Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-09-12 / nr. 73
N7T. - Gazeta ese pe die ori, adeea: Pogoșea Fiiea edata pe septemana, adeca: Mercuria — Prebalasa este pe sa ana 10 î m. c.; pe diumetate ana 5 f. în Nintia Vonarebiei. si Sambata, 22. Septemura 1553. Pentru tevi straine 7 1. pe unu sem. pe si anala intern 14 a. m. e. Se premumera la un poale imperatesai, cum si ln toti cunoscutii nostri DD. omtvrreptinti. Pentea serie „polita“ secera 4 sg. m. Jerii, Mmonagenia austriaca, una dintre TRANSSILVANIA, Vravior, 24. Sept. n. Alalta eri partea carasi veni aici c.. Sa D. Erissora b. Usima din cel publicate mai dinainte, cum ea, în urma storiei si a repetitei petitiuni ale Eforiei si ale D a Ioanne Popazu, lunaltulu e r. Ministeriu de cultu si instructiune sa în urati a aproba gimnasiulu in regioga romanescu d'aisi. Acumu Essel. Sh capată voia a aduce in persona doritulu desghetp ministerialu, ea contegintia profesorala, in care se va publica numitulu decretu, sa se insera în fiintia Es. S. de fagia, ceea ce credemu ca sa si facutu ori. Din contegintiele nearegate la inceputulu anului acestui ssolastien se scie, că fimaasinin este organisata dupa flanpta ministeriala, si vi incepu atata conferinlielocalu si prelegerile sale cu inceputulu lunei Sept. a. Studiosi are gimnasiulu in numeru mare, si acurgu si de prin mediulu Ardealului, binecuventandu pe zelosii intemeitori si terogtă frumose invingeri, mai alesu la satu Vaisoga, care, stationandu la Cacova, deghi se facu spaima unguriloru. Asta fa causa ca si csestea sale ocius aut serius se ab prada focului si ferului. — Poporulu si astadi ca celu crescutu sub jugu — cu percutia camu grasa tote le rabda, tote le iearta, tote le uita, numai inimiciloru Imperatoriului amicu nu va pute fi nici o data. Elu ca unu diamantu ieintrangibilu la tote sopurile de pe de laturi, unde i se da vorba, Jorandergostesse dag bine. »Imperatulu nostru e economu e gazda celu banu, castelu Dumnedea.” Inima lui cea vesela n'o potu posomori greutatile presente, de ar mai fi pe atatea; caci bine scie cine facu ca sa se redise cumpana drepta si din partea lui, unde geniii atatea sece impilatu la pamentu. "Cu ocasia strangerei colectei pentru redicanda beseghisa in Viena miile nu si leau impartitu ca nu le are, ci au impertitu fileriulu seracei veduve. Numai daca sae administra cu acuzatia. Eu sciu curatu ca din com. Indoia sau trimisu la s. comisariatulu Turului spre numitulu scopu 2 fl. 26 cr. m. s. si totusu în numerulu 39 alu Gazetei eetii benefactori ai gimnasiului. „pimai 1 fl. m. c., ce mi se vede a fi eroi tupi.”) Aceste le insemnatu “De lunga “Turda. “Stimate Domnule” Redactori! Dara dulcea indatorire, ce in unulu din numerii trecuti ni o legarati de eossiintia, pentru sincera inspnostintiage a sfatului sedleloru popularie, cu durere ami ati sase cunoscutu spunea in traculu protopopescu alu Pocegii, care se ala imprestiatu in 4 sucercuri, nu se afla nici ma ssola populara regulata, provediata cu cele trebuinticise, ci prin mai multele starniri, si indemnari la vreo siese sate micutie, care au nn familii oru dela 30 pone la 90, in casa private cu tasse se invetiaza rgansitii si pruncele, parte prin santaga bisericiloru, parte prin dascali, soi de aceia cum suntu la noi. — Dara totu ghemane dreapta dicala: esti reu din reghen ca i mai reu fara de ghep.” Dela 27. Aprile pane in 4 Maiu v. se faci uisitatia zgototoreasca in trac tulu acesta. - Cu care osasie se aflara in cele 6 satutie 177 prunci si zganeptie, eaghii oricum în lunile de ierna au umblatu la sspate. Acestia prin titorii bisericiloru, de pe la plugu, oi si vite, fara adusi inaintea D. Protopopu. Dar sghedem a Domnulu meu, ca intra fiori de bucurie imi veni aminte disa poetului romanu: „Et vitium în pedibus eapsa decoris egat.. Cu catu acesti zgansati adunati dere campu era mai ralit de sore, cu eamesile albe si negruite, parte insaltiati zeu, “parte desculti, cu atata straluci mai tare diamantulu ce se afla asspnet, soap mai bine nadusitu în seminti a romana. — Peste totu se dezghinsega in setitș, cantari bisericesci, si rogatiuni; intr'acestea, mai alesa in cetire în tote trei formele cu celu mai bunu sporiu. Între tote “vine ase distinge comuna Stiopi unde finta Parocului localu V. H. absolute moralistu purtă iagema de invetiatoriu in regna trecuta. Aici cu totii sciu cele patru specie de aritmetica dupa orice integratura, si abe dariulu intregu de gusta. Merita inca a se memora pentru talentulu seu unu finalu parocului din muntele Baisorei care incegula de 4 ani in toate trei formele si in orice carte se teste fara a somite o sminta. Cu acesta ocasiune singura si itghite unui treimasin alu luminei, ar fi remasa nefermecate. - Si ce ar fi atunci candu am avt la mana toate midiletele nesesaghie? dela care ne inchide calea intriga nu sciu de unde tiespta, sanda ne am ajuta unii pe altii mana in mana sinceri si fideli unulu altuia catu de bine amu pute propasi si prin ungiuri. — Una ne mai este angija mantuintii, ca pe locurile nóstre miserulu, dar fidelulu si desteptatulu poporu nu va se scie de intrige underote. Ela pa pitata sa si in 1848 cu rara solemnitate a juratu eterna fidelitate tronului legitimu, si fie insusi. În care credintta astazi straluce ca songele. Cele mai multe sate ale tractului acestuia suntulocate in giuru pe langa valea liniele desragutoge odiniora intre fideli genti, unde sub eroulu seu nascutu soldatu Ciurileanu (pane la putiutia) din experientia ce o facut insomitiva D. Protopopu sa ocasia visitatii pe sub tuteie mantiloga meghidionali. De va fi primita, nu dicu, ca nu voiu mai baga sama dupa cate ceva ce se liene de poi.””) A Bucuresti, 7, Septembre v. 1853. Domnule Redactor! Din primavera trecuta a agiunsu orientulu si in specialu Principatele nostre la o insemnatate diplomatica, de care nu sau bucuratu pene acum. Turcia, si mai alesu Principatele nóstre, de sanda sunt calcate de trupele g. protector de la Neva, au causatu multa durere de capu diplomatiloru buni si zei, mari si mici. Pene candu prin cabinetele diplomatice se strica vorbe, harta si cernala; pene candu puterile ocidentale facu la proiecte mereu; pene atunci osretii nostri se lungeacu ca acasa. Ei aduna proviantu, lemne de focu pe ierna, scurtu, se vede de ei nu voru a lasa din mana amanetulu, cine scie, pâte de pene candu nu li se va lua cu fortia. Grosulu agmiei ruse e concentratu pe malulu Dunarii de la Giurgiu in susu. De catura timpu se tragu tota mai inleuntrulu Romaniei mici. Si aici la noi in capitala si in pregiurulu ei suntu multi. Iaa Braila abia sunt 3—4000, la Galati totu asta. In partile acestea au de lucru tieganii ca si pe aiure. Podvezile nu mai inceteaza. In zilele trecute am facutu o escursiune la Braila si Galati, pe care am intalnitu sume de carte, ce ducea lemne de focu la Braila pe seama rusiloru. Mai tâte satele din acestu districtu fura radicale , si sciti ce le platescu pentru o podrada, care lu costa pe tiegani 7-3 dile eu carru cu sesse boi? audu, noue sfanti! Bucatele loru facu pe samra înca multe neculese. "Terminulu platirei birului se apropie. Se ingrijescu că de unde vom mai da biru celu ce dupa vremi se mai totumaresce, cum si celelalte dandanale multe, deca acum, candu e timiala ca se si adune fruptulu spoogiloga unui anu e fortiatu cu lucru din atatea parti. Schela Brailei precumu si a Galatiloru a insetata, productele nu le cauta nimene; nai nu vinu nisidespm. Porumbulu ajunsese mai deuna di la 100 lei chila, acumu e 10, ordiulu 28-32, graulu mana 1. 90—110 unii lau datu si cu 80 lei numai ca se scape de elu. Apoi semi audi si pe arendasi injurandu de nu 'si potu vinde bucatele. „Tota din princina muscaliloru vinu tote astea” dicu ei. - Cine sci, cine are dreptu. - Clima nostra nu le pri priesce muscaliloru, din care acida vedemu si mortalitati. Unii dicu de din smulta si lasomos'a mancare. ”) Ba nici de catu pote calani, ori mantu? R. **) Celu mai micu pasu de inaintare si cea mai mica stavila a ei si inspirgeripe descoperita: altfel iu vomu baltui. Si cine o va face asesta desa fratiele toastge veti tase. Rgetindemp dar ca se nu taseti. R,