Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-05-26 / nr. 42
NP 12. Capeta se pe die ori, adeea: Metevtem si diea odata pe certemane, adeca ; Negrișinegn este pe anu anii 10 f. m. dinmetate si pe anu 5 f. in Mintea Covatidei VINECNULN,Sambata.» Pretiu Joane Moesoni de Foen, tata alu apei stralucite familie a natinpei nostre, dupa ce lasă 5 fiii bine crescuti, si egiptogi dinpreuna fara incetare pentru binele ei, si o fia, repausă in al 7ilea anu ala betiei Sale în 13 Maiu a. e. in Pesta, si astadi a inserpta vieati'a eternitatei, care o au meritato si in inima natinnei Sale “prin spueghinele, ce i le a lasatu pentru in aintarea fericirei ei. Însolinitarea mortii acestui barbatu gaga, iubitorii de natiunea sa, se lasa, în limba patronla, in Pesta, cu literei strabune, in tocma cum urmeza : Juliana Moses oni de Foen, nascuta de Panaiot, precum si fiii ei Petru, Andrea, Antoniu, Georgiu, Lusiana, si fiii ei Catharina, casatorita de Moesongi, facu insolintiare cu inima predoiosa despre gherapbaghrea socrului, respective teliilor Loanne Mosuoni de Foen, carele de slabici pnea batranetielor, in annul 75 alu fericitei sale sasatorii, la 13 Main a. e. provadiutu cu santele sasgaminte, adormi fiiu intru Domnul. remasitieieramentesei se vor depune la Foen. Pesta, in 13. Main 1854. Natiunea romana a perdutu in repausaturu nu numai unu barbatu mare, adencu cugetatoru, intieleptu si stimatoriu de suvenirele ei, ci si unu parinte bunu si provediatoriu, sase elu ia lasatu cinei cedrii, sansantui binelui comunu si fericirei natiunei Sale, care imbrăcata in cuvenitulu doliu i da pentru acesta comitiva mai duratore decatu orice se afla suplu cerulu muritoriloru: „eterna aducere aminte si necurmata binecuventare a monumentului rarului asesta Dagbati” pentru a carui morte suspina, afara de nobila lui familia si cegee altu amicui barbati, , Speramu ca voiu primi si unu necrologu demna de virtutile gepausatului, € Nraghinriza „sapere in momentalu familiei alu natrinei si alu generosiloru ei Pentru lieri straine intregu 14 s. m. 2 504. 7 1. pe ana tem, pesi anulu e. Se premumera la tute poate imperațesei, cum ii la toti cunoseuții nostri DD. corr- 2spondinui. Pentru serie „otis” se ain 4 s. m. Monarchia austriaca. Brasiovu. In zilele trecute se publicara sentinttele tribunalului belicu de Sibiiu asupra: Anei Kenderesi nascuta Boier de Nagy Berivoi, nascuta in Micofalva in somitatala Cetatei de Balta de 33 ani, catolica, fora prunci, Cosatiei Toguc nascuta Galfi in Martonos scaunulu Odorheiului de 34 ani, reforimata, locuitore în Mures-Ostorheiu, sosia Profesorului Tuguc, si Elisabetei Szenchigalgi nascuta Vegrenezei din Mures-Osiorheiu de 33 ani, catolica, veduva fugargan si in M. Osiorheiu, pentru ca au luatu parte la conjuratiunea Kossuthiana spre restarnarea regimului legiuitu in legatura cu Rosa Haynal si agentu Macsci. Ana Chendegesi convinsa de crima Maiestatei sa. condemnata la morte prin szendipgatoge; Cosalia tărdu si Elisabeta Sz. ithalyi pentru imragiasige la crima de Maiestate, cea din teiasa prin sare de fortardtta pe 15 ani, era a 2 pe 10 ani. Maisa s. g. apostolica se indură a le preschimba sentintta, la Ana Chendegesi in rghinsoge de fogregetia pe 10 ani, data la Cosalia Vorok în 10 ani, si la Elisabeta Sz. Kiralyi in 8 ani de forteratia. Dela sect. de tribunalu belicu a, s. r. comande de districtu miliaru din Osiorheiu cu datu in Muresiu Osiorheiu 27, Maiu 1854 s'a publicatu, in legatura condemnatiuniloru din 4. s. asupra sociloru in Varadi, carti in 20 Aprile, inainte de publicarea sentintteloru, agira din prinsore si in 19 se prinsera de nou, osind'a asupra lui |. Ladislau Bertalan din Bibariufalva nascutu in Ardealu de 4 ani, reformatu june, gregariu din regimentulu conte Coronini Nro. 6 E! Daniel Benedek din Bibariufalva in Ardealu de 26 ani, reformatu, fata de unu pruncu, tieranu, venigasa au loata parte activa, la conjuratiunea dea resturua regimulu si in ceata de guerila din radurile dela Erdovidek, dupa a logii marturisire, au requltata cu potentia pentru lagarulu lui Varadi, si au remasi luptatori ranase se mai ratga tieni; acestia se ovindiga la morte prin standingatoge si in solidum se deedamneze pe jefuitulu Josilu Szakács de, 86 fiorini Acesta se stintia se intari de Serenitatea sa D. s. g. gubernatoru militaru si civilu FMI. Carolu de Schwarzenberg, în puterea insarsinatei cu drepte concesii dela locurile mai inalte, in 20 Aprile a. e. in Chisin asia „ca pentru Ladislau Bertalan si Daniel Benedek se sa escipteze osinda de șoapte prin fane, ce li sa lasa dupa lege, care dupa insolintiarea ordinara a sentintiei său si efertutu în 27. Main- Toin în M. Ostorheiu sau osinditu la morte prin puscatura Josseph Mike junioru din Nagy-Nyustod, cerculu 8. Sz. Gyorgy, convinau fiindu dupa a sa marturisire, ca în 13. Aprile a. ce.saiga 8-39 oge stra a prinsu pe o Cigana din Nyujtod, a dato la ramenta sii a ra pitu cu puterea unu saep, in care avea o pareche de sisme. Crima rapirei acesteia prin septintta intarita de catra comanda mil. Districtuala a Ostorheiului sau intaritu, si esesptata in 26. Main a. e. t. ae sapt Curpalii medinali, 22. Maiu. Done suntu se pironesea luarea aminte a nâstra paici si rghin tota tiira, cea din țelu e esirea spunea militia s. g. austriaca va veni aici. Ddiep numai cu noi Despre Silistria scimu, ca ea se aroga cu tota virtutea, si ca trupa rusasca ce trecu la Surtuesia a luatu directiunea in josu catra Silistria, tote ca cu epțeii ca sa o încungiere din tote partile, ceea ce pana acumu nu se putu face. Se aude ca turcii au parasitu si Nicopolea si Sistovulu de sine, nu se scie inse ce voru face acum cu Husciucu, insatro apucara muscalii dela Tagineaia. Minele la Silistra pe catu se pote de impetirea tunuriloru fortaretiei, se totu sapa in iote partile, deacea bombardarea se aude mai pe tota din a pana aprope pe la noi. Îsi pote intilni ce sine fata de mare trebue se fie omoretatea intre rusii din giurulu Silistriei din carii facundu asaltu asupra unei fortificatiuni se perieclitara in 18. Maiu vro 3 batalione, apoi candu trecura dela Calarasiu, si bombagdaga turcii podulu cu, fetioralu sons. de statu Kotzebu se inecă si mititia tota ce se afla cu elu pe podu, cu buna sema ca unu numeru bunicelu. Daca va veni si ajuturu apoiu pe dreptu se ingrigiescu garomanii din Vnepressi, ca rusii voru parasi si Valachia mare, sa cea mica e nu numai ragasita, ci ea se si organiseza, dupa asiediamintele tierei sprijinn comisariu turcescu. Ha in 28, intre Slatina si Craiova la Brancocani se intimplă si o lovire intre anterostaghite ruse si garda artera gpsesca, care trena mai multe ogde. Rusii dicu ca ar fi cadiuta din rusi vro 900, turcii dicusa din turci numai 25 insi cadiura. Apoi in 29 se dusera la Craiova 20 rusi pe insi, cam totui raniti, patru tunuri si 1 caru cu munitiupe. Acum audimu cu rusii agrega podulu dela Slatina, care si cu ce spesesla va restaura nn soimul!! — In Pitesti fugira multi rusomani din Craiova, si din militia mai vertosu dintre dorobanti fara multi indegherta in Craiova, candu rata scapa. Rela prinsori in Valachia sau pusu militia romanesca se iigeze pe robi daga stangofoghii facu mai multe nelegiuiri si essese, si totusu tari si mari din gratia Pravoslaviei. — Acum inse tremuiamu, ca se dice, de securu, spunea severulu Iskender Begh, (conte Sinschi, polon) porni catra Slatina. Asteptamu cu mare încordare ce va se mai urmeze, ea se drumulu catra Moldova pe directiunea Fossianilogne indeguitu de catre de transporte, cu bolnavi din Bucuresti si Craiova, alte cara pline, de proviantu, penteu trupele dela Dunare si de nutretiu, se acum nu se mai prea gasesse, cace locuitorii ande vedu aprinda natreliu, ca se nu fa carasi siliti selu care cu boii, ce cadu pe drumu de greutatea ingalai. — Dara ne dare in sufletu, ca cassa teghi e zola! si silă va aduce cu sine de vomu cere chiaru dela rusi unu imprumutu, pentru ca se le putemu plati eaga loru transportele. Multe se mai vorbescu pe aici, inse vediindu, ca unii boieri cum si ginerele Dlui Stirbeiu ragasescn tiega si ess piatra Austria, ne lega nama in fregantia, ca Austria nu va fi pariinitóre si ne va mastui de cranceniele resboiesei, nu se ar mai pomeni in feliulu loga. Tosma primimu scriea ca stabulu generalu alu gen. Danenberg despre care se credea ca va apara Valachia, se stgareagza lavarzii unde se asidia multa militia catra granitia austriaca. Vai si pe fratii Moldoveni, carii patimescu nevinovati ca si noi!!! — rge-