Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-10-23 / nr. 85
Din depeșa grafului Budlu - Șauenștain cătră grafulu Valentinu Eeterhazi în Op petereburi Acestă depeșă poartă data din 12. Sept. 1854 și s'a publicatu mai tărziu și încă numai în „Gazeta universală de Augsburgu,” din care apoi trecu și în altele, semnămu pentru ca să putemu face băgarea de semă, că în timpurile noastre actele diplomatice esti ce e dreptu, multu mai curându și neasemănatu mai multe la cunoștiința publicului celui mare de cătu odinioră, totuș încă nu totudeauna după ordine cronologicu, ci după interesu. Așea în săptămănile din urmă mai toate notele și depeșele, căte se schimbară între Austria și Prusia eșiră în decursulu lui (K. mi Optob., eară ceea ce s'a mai făcutu între Rusia și Austria se ivi cevaș mai tărzioru, mi iarăș din desbaterile dintre Ascapia mi dintre aliații apuseni cu Porta abia răsuflă căte ceva pe cale privată pănă la altă oareșcare ocasiune. Lore au timpulu loru. - Deetulu că depeșa austriacă din 12. Sept. răvarsă o lumină nouă preste raporturile noastre cele mai proaspete cătră Rusia. Din aceeaș adică cunoaștemu următoarele: Cabinetulu rusescu prin organulu ministrului Nesselrode și alu solului estraordinariu, Cnezu”) Gorciacoffu mustră pe Austria, pentru ce acesta împărtăși depeșa rusească sunătoare asupra celor patru punturi mai inteiu cu cabinetele apusene, și apoi îi dere răspunsu Rusiei. Ci Austria răspinge de la sine mustrarea aceasta. Cabinetulu rusescu zisese prin Gorciacoffu (solulu), că dănsulu pa părăsi Principatele în favoarea intereseloru Austriei și Germaniei; totuodată însă cerea deja noi garanții pentru jărtfele acestea ne zicea dănsulu că ne face. Însă ca ce garanții puteamu da noi Rusiei pănă nu neamu fi înțelesu cu puterile aliate, cu care dănsa se afla în răsboiu? Prin urmare noi eramu siliți a împărtăși apuseniloru depeșa Rusiei. Austria nu putea promite Rusiei garanții, cum că apusenii nu se voru apuca de dănsa atătu în Asia cătu și în Europa, pănă căndu nu mai cercă încă odată a îndupleca pe ceia, ca încat dănșii să priimească oreșcare punturi despre care să putemu spera, cum că ce voru putea lua ca zemsiuni de pace. Apoi între algele au nu știe toată lumea, că puterile apusene au pretinsu deșertarea Principateloru ca condițiune absolută (neapărată) a restaurării de pace? (Prin urmare apusenii nu voru a ști nimicu despre aneca, cum că Rusia deșertă Principatele numai din nu știu ce favoare și iubire cătră Austria și Germania, ai ei pretindeau, nu dănsa cile deșerte din causă că le ocupase despoticește și vrășmășește.) Dn. graf. Nesselrode mai zice, că forma întru carea s'a îmbrăcatu cele patru punturi de împăciuire a fostu pentru cabinetulu de Dr. Petersburgu vătămătore. Noi însă nu cunoaștemu formă și manieră mai omenosă de cătu a fostu aceea întru care ca propusu Rusiei pacea.Prin urmarea învinuirea rusescă semănă multu cu purtarea lui jupănu Negă. Preste acesta punturile acelea consună întru toate cu înțelesulu protocolului din 9. Aprile 1854, pe care lu priimise și Rusia. „Da, Nesselrode mai încurcă mi mai adaoge cum că, puterile apusene n'au zisu nicăiri și nu s'au legatu că nu voru mai schimba nimicu din acele punturi, ci se voru țnea pănă la urmă totu numai de acele ați. Vezi bine că dănsele n'au fostu așea simple ca să facă una la acesta, ui tocma din contră își păstrară dreptulu de a le schimba după împregiurări. Oare însă unu asemenea dreptu nu este întemeiatu pe istoria și datina tuturoru popoarăloru? Oare Rusia nu'și schimbă totudeauna condițiunile de pace după cumu îi servește soartea răsboiului? Și chiaru acumu să punemu că în privința punturiloru pregătitoare de pace nu poate urma nici o înțelegere, oare la casulu acesta Rusia ce lapădă de dreptulu de a reîncepe răsboiulu din nou? Acesta dănsa nu a Ba face nici de cumunii nici odată. În deșertu cabinetulu ruseescu ne mai împută, cum că noi neamuri unitu cu vrășmașii Rusiei. Noi suntemu convinși pedeplinu, că acele patru punturi suntu singurele temeiuri, pe care ce potu așeza toate condițiunile de nave. Ile noi (austriacii) neacostatu ostenelă și încordăciune mape, pănă amu pututu îndupleca ne puterile aliate ca să priimească măcaru acele patru punturi; apoi acumu după ce aceleaș le priimiră, Rusia ne împută că neamu unitu cu dușmanii ei. — - Acestea le în * Cnelu ce mamă traduce un Principe - Gărat. Cneazu însă la Pacia este o tiguratură ceva mai ușoară și mai eoriiv decătu nu. -- Deci noi îți împărtășimu Domnule gratu aceste observațiuni mai vârtosu cu acelu scopu, pentru ca să te punemu în stare de a propune faptele așea precumu suntu și arăvăreaupegre politica Austriei lumina cea direptă. — TPANCCIABANIA, Brașovu, 3. Noembre n. 1854. Tărguțu decurge cu multă moșie. Vănzătorii ce paru că erau mai mulți, de cătu ce aru fi doritu. Poporulu țeranu însă fu de aestădată mai numerosu. Vomu vedea mi resultatulu, cu care să vomu afla și de o parte și de alta. - Tărlungeni, 23. Optobre v. Poporulu nostru e înspăimăntatu de frica focului, care într'unu timpu de 2 septămăni prorupse în satulu acesta în trei rănduri, ivinduse totu din șuri seu din grajduri. Poporulu crede, că foculu s'a pusu de măni dușmane. Dacă cumva se va pute descoperi nu vomu lipsi a înștiința. Deregătoria locală s'a pusu toată silința și de aceeste 3 ori a împedecatu furia elementului, încătu dela 2 s'au 3 clădiri încolo nu s'a pututu lăți foculu nici o dată din este trei focuri. Nearu păre bine căndu s'aru face investigări riguroase, dea scoate la lumină pe cei fără Dumnezeu și fără sufletu seu mi negrijitori. - la STPICA, Viena, 27. Optobre. În zilele trecute se trimise ministrulu de statu D. de Pforten la Berlinu, cu însărcinare după cumu scriseră ziurnalele, ca se mijlocească o învoire mai apropiată între este 2 cabinete germane. Însemnătatea misiunei lui se lua de bani buni chiaruși în Parisu și Londona. Acumulat de Porten după știrile proaspete ce re'ntoarce la Biena și deodată vinerii ministrulu de statu alu Sacsoniei b. de Baset. Cititorii noștrii își voru aduce aminte, că Pforten propuse la Francfurtu unele întrebăciuni, care deadreptulu respinse aru fi favorisatu de minune intențiunile Austriei, nutrite în causa orientală și chiaru și primirea celoru 4 puncte de garanție. Acuma ce așteaptă deja misiunea acesta a lui Pforzen, ca atăta Austria cu Prusia cătu și politica stateloru germane să se apropie în principie, după care apoi să se dea pașii ulteriori definitivi pa nasca acesta. Ca se știmu ceva și despre raportulu Austriei cătră statele germane nu lipsimu a atinge aici, cum că Austria a trimisu pe la curțile germane o depeșă în 1. Octobre, în care se recomandă stateloru germane ca celu puținu ce primească cele 2 garanții, care taie dea dreptulu în interesele Germaniei dela Dunăre, ad. libera corăbiere pe Dunăre și desființarea protectoratului eschistru alu rușiloru în Principate. Austria mai dechlară, că ea așteptă dela statele germane ajutoru, pe căndu ea apără interesele loru la Dunăre. Ajutorulu se i se dea, căndu aru fi lovită Austria în teritoriulu său, precumu și căndu aceasta aru fi espusă la vreo lovire în Principate (din ce parte nu se spune apriatu), ci în privința Rusiei se zice în depeșă, că Rusia n'a dară nici o garanție că ce Ba ține pn defensivă mi ce face pomenire oficiosă, despre înaintarea corpului de gardă rusescu. Despre numerulu voturiloru federăciunei, zice depeșa, că aru fi deajunsu o majoritate simplă, eară în urmă devine la 2 întrevăciuni numita depeșă, ad. „dacă gubernulu respectivu e aplecatu a vota la propunerea, (în Francfurtu) care baseză pe acele 2 garanții; a 2, dacă (acelaș gubernu) își va estinde învoirea sa în casa, căndu Austria arugi silită a face propuseciunea deosebita.” Cumpănindu acesta depeșă cu notele Prusiei și ale Austriei de curăndu, putemu lesne vede în ce stadiu de ne'nțelegere să mai afla Germanii pănă la misiunea lui Pforzen. - - Ce vedemu mai încolo de a mișcatune D. K. de Surten la Berlinu. Bată camu ce propuse Bavaria prin ministrulu seu principiele neutralității basate pe condițiunile, care să se propună cabinetului din Petersburg din partea Germaniei. Proiectulu Bavariei e, ca Austria și Prusia în notă colectivă se provoace ne Rusia, ca să încete cu totulu dela concentrarea armatei prin provincele învecinate cu Austria și Prusia și cele concentrate să le contramandeze, și în casula acesta, este 2 puteri germane dimpreună cu federăciunea să îmbie a ține neutralitatea în causa orientală; totuș pe lăngă susținerea celoru patru puncte de garanție pe carele le voru sprijini ca pe unele base eventuale ale pacei. - Deci dlară nemții să apropie în principiulu de a observa neutralitatea, pentru care și regele Prusiei și statele germane se află învoite. - Dar ce se faci apuseniloru, carii acumu au părăsitu cărărușa noteloru mi a conferințeloru mi ce poartă cu o manieră la cumu n'aru