de a pute rosti lasandulise numai diecimea din ramentat selș prin strabunii lor” cu, sudori de sange lucrat, si prin lege, si digertatea imregateassa castigat, si lor daruitu. Pe hotarele A si T. mai tota iarna an. 1849 umbla mesugandp un geometru , pe cand se fini mesurarea, si comunele era gramadite de „nemzetoaghi si honvedi“ in spinitelegege cu mai marii comitatului — ca în casa de reclamare, si si puterea armelor se strea invoirea poporului. - Poporul îmbinat de arghiimii, si, a subscrie nelegiuita inorogtiune sau contrariat; — apoi se mai fi auditu trasnetele, si fulgerile, ce cadea din tote partile asupra bietilor romani! ! — Preotii respectivi numai în cat isi desenisegogurile, langa poporu, — nume de „buitovato” si amepintiaghe cu. rghinsoge le era respunsul. Domnii mei magiari nu se rusinare a vomi si a prorumpe si în astfelui cuvinte, ca :,romanul nagheramenti si de-i debue, „menten Olâh orszâghba s. s. |. Poporul vediendu, cum stau baionetele intinse, si cum germanii romani in tote partile se arunca in temnitte, pe altii ii spendiură — de frica audisu intre sine: „ca si camasa de pe sine o vor' da, de o vor' cere“. Avem credintta tare, ca bunatatea imperatesca nu va lasa pe credinciosii sei sii se piera, si invingand pe vrajmasii tronului, va se desface ori si se nelegiuita lucrare, prin care se vatama santienica Constitutiunei, si va vrea a trage la cea mai grea redersa, si responsabilitate pe sabatogii aceiasi. Dupa restabonirea pacii se transega la epumintiosa ocarmuire somitatense asupra a si dapnelog' sapsate prin domnii pamintesci, ense insa fuga nici pneffeptu, ear Domnii — desi nedgerii r respunrani de naintea celor ce mai odiniora nu au avut inima de a sferbi dreptatii; si asta poporul sadii în desperatiune, in cat eva se si parasesca vetrele, ne mai putea du sufleri dreutatea traiului. Le remase inse nedesdea la dreptatea si parintieasca ingrijire a inaltiatului Imperatu. (Va urma.) fruntariulu ei straluceă Din potriva ero JD alioratiei - para dies S ACjl