Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-10-20 / nr. 84
.DSSee ; ea Rr. SLA. Gazeta ese de șeari, șes: Porștea p Sambata. Cine e data pe teplemana, adera : Mercurie, Meetip 1 este re una șen 10 i p. e, pe diametale Li api 9 1. în Iiintle Mozarchiei. 2%, Frtomie 1554. e Bine Pentru tiși straine 7 1. pe șesem. 1 pe anale intrega 14 1.p. e. Se prenumera la tate peste imperatesei, cum si la stii cunoscutii nostri DD. cor- Pospondinsi. Pentru serie „puri” se ceru 4 cer mie - Partea oficiosa. Ordinatiunea ministeriului de justitia din 13. Optobre 1854 prin care se defige terminulu, în care vom intra in activitate diregatoriele pure justitiale in Ardealu in legile statatare in legatura cu noua organisatiunea de justitia carasi in Ardealu. Cu raportu la ordinatiunea ministeriului de interne, alu justitiei ai mantiei din 19. ianuariu 1853, Nr. 10 alu E. leg imperiale, si din 4, Ianin 185%, Nr. 441 alu F. leg. imper., prin care se publica preanalta aprobata organisare a diregatorieloru de justitia in M. R. Agdealulu, se face cunoscuta, spunea in urmarea preanaltei olariri din 4. Optobre 1854 pretura mare de nou organisata in Sibiiu si curtile judeciale de prima instantia in Sibiiu, Brasiovu, Odognesu, M. Osiogheiu, Bistritta, Deesp, Zilan, Ciusiu, Alba Iulia si Orestia cu procuratoriele de stata pe la curtile aceste judecatoresci, voru are, dupa mesura cercului lor de activitate sonsesp prin lege, a intra in activitatea oficiului in 30. Noembre 1854, din contra diregatoriele de justitia de pana acumu isi toga incheia in aceeasi zi activitate a oficiului. Totu en aceeasi diana intra in activitate si legile imbinate cu noua organisatiune de justitia si adeca: a) Normativulu emisu cu patenta imregatessa din 3uliu 1853, despre cerculu activitatei si somretentia diregatorieloru judeciarie in causele de dreptu civile. (Vedi E, leg. imp. 6. XII, Nr. 129); b) Normativele, cuprinse in partea prima a legei publicate cu latenta imperatesca din 3, Main 1853 despre interna intocmire si ordine a lucruriloru oficieloru judeciarie ( leg. imper. XXVI. b. Nr. 81), care suna despre cerculu activitatei oficieloga judecatoreaci in zghivinti a ocuparei posturiloru, a pensionarei, presuuna si despre olaririle in casuri disciplinare. a) Ordinea proceseloru penale emisa cu patenta imperatesca din 29. Ialin 1853 (F. leg. imper. XLVII, bucata Nr. 151). 4) lnstructiunea pentru activitatea oficiului interna si ordinea negotieloru diregatorieloru judecatoresci in ofertele criminale din 16. lun. 485% (F. leg. imp. LIX., buc. Nr. 165). e) Ordinatiunea din 3. Augustu 1854 a ministeriului de dreptate emisa in urma resolutiunei preanalte din 29. Iuliu 1853 si din 28. Iuliu 1854, care privesce la intocmirea interna si la ordinea negueloru procuratorieloru de statu (F. J. imp. LHH., b. Nr. 201); in fine 1) Legea emisa cu patenta imperatesca din 9. Angosta 185% despre procedura judecatoresca in nezotte juridice cu essertimea nevoitelegii penale (E. t. imp. LHHIII, bucata Nr. 208). Î numai pentru fetitie, unde, esindu din clasa, aru pote invetia si lucruri de mana, economia de casa? - sau ati colectatu vr'unu fundu pentru scolarii seraci, de pana 'sp inca in ssola, pentru carti, pe urma sat promoveazu cu ceva ajutoriu si la maiestrii, la arte mai inalte sup la scoli? ... La placere auditui, ca D. N. Lupu din Ardealu, aflanduse o data (1848) de facia la depunerea esamenului in septele natiunale romane, îndestulata si suprinsu de progresulu tinerimei — ca unu adeveratu si induratoriu nationalistu — darui scdleloru fundu de 300 f. Dum nediea sa lu binecuvinte! Mai tarziu Danii Lipoveni se socotira ca sa faca unu balu pentru adaugerea acestui fundu, si se mai culesera 240 f. Banii suntu la... sila. .., în parte — pote si uitati! Spre celelalte i respunsera, ca cine o sa mai aibe de grija pentru atatea? - Dora ware totu inspla lucrulu seu? si spesele sale? — De ai pote pe toti earasita, cu putinu saru pote face multu, atunci întru a detega milionele de romani contribuenda — unulu cu altulu — sadicu,6 cruceri, aru fi facutu scu aru potu face fundu, instiiste, catu sa nu mai despereche caruntii, barbatii adeverati ai natiunei despre viitoriulu fiiloru, si nepotiloru loru! Însa deca lumea e asta desiepta, cei ticalosi ce vomu face? .. . Nu -i amaratiune fara remediu, nu i morbu fara locuintta! Sa cunoscemu ierburile, sa ne fasem medici, insa medici pentru astufelu de morburi ale natiunei, daca vremu ca aceasta se renunta, sa nu mai viama asta fara sonsciintia ! — Samrana trasa la biserica, si plecaramu sa vedu si biserica. FE frumoasa! Albita reparata, turnulu mai de totu noutu, crucea si glontipin auritu, si in cunoscintiandume unu amicu, ca mai totu unu romanu au contribuitu la aceste, miareta indrepta o cruce de patra, era de acelu romanu redicata. Scopulu „romanu pentru mantuirea sufletului.“ — Adeveratu „i observai“ legea nostra are lipsa si de asta monaminte sacre, dar mai mare lipsa are notiunea de buna crescere argansiioga, caci numai prin acesta se pote lumina poporulu, si prin imensa biserica si legea. Beserici avemu de 1500 si atatia ani si noi ne aflamu totu din timpu în timpu mai ticalosi si mai degenerati.— vedi ama parasitu sculele foga de care beserica inca cu greu face vrunu progresu.!!! Continuandu dialogulu me interesat aici, redicatoriulu atinseloru monuminte, si altii asemenea, testatau fundului mistelc alu ssoalei ori catu de pulnu, si e datina in Lipova a se testa cate ceva ssolei? Me superai de respunsu, ca desi erau mai multi provocati spre asta scopu, cu multu mai reci se afara si la ora mortii, de catu sa lese careva ceva amaneta, ceva suvenire dulce, o simpatia de amare a omenirii! Vai desteagta e victia omului, nesatiose “i suntu darurile sortii, si in momentulu din urma! — (Va urma.) Confegintie si diferintie. Dipgnalele voru a sci, ca dupa ghe'ntogsegea supracomandantelui Baronu Hess la Viena sar” fi tienutu acolo conferintie diplomatice de forte mare insemnatate asupra a 2 puncturi de nepuoiela; celu dinteiu punctu privia la posetiunea Prusiei catra Austria; eaga alui doile sentienea intrebatiunea nascuta in Constantinopole si privitore la ocupatiunea Prateloru . prin Austria, asupra caruia Reschid Pasta si L. Radcliffe ambasadorulu Britaniei facura opusetiune atata de ferbinte, in catu D. Venedetti, insa si natala cu trebile Franciei in Constantinopole abia puture spuma cearta prin aceea, ca propuse, ca toata acesta cauta sa se supuna la Barone de Krauss m.p. Pentru ce? Pentru ca Pasinea Neoficiosa. TRANSSILVANIA Dela Valea mare, 20. Sept. g. (Urmare. ) Eu nu me potiti convinge a nu da si de fapte umane, zi legeanda laturea buna a lucrului intrebat. „Atunci Domniarostra eu de „una stinateti fi fundatu in orasiu atare institstiune, deasa de alte in tegeve natiunale asia tare v'ati pitata. Ali fundatu p. e. vro sedla desbaterile eonferintiei diplomatice din Viena, - mai ii d