Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-09-26 / nr. 77
ADI M7. 9 Se 5IOT1at, Gazeta ese pe die ori, adeea: Megeștea si Poiea odata pe septemana, adesa: Mercuriu Recioru este pe unu an pp 10 f.s. e. pe diumetate anu 5 f. in launtru Monarehiei. Sambata. Izrameeii Insolintiare de prenumeratiune pe Șișminin din urma, dela 1. Optobre pene în știmi'ș Decembre «. c. lu sazela Tăcușu si tu șii miei” si Foaiea etc. Pretiulu pe 3 luni din enmaeii , . 21. 30sg. m. e. Pentru treghile dinafare , cufi., Basa Si fiindea se afla essemplare intregi dela inceputulu anului deajunsu, se potu primi pe anulu intregu cu fior, A : ș : p 4p „9. .4). pe unu Semestru cu , 47 ] „A4 3a9 „2, Baga pentru tieri din afara cu pretiulu soiutu. Prenumeratiunea se poate face pe la 00. nostrii DD. corespondinti, precumu si prin s. g. oficie postale cu scrisori fransate. Onoratii DD., carii au ghemasa in ghstantia cu trimiterea pretiului pe Semestrele trecute si celu curgatoriu, sunt rostiti ultima data, ca se nu mai amane asi implini datoria, ceea ce isista spstienegea — pe viitoriu. Editorul. 70. SmT7287 N 2552, trei straine 71. pe 14 î. imperatesei, „cum m. e. si la toti unu Se prenumera cunoscutii sem, pe si la mostri sie DD. anuale poste correspondinti. — Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 cr. m. vipera Pentru AMNĂENRE. Manageria austriaca. Sibiin. Imi „E. F.” ise scrie din Orestia spunea in Raportulu mare au dearsu in 22. Sept. 156 case, 163 cladiri economice, 1715 metrete de fiprte, 2412 carre fene, 8 capete de vite cornute si 32 rematori in pretiu peste 24,000 f. m. e. Se mai periclitara in focu si 2 femei si 4 prunci neputinduse siote din furia elementului. Foculu se dice a fi essitu dintr'o siura, unde se binecuventă frup. tulu de seminatura. — In 3 Opt. arse iarasi in Gusteritta vro 12 case, 6 siuri pline cu frupte, grajduri si siopuri cu fenii, dale romaniloru alte 5 sasessi. Din Sibiiu a curse ajutoriu cu tulumbe, ba si Serenitatea sa principele Carolu de Schwarzenberg contribui multu cu fiintia de fasia la stingerea focului. Sigisoru, 2. Optombre. Abia se linisti cetatea nostra de zgomotulu frumósei solemnitati ce se tiema in 28. Sept. n. cu ocasiunea descoperirei monumentului gen. rusu Scarlatin, care cadiu in bataia d'aici in 31. Jul. 1849. Spre scopulu atinsu acursesera aici Principele Gubernatoriu, L. M. C. de Bordolo si Simbien, gen. de Fisler, Csollich, Mainon, Franc, si oliciri pretoriali si superiori dela tote trupele din Ardealu, 2 batalione din infant. Hartman, 2 divisione de Ulani imperatesci, si doe baterii, - Erri de Sibiiu si de Vla siu s. a. Dela armata rusa din Brate venira gen. principe Crussov, colonelulu Blum si cap. de Klitzki. Rela 107 merse Serenitatea Sa Prin. Gubernatoriu cu suita splendida de 50 oficiri la loculu solennelu, ce era indesuitu de multime de poporu si bandele incepira a intona imnulu rusescu, deaci se dedera desfargere si descoperirea monumentului o salutara bateriele, indata dupa acesta musica in zona imnulu poporalu austriacu. Deasi Superiorulu campaniei santi monumentulu si lieni o predica. Alta predica in limba rolonesa tienii D. Capelanu de regimentu de Bordolo, cele ce facura mare impresiune. La amediadi fu arangeaza o masa diplomatica, la care gen. rusu pr. Crussov redică primulu loastu pentru imperatulu nostru si brava lui armata; eaga Serenitatea Sa principele de Schwarzenberg alu doile pentru imperatulu si armata Rusiei. Sera fu la Serenitatea Sa soarea pentru toti oficirii, si tote fara insogonate cu unu bala improvisatu. — Monumentulu e de peatra nesiposa, 10 lungu, 10 naltu si 3 latu, in vervulu lui e unu leu culcatu. Insightionea e pe o parte germanesca pe alta gpsessa si cuprinde fapta istorica. Banalu Lipova 19. Septembre. In 12 ale se repausă curatorulu celu ce a aruncatu negina si intre intrelegintta de o desparti în 2 *) Asia, da, asta si altulelu nici de cumu, mai bine lipsa. - Domniloru se simu mai cu sange rece in dejudecarea maniereloru. — Sa nu confundemu fapta cu persona, cace adese personalitatile cele mai suspecte se conducu de impregiurari a face cate o fapta buna. Apoi fapta buna si in inimicu trebue recunoscuta, precum cea rea si inamicu trebue luata la 3 parale. — Somnurosii, trebue tresiti, ca se manece mai de timpuriu. ** Te inseli Domnule cu oftagiie. Candu avemu se facemu o atare judecata trebue se ne intindem peste unu orisontu mai latitu sub care nu lipsescu nici mesenati — nici de cei ce indu de astteliu de durere. — Se insetamp a mai atinge asiteliu de corde, ca intre legintta cea sorta si cu judecata unde in pumni de Sameleoni, apoi si putemu ducem spate dela turnulu besericei nostre. Ca dela unu capitalistu de prima mana, de 80,000 f. asteptă scala nationala o inchestrare dela densulu celu pucinu prin unu codicilu lungu testamentulu lui; înse, durere ca ómenii nostrii n'au atata tragere de inima pentru de a ajuta institștete si cultura nationei, pe cata an altii straini pentru neamulu loru, p. e. unu Tesnelia alu serbiloru, si unu Decher acum de pe la Duostra. Bata ca spoare de o viatia se face in momentulu de face marulu certei între rude si intre trude, carii deveni partasi la averea reposatiloru ; si cine scie daca in casa de certa nu le voru multiumi in urma cu blasteme. Deca reposatulu, afara de 100 f. m. e. ce otestă besericei romane si alta preotiloru — ar fi primitu de elirononia si pe orfana ssola nationala: atunci foga indoiala i ghemanea eterna memoria si o binecuviutare din generatiune in generatiune la posteri tate; desatp noi si în punctulu testamenteloru spatema seci pe catu se pote; caci ma seimu ca jertfa pentru ssoale coversiesce tote alte romene zimrogane care tie nu numai atata catu dura si pantecele saturatu. — Inca în luna lui Juliu mai puseramu la proba pe patriareulu Șerbescu lăsa face precum vorbesce auneori. 4 locuitori d'aici trimisera o rpetitiune, ce sună, ca din Sionulu Carloviciului, pentru care a sontribuitu sermanulu romanu de atatia ani denariulu veduvei, se le ajutore fiii carii ar voi a pasi la invetiaturi mai înalte, ca se nu mai ghemana locu pretestului, ca romanii nau barbati de cinu invetiati, dar unu credemu sa se fi cititu cererea loru, nici ca se va citi. Asia vechi, amu totu ingrasiatu fondurile straine si noi amu remasu calici si cersitori chiaru si din spdoarea noastra. Raspira ca n'am invetiatu minte mai demultu. E. Bellu, în Ungaria 26. Septembre. Cautandu la giuruiu acesta, catu e de peregrinu in Israilu cu privire la leptura si literatura nóstra, nu me miru ca baltuesce in noroiulu celu de cieci de ani. — Insectaru vei intreba si pe multi din cei ce sciu pretiui lectura, ca ce ne mai comunica Foile nostre, ca ei te curtenescu indata cu Narlo si „Niglar”, eara despre foile si literatura nostra nici ca prin visu nu si aducu aminte. — Unii inse me fi apara cu naivitatea loru cea grosolana, sandu le descoperii: ca fuga crima in contra stimei natiunei, nu potu a se lipsi de lectura opuriloru romane. „Dar ce Gazele? Ce foi“, imi dise mulu, „Că cea ce este in Sibiiu e a episcopului si a tipografiei dicesane, apoi Sazeta Transsituaniei ne pisca ni pe unii, ni pe altii si totu ea adia astadire celu ce eri ilu piscă catu de aspru”), si apoi ea ferbe intro caldare pe toti romanii, lepadandu orice tendinttă confesionala. Daca ar ave si Episcopia nostra o Gazeta, pote ca neam interesa se vedemu ce e vitgensa. La vorbe ca aceste nu eram dispusa a resona, decatu a inflacara si a afta una: „Domne candu vomu alla si noi mecenati“? Bara a doua: „De ce nai trimisu Domne focu din ceru peste primaru alu Besericei nóstre Onu Grui, renoitoriulu crucei de auru zite. NaNu Rede Iagere pe cei ce formara alu doilea lageru, alu urei confesionare, — ce nu essista decat in vr'o cateva capele do.