Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-06-03 / nr. 44

dadea si pe Ve ori, adica: Nunuiia si Sambata, Pila odata pe septemana, adeea: Metesin Bretiuloru sieu peunu anu 10 f. m. e.; re diumetate > anu 5 1. in fiintia Monarchiei. zi Pentru trei straine: 7 1. pe unul sem. re ai anulu intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tote poste imperatesei, cpm si la toti cunoscutii “nostri DD. correspondinsi. Pentru serie „petitui“ se ceru 4 cr. m. Monageni'a austriaca. E, aa: o1 De hinga Dobricanu, 25. Matu: Din luna lui Martinoc: decanda sitigama seitea despre emanarea patenteloru imreteuei, ce spna desree r gezitarea referintieloru urbariale intre fostii Domni pamenteni si intre obagi, ni se recolt inima, ceea ce se storsea de trisa ca, dupa unele apucaturi ce se practicasera sub timpului revolutiunei de catra unii Domni pamenteni —, voma gemane cu totulu despoiati de ramenta. — Vedi bine ca pe acele nefericite timpuri "pentru noi, fostii obagi romani, ega periculosu a ne resti ori prin protestu, ori prin recurse, si asta comisiunile d'atunci botezara multe pamenturi de arodiu!”) — Cum disei ne au mangaietu acele prânalte patente, din cate citiramu ca în restimpu de 3 ani puteimu face rechiamatiuni pentru locurile ce le stapaneamu inainte de an. 1820, si inainte ori sub revolutiune niscu instrainatu prin sila si apucaturi maghiavelistice. — Acum nu dorimu mai cu sete decatu ca sa vina catu mai curendu imperatiea judecatorieloru deosebite urbariare, care se desteteza in sestiunea a II si a IV, si care in fiecare comitatu va fase prima in stantia sopranendapse dintr'unu presedinte si celu pucinu din doi asesori. Daga maria suntemu ce nefericiti l asi noi românii ca cu tte ca ama platitu pentru ca se nise aduca foile legiloru prenalte totusi „pene in mibutulu de facia n'am vediutu, la comunele locuite si de romani nici masaga o foia gomanusca; si desa n am av6 Sazeta, totemu se chemu, ca nici mamu sei despre emanarea gratiâseloru acestoru patente, caci noi cele unguresci nu le putemu întielege. Acum ne sperie unii pe alocurea, ca vomu derui a ghesi prir agaramentulu cu cate 800 f. m. e. de sesiune. Noi, ce e dreptu, ne avendu legile in limba nostra la mana, nu ne putemu altufeliu orienta, de catu "totu dupa cele impartasite in Gazeta noastra, cum ca, ad, in comitatele Aradu, si Biharia despagubirile pentru o sesiune intrega voru fi de 550, 500 si 450 f. m. c., pentru Satumare: 500, 450, 400 si in Maramuresiu 350,300 f. m. e, pentru mai putinu pamentu, dupa zgorogtiunea acasta, si pentru lesminttele geleresci cate 501, odata pentru totudeuna. *”) Daca Maiestatea Sa pre bunulu nostru Monarhu sar indura a ne dispune judecatorii urbariale scu amestecate scu cu totulu straine amu spera ca ii saga inlesni intrebatiunea acesta atatu de momentusa pentru statu si poporulu credintiosu. — Cu posta ne merge rea, pentru ca acum de la Nr. 32 inspase nu mai primimu Gazeta cum o primeamu, si Posta de la Hostupali, de unde se primeamu regulatu imi dise, ca se cauta d'aici incolo la posta din V. Ujfalu, care e cu nendemanare mare ***). Sogeuron, dintrele din NN. 25—26 m'au calcatu, inse viue Domnulu, se va soreghi adeverulu inaintea inaltului guberniu imperatescu, carui, noi toti rumanii si de pe aici cu atata religiune i suntemu credintiosi, incatu dog unoru nemultiumiti chiaru acasta le sade cam cu greu? — Noi n'avema p'aici advocati, n'avemu neci cine sa ne descopere unele suferiri de ici de sole la mai înaltele locuri, apoi neci prin diurnalulu nostru sa nu descoperimu adeverulu si parerile sen dorintiele nóstre? — Nu credemu ca acesta se nu fia chiaru si placutu dreptului nostru guberniu, deasa tienemu legile cuviintiei si ale dreptatei,ca ela se nespnoassa pusetura, ca numai de susu speramu dreptatea. — Delu Margini. E lucru curiosu, ca barbatii nostrii chiaru cei mai loiali catra tronu nu scapa de a fi trasi in inghita prepusetoru prin lacuririle unora invidiosi. Eu sciu ca unu preotu din Nanda era unu mare roialistu atatu in scrieri catui si in conversatiuni, si in primele dile ale lui Iuniu se straportă cu tote aceste la Oradia-Mare. - Unii dicu ca din una, altii ca din alta causa. — Se crede inse, ca, dupa reailamniete - sc omite mai adeunati asupra Beiusiului (care va comite o crima neagravega de ea nu si va revindeca ondrea) au essi tu în urma numai salomnii; asta va essi si orice alta iachinatiune, deasa 6 în contra celoru drepti. — Numai ar fi de doritu, ca inaintea judecatoriloru sa nu se lase din vedere impregiurarile romaniloru facia cu pg'ase si o contrasera inaintea unora chiaru pentru credintia se sie pastraza si pe aceste locuri, care oricum, dara ele se afla demne da fi respectate si bine considerate, si apoi aperate; — caci intre romani nu se afla nemultiumiti; — ei nu mai astepta nici unu Mesias, — ci multiamesia cerului, ca se afla fericitia si multi ami desrobi a sa marelui, Monarcu Egansisen losifu „Despre Inaltia Sa Archiducele gubernatoriu alu Ungariei Albrecht audiramu, ca se betezi in Satu mare de versatu meruntu, inse acum se ara, haru Domnului mai bine. — Inaltia Sa fu in 29. si 30. Maiu in Urbea Mare cu mare pompa prntu, atâtu din partea locuitoriloru, catu si mai cu deosebire, din fi miliției, si se află deplinu sanetosp. PANA SIDVAMIA.. . re Campia, 4. luniu. Amu asteptatu cu atata sete sa audimu, odata detiermurita sogtea si deloga romanesei, uimiti de vreganiiele se le audiamu din gura unora ce si apromitea munti de auru amu tota asteptatu, dara amu si inghieciatu acum intru asteptare. — De candu sitigamp despre otarita vointta a campeniloru d'a jertfi o chesiue din productele sale pe sosoteta infiintiarei scoleloru, inca în an. 1852, nu mai scimu, cum si unde ne aflamu, cace nime nu mai misca nici petiorulu, dara nici pena in piertata ssoalelegi, a caroru importantia si lipsa nearegata, chiaru, pentru noi, nime cu mintea sanetoasa nu o mai trage la indoiala. Acum, vechiul dintr'o ordinatiune mai inalta dela inn. ministeriu, ca si insii catolici cu sectele lor, nu numai satenesci dara si cele normale suntu indreptati la ajutorie din partea comuneloru in care se afla, daca vreu se si le imbuneze. Deasi vedemu, ca soartea scoleloru nóstre , numai in mana noastra, si ca a avutuminte de domnu aceia, carii dupa cum facura si fratii Brasioveni, nu slabira nici catu de pucinu din zelulu celu imireuise pentru a se zovede de stele bune. Campia inca o incepuse forte bine, si astadi ne amu bucura de unu resultatu ridietoriu, deasa amu si pututu reusi cu propunerea noastra; si ghepsiamu deasa nu dama crediementu celoru ce ne imbeata cu sperantiele, si desa pasiamu pene la Augustissimulu tronu pentru aplacidarea propuseloru noastre. — Acum deve se suspinamu candu vedemu, ca satp tiene lungulu si latulu Campiei nu avemu neci o ssola, asia dicundu, de domne ajuta! — Si fora ssole ce pasi putemu face, la o reforma in agricultura, la o reforma inlesnitore de modulu vietiuirei si alu sastigatui prin industria? Gredinaritulu, pomeritulu, economia rationala unde o vomu invetia? Cum ne vomu ratu ajuta se estimu din bogdeele subpamentene, unde ne au aruncatu desperatane stare de sub timpii sclaviei? — Ne odinn a nostra,lupta cea amara cu reulu modru d'ane nutri hieti'a osolele nostre, gradinile si incaperile economice, cemeteriele nostre, cele pustie si ne'negodite, lire'a lemneloru si frigerea ochiloru si suflarea in foculu de paie, murdaria si perderea timpului cu uscarea gunoiului ca se suplinimu lipsa lemneloru, tote aceste si alte rele arasatogicie nu potu afla indreptare pe alta cale, de catu deca vomu invetia in sipte bine organisate a ne sonosse lipsele si a le suplini prin estegiatia, ce o facura altii in mai multe vecuri, finda mai favoriti de sarte de catu cum furamu noi. Chiaru si de amu fi asta de negociti, ca se avemu pastori sufletesci din destulu de adapati pene si in cunoscinttele dezgasiea vietiei mai inlesnite, carii desa nu cu sptentșin celu rusina spessemriutu se ne sondpsa la o economia mai gationara, totu n'amu puls pe lesnezeesi din starea acesta tanguivera. — Secolele, numai scolele ne suntu remediere d'a strabate prin fiii si in inimile parintiloru, pentru ca se stergemu din invechitulu proverbiu: „Asia m amu pomeniti dela parinti, asta vreau se moriu.“ (Va urma. *) Durere ca acesta apucatura sa Dimtisete si in Ardealu, cu destula nedumerire. R. **) Asta suna si prenalta latenta din 2. Martin. V. „***) Dela espeditiunea Gazetei se adgeseza regulatu la St. Paly si credemu ca c. r. directiuni postare se tienp strensu de instructiu»nile acuratei inaintari; de aici nu ne putem esplica schimbarea postei. R.