Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-10-23 / nr. 85

­ Pe i] Se Cepețe ese de die eri, adeca: Moremrea 4 Sambata. Cunge e data pe priepane, cuica Porștie, va ște pe ppe poee 10 1. m. p. pe diumetale anu 9 1.in launtra Ponpimiei.­­ PR­ANSGL Motie­­; 22. Fretommee Pentru tiști straine 7 1. pe se Sem. s pe anula f. m. e. Se promumera la tate peste imperatesei, cum si la toti spe­știi pștgi DD. ser- Pespondinți. Pentru serie „polizu“ se ceru 4 s. m. „ 1554. vitere 14 ValmU. Rarntea oficiosa. DENUMIRI. Dara ee Maiestatea Sa sesago regie arostoiiea, resolutiune din 14. Sept. a. 1852. deregatori eloru de justitia in Ardealu, in urma aceia faci pematoaghele denumiri: cu preanalta se indura a ordina organisatiunea apoi ministrulu de dreptate De consiliuri de pretura rgovinsista (circundarea). În pretur­a mica a Sibiului se denumira: J. J. Mathias si Daniele R.­ai, Ig. Fr. Zering din Klagenfurtu, fostulu referenta la pretur­a șarge din: Sibiiu Pavelu Dunca, N. Biro, J. Plecker, Dr. Demetriu Vendelia, ca procuratoru de statu, An. Tribie si Jacobu Bologa. La­rghetag­ a din Brasieu: Fransielp Albrecht, fostu cons. pret. in Senileu. La pretur­a Ogestiei: Fr. de Mollaki De consiliari preturiali în Clusiu: 8, Fi­lei, Sebestyen din Semileu; Ladis, Enyedi, Jos. Vogelsenger din Inabruck, Rud. Clement din Klagenfurtu; Friedrich Vomsnen, Augustu Lassel dela Bistritia ca procuroru de statu. La pretur­a din Brasieu: Fr. bagona de Milius, substitulu procu­­ratoru la judec. în Steinamanger, Laghin Kengeresi, Dadocien Brennerberg, Loanne Ardaleana, Albert Haas, sops. din Orestia ca ca­rgospgatogi de statu, Fr. Lichtner, Î. adjunctu de judeciu in Alba- Iulia, Serviaiiu Popori­iu, [, sons. Adam, Lazar din Sz. Odorheiu. La preturia din Odorheiu: Peter Rohat, din Rattenberg, Samuel Fekete de la 8. Sz. Gyorgy, Carl Lau­schaft ca procuratoru, Cons­­tantinu G. Ioan, f. cons. in­g. Sz. Gyorgy, Michael Binder, Joseph Wegzed­echi, f. secr. in Sangeorgiu,­­ La pretur­a din Mures-Od­orheiu: Lonarn Cogmoszi, Fr. Wagner de la Oghestia, Carl de Biselsberg, Ant. Bechel de Bechelshaim, Paulu Bodor, Samuelu Marusi, adj. din Sibiiu, Adolf Spech, f. secr. in Sibiiu. La pretur­a Bistritiei: Dr. Valentin Jung dela Imsi, Stef. Kovács, Carl Sgoneg din Dees, Carl Veggeg, Jos. de Pressen, f. aj, in Clusiu, Misnaele Orbonasiu. f. sesg. iu Clusiu, „ La pretur'a din Dcesu: Michael Medves, Alosin de Papp, Johan Schwarz din 8. Sz. Gyorgy, Franz Filsneg sa pro­­sogatori, Stefani de Mezei, Jacobu Henning de la 8. Sz. György, Demetriu Moga, fostulu cous. de pretura in Velggada. La pretura de Zilah: Ludovicu Gal, Igofesoga­gniescentu dela Clusiu, Carl Szabo din Semileu, Stefanu Sandor din 8. Sz. Gy6ray, Joseph Glaubrech, e. g. auditoru Iosof. primaru­, Avramu Penciu, î. vesg. in Sibiiu, ca procuratoru de statu. Johan Brecht, f. înde cer­­epala la Varza. La pretur­a din Alba Iulia, Ludovicu Kontz, f. cons. în M. Osiog­­­ heiu, Frid. Cain, Dr. Car! Schlosser, s. r. asses. la judeciulu cole­­viala in Sternberg, Franz Selner f. sons. in 8. Sz. Gyârgy ca pro­­ curatoru de statu, Joseph Schuster dela Orestia, Pie Macelariu, f cons. in M. Osiorheiu. La pretura din Orestia: Antonu Kleibel si Georgiu Domzsa, Joseph Schneider, f. sons. in Brasiovu ca procuratoru de statu, Au­­gustinu Dadain, f. cons. in Clusiu, Gustavu Mangesius, Franz Miko, f. jude sesg. in Diesa Sz. Marton, Teodogu Veldotită, secret din Defs. De secretari pretoriali suntu denumiti: In Sibiiu: Carl Heinrich, A. Rodler, Dr. Joseph Roth, acesta ca substitutu procuratoru. In Clusiv: Johan Szasz, judec. din Gileu, Avramu Prunculu, f. adj. in Siegla, ca substitutu procuratoru de statu. In Vlasien: Simon Vajda, f. adj. in Sesele, Wilhelm Canzoni Deoroid Cramer, f. suscultantu, ca subst procuratoru. In Odorheiu: Anton de Kovacs, asses. judec. montanisticu in odihna. Franz Peschek, adj. din Langeegzin, ca subst. procur. In Mures-Ostoh­eiu: Mien., Vosezinski, adj. Moritz Lemberger ca subst. procu. lu Visighitia: Franz Sehmiut si Carl Itatsai ca subst. proc. In Deces: I. Gergelyfi, f. jude cerc. in C Osiorheiu, Felix Ssag­­nolas-Raciborski ca subst. proc. In Zilan: Ladislau Cabos, f. jude cerc. in Huedina Anton Bau­­cai din Dissu Szt. Marton, ca subs. proc. In Alba-Iulia: Carl Fogmanec, f. secret in Sangeorgiu subst. advocatu; In Orestia: Carl Kaufmann, adj. din 8. St. Mitterbacher din Semileu ca subs. proc. Srugvi, Ju­us (Va urma.) Gregoriu 4 in K.­Ostorheiu, s. r. auditoru, Johann Schuster­­­­­­ pentru muse. Partea Neoficiosa. TRANSSILVANIA Dela Valea mare, 20. Sept. v. (Saretu.) Intragama in biserica, spnossintia, faima si sreganti'a - dela Li pova — me ne-indestulă. “Abe vr'o diece prunci erau strinsi de rag­­ tea dgearta - abe vr'o 15 de a stenga­­ sanda numerulu prunciloru abili de ssola, intielegu a fi si pana la 3-400 - abe tienpga misa Vediutamu, si auditama eu candva în bise­­alta mintrea! Neinteresantia, si disordinea insa altuie­­cu cantarile seghimontale. ghisa aseasta si fiu de progresu si spesesc nu toate ate!! Dar” unde suntu invetiato­, ghii? - mi se ghestanse: „DD. preoti insigneadia interimalu scolarii, fo­­stii invetiatori suntu transmutati, caci asta fa cu placere si on. son­­sistoriu Temisoghiani.!! — Eu prin acesta nu voei s cu a debaca, a infronta pe on. Lipoveni, sirurile mele suntu numai jeluite, si cagetu a fi demne de cetire pen­­tru inimi compatimitore, candu si acolo­­ de unde aveau sperantia mare pentru crescerea tinerimii, pentru energia nationale, pentru fa­­pte de omenighe onorate - inca ne insielama! Nu suntu esaltatu a pretinde ceva inalta dela on. Lipov­eni; suntu numai indresnetiu a a­­duce inainte despre acele, ce asta tare sau se uitatu, si despre acele ce s­aga poti face, si natiunea intra adeveru le merita. Sata de catu e mai multa si mai bana de catu nemica. Pe lenga toate eu nu derogediu Lipovei onorea publica, ea au nasepta bravi barbati gomanimei, pe unulu pentru spada, pe altulu pe alu treilea, si alu patrulea pentru aperarea sapse­­loru nationale; . . . Isvorulu Lipovei e ca alu apei cristaline, numai de ce se astupa toama acumu­landa insetamu mai tare de barbati cu inimi curate si buni nationalisti? — Pe samp intrelegi, mai are si acasa — insa­rpenii — demni barbati de numele loru, despre carti frumoase si bune andiin. Dag­ — totu meghitula acesta e alu trecutu­­lui! Itroga pentru deceniulu nou unu siap castigatu renume! De­presiune si viitoriu durere, ca suntu asta neingtiiiti, peru si singure se devaste dia talentele bune pe la plugu, su alte maiestrii comune, caci din principiu „deasa tata si mosiulu au fostu olariu, caltim­ariu stu cojocariu, pentru ce sa invetia fiiulu o maiestria, o arte mai in­­malta? Seap pentru ce sfintie, ca destulu au invetiatu la clasoslovu, si realtige!” — Arghindet­ candela si priveghicu­­ vine mirele­­ viitoriulu, si de ve afla lancedinda, cu ce ve veti eseala in antea istoriei, a judelui de victi­ a natiunei !! — PA

Next