Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)

1855-10-19 / nr. 84

scopu o casa privata si n'au astertatu sa le pice porumbulu friptu in gura. La 5 ore vnsnese D. protropopu Aug. Papp­esa menulu printr'o vorbire prea potrivita, dupa care apoi laudata la D. consiliariu imparti bani la cei mai demni, asemene facă si Dn. parochu Nicol. Strejanu, pentru ce s'au grabitu Dnulu protopopu cu încheierea esamenului, nu scimu, destulu ca acésta n'a facutu prea buna impresiune in cei de facie, ba din contra s'au aflatu vetemati nu numai inveti aceii neesami­­pati, ci si parintii acelora, carii cu asemene doru asteptau a audi res­­punsurile prunciloru loru. Totu asemene impresiune a produsu mai incolo si acea impregiu­­rare, ca unu D. protopopu s'a esculatu, ca pentru acea nu rote veni la esamenu ca are de a merge la o cununia la Cricau, cu tote ca acolo saru afla preotu destulu de aptu spre a implini acésta functiune parochiala: - celalaltu de ceealalta confesiune eara nu dovedi roro­­rului nici unu zelu mare pentru cultur­a lui. - Dumnedieule ! daca numai pe unica ssola asta pucina considera­­tiune se pune, ce saru intempla candu ar fi mai multe, sen cu­m se voru indemna comunele a­ si redica scoli proprie?­­ Inse avemu buna sperantia, ca barbatii cei solidi pentru acea nu voru remite din ze­­lulu seu nimicu, ci mai virtuos voru fi si de acum inainte sirguitori de a sustieni sson­­a, a imbunatati starea ei, si prin acesta ali de mo­­dela si esemplu la comunele vecine, cum aceste si fuga midiloase co­ active sau indemnatoare au de a se ingriji pentru buna crescere a prunciloru. Monageri­a austriaca. TRANSSILVANIA. Brașovu. Pentru cunoștință obștească ce atinge, că a eșitu ordinăciunea mai înaltă pentru despăgubirea provisiunei soldațiloru cu măncare în trecerea loru. După aceasta ordi­­năciune ce va plăti de soldatu ne­agulu 1856, 57, cr. m. pentru o zi în Ardealu, căndu voru fi în trecere dintr'unu locu într'altulu. Brașovu. Meserii, industriă. Totu publiculu ce miră, cum se poate întâmpla, ca manu făpturele cele ordinarii ne care ne lucreză meserieșii din Ardealu mai vărtosu totu din materii brute pe care le au la nasulu loru, seu celu multu li se aducu din vecinele țeri romănești, să fie și pănă astăzi preste totu mai scumpe decătu suntu acelea fine, care se facu în cetățile cele mai industrioase, unde traiulu viețuirei este îndoitu mai scumpu decătu pe la noi. Sunt atăți ani, de căntru publicitatea transilvană, adică jurnalele romănești, germane și cele ungurești se silescu în totu modulu a deștepta pe meserieșii noștrii și a le arăta cu degetulu feluritele boale, de care se topește industria noastră și cu aceeaș ei înșii. Toate însă au prinsu locu la omenii noștrii cătu și nuca în părete.­­ Se duce minune ce anevoie străbatu luminile la clasa ace­­sta de oameni; se pare că creerii celoru mai mulți s'ar fi us­­catu, încătu să nu mai poată învăța nimicu și să uite totu. Cu toate acestea meserieșii ka și neguțetorii cei etricați, împinși de sărăcie, fome și­golătate au aluneu celu puținu au arăta, ca să mai întrebe și ei din căndu în căndu după prici­­nele mișelătărei loru, întru cercetarea acesta aloru însă ei sunt totu așea norocoși ca și celu care orbecă pe întune­­cime groasă și voindu cs nemerească ușea, dă să iasă afară ne­gura cuptorului, unde după alte năcazuri se și mai arde în spuza învălită, apoi ce face mi de râsulu tuturoru. Bată tocma asemenea o pățiră căteva corporăciuni (țechiuri) chiaru din lăudatulu nostru Brașovu, care ce ține mai industri­­osu și mai negustorosu decătu totu Ardealulu, precum și este în adevăru. Căteva țechiuri și anume alu fauriloru, alu rotari­­loru și alu căldărariloru au fostu atătu de simple și naive, ca să ceară dela guberniu prin camera comercială și industrială, ca pe viitoru fecioriloru dela meseriile loru să nu li se dea voie de a trece în țerile romănești, adică să nu li se dea pas­­portu, apoi de recrutăciune încă să cam fie cruțați; pentru că vedeți D voastră „cinstiți domni,” mai crepii noștrii nu mai ca­­pătă feciori la lucru, și carii le vinu, încă le ceru o simbriă nebunească, încă nu amu ajunsu ca să ne ajutămu cu țiganii din capulu satului, pentru ca să putemu înainta la meseriile noa­­tre. Apoi știți dv. ce pățiră banii noștrii meserieși cu acele pretinsiuni necăjite ale loru? Dracii de jurnaliști din Viena, mu­ luară între condeie, știi, ba mi cum ai lua mi tu ne unu jurnalistu între puști, mii zugrăviră în cătu să re ferească mă-ta, ka să nu le vezi noatea fisionomia loru. Auzi acolo brașoveni sfătoși, ziseră vienezii, să aibă ei fruntea de a cere, ca fecioriloru să nu qi ce­dea pasportu spre a eși într'acolo mi­a ce hrăni în țeara, unde meseria loru este mai plătită de căzu ori­unde, teritoru șci. șci. Pare că zău feciorii sunt robi născuți ai maii­ Nici unulu însă nu ce înțeptă cu atăta putere și tăriă a­­supra sărmaneloru nostre țehiuri precum jurnalulu „Wanderer” în Nr. său din 17. Oct. a. c­hiuri și osândindu absolutu toate ruginitele loru orânduieli vechi țerale, cu Kane omorâră industria patriei noastre, totua dinsulu, că tocma prin libera migrare, trecere și retre­­cere a meserieșiloru dintr'o țeră în alta, dintr'unu ținutu în altulu, acolo, unde află că munca loru li se plătește mai bine, ndustria ce mavigă­mi ce încurăgiază. Acelaș mustrăndu aspru pe țe­­ți să întoarcemu pretinsiunea, să uips­ci vienezii și toți meserieșii cetățiloru industrioase, ca de astăzi înainte nici unui fecioru dela ei să nu'i mai fie nicidecum ertatu a veni în josu la Ardealu și anume la lăudatulu Brașovu, atunci oare de ce s'ar mai apuca meserieșii noștrii și cu toți gălăuții din pre­­giurulu loru? Fără îndoielă de capu și s'ar văiera și s'ar sbuciuma în cătu te ar lua mila de ei. Meserieșii noștrii adică fără feciori din străinătate ap fi morți. Pănă aa arăta egoie­­mulu se bate elu pe sineș însuș! Să'și aducă țehiurile noastre bine aminte, căci de 5 ani nu este așea de multu, cum dloru pănă la ipetrucțiunea proviso­­riă își închidea țehiulu, adică defigea strânsu numărulu maisteriloru, fecioriloru, învățăceiloru, cum pui priimia în țechiu de învățăcei numai pe copiii rudeniiloru loru, cum făcea maisteri numai pe ginerii maisteriloru, cum trimiteau la urma loru pe toți feciorii carii din nenorocire știau lucra meseria mai bine de cătu maisterii, cum depărta pe feciorii de cutare confesiune, cum nu priimia odată cu capulu de învățăcei pe co­­pilandrii din cutare națiune. Din toate acestea urmarea fu firescă, adică împuținarea preste totu a măniloru muncitoare, îndată ce urmă cea mai cu­ușoară crisă socială ori politică ori industrială. Spargeți domniloru și jupăniloru barierele (stavilele) vechi, priimiți învățăcei fără a'i sta de dinți albi ori nevpii, a'i mirosi după soiulu loru; din învățăcei se voru alege fe­­ciori, concurința acestora va crește și BOD încă vă voru a­­junge, fără a voi să le opriți fără cale pasporturile seau să'i subtrageți dela îndatorirea militară cătră statu. — B. LUSTRIL.­ ­ „Wieneg Zeit.“ publică, că Maiestatea Ca c. r. aposto­­lică, cu preanalta­ resoluțiune din 12. ale lunei curg. pe solulu presidialu alu adunanței stateloru confederate germane copesi­­liariu intimu și L. M. cămpestru Anton bar. de Proches a binevoitu alu denumi de internunțiu împerătescu și ministru plenipotențiaru la înalta Poartă; totudeodata denumi pe cons. intimu mi camerariulu Bernhard conte de Rehberg- Rotenh­oven de solu preeidialu au statulu confederatu alu Germaniei.­­­­Viena. Numărulu locuitoriloru imperiului ausetriacu. „Corespondința austriacă”, jurnalulu ministeriului trebi­­loru din lăuntru publică resultatulu numărăturei locuitoriloru încă și ne anulu 1854, adică a doua oră dela revoluțiune în­­coace, căci numărătura seu catagrafia întăiă se făcuse pe an. 1851 și aceasta a doa pe 1854. Din aceasta aflămu, că numă­­rulu locuitorilor d­in imperiulu Austriei apeare totu este: 39,411,309, și adică după secheuri: 19,272,610 parte bărbăte­­scă și 20,138,699 parte femeiească. Ba să zică aproape cu unu milionu mai multe femei decătu bărbați, ceea ce nu prea cere spre măngăiere, pentru că se înțelege de sine, că acestu pri­­sosu de femei se află partea cea mai mare în otare de vă­­duvie și de fete încă nemăritate. Chiar­ și în Transilvania noastră se află cu căteva mii mai multe femei decătu bărbați. Ci luămu însă pronunțiile austriace dearândulu­­i să repro­­ducemu după aceeaș „Corespondință austriacă” interesantele date statistice de poporime după cum urmează: apără cu bărbați femei. Austria de sub Ensu 841,000 873,608 „ deasupra de Ensu 362,100 393,150 Salzburgu­­ 74,082 80,297 Stiria 532,394 562,784 Carintia 163,849 182,301 Carniolia 240,598 265,288 Ghiorț, Gradișca, Istria, Trieste 307,347 305,709 Tirolu­mi Vorarlbergu 455,903 469,163 Boemia 2,263,640 2,537,178 Moravia 928,236 1,043,929 Silesia 222,190 257,131 Galiția cu Cracovia 2,446,426 2,610,221 i

Next