Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-26 / nr. 7
Ag. 7. > ai văd pii e jerea ete deseari, adera: Mutearea si Sambata - Pitea odata pe septemana, deea : Meteazie, Pietina. șie pe șeșe 10 m. es pe Ca de ana 9 1 în nina vantaia gt Peatra tieri straine 855. 7 1. pe ana Sem, a pe ana la imtregu 14 1.ș. a. Se prenatera la tote poste imperatesei, “cum si la toti cunoscutii pasi DD. eagespandini. Pentru serie „etita” se era 4 cr. m ci PAMBE. Decoratiune. Majestatea Sa s. g. apostolica Imregatala nostru, binevoi a desoga pe Domn prin tice guvernerulu bansei nationale, Baronu de sina cu egasea soganei de feru, classa a N. Partea Neofsidia. Brasiovu, 6. Februariu p. Diuralulu ci prinde urmatorea scrie, ce va imbucura pe veruce cetatia austriacu : * 3 „Poporele Austriei asteapta cu bucuria plina. “eventualitatei cei prea imbucuratore, pentru a carei fericiti resulatu se inaltia în tota din'a devoie rugaciuni sarga atotupatintele tata cerescu ; ele asteapta cu veteridate sata mai spganda bine de bneptia fericita insanatosiare a inaltiatei, prea iubitei Mame de popore, ele pri tevenin resultatulu acesta o noua legaminte, care va impreuna si mai deaprópe pe credintiósele popore ale statului imperatesen. Maria Sa e. g. apostolica, cu gesi ghisp inalta din 21, ianuariu a ea binevoita a ordina, ca indata, dupa ce va nasce Maiestatea Sa Imperatesa, sa se descarce tunurile cele grele de pe bastionulu celu derastata de curtea imperatasca, si ad. in sasp ce sar passe una princiu sa se descarce una sula si una salve, ara nascanduse o printesa done dieci si una. Si aici, respira si în tote celelalte sarmiale provinciale se va face cunoscuta indata nascerea asesta, si prin care apun dintarea descarcare de tunuri se va premnera, eaga dupa aseasta se va tiene unu Te Deum serbatorescu, la care de facia toate autoritatile militare si civile. Imbasogatorea acesta scrie se va respandi cu intiala in tota tiega si în tote casele de rugaciune si multiumirea si rugaciunile dela milioane se voru redica la ceru, venigasa se cera dela bunulu diditoriu aregage si binecuventare preste inalta Casa imregatessa. „S. V. en” autorutatea a ELISEU si balulu filantropicu alu „Reuniunei Femeiloru Romane sst. din 24. Iannagin (5. Febr.) 1598. Brasiovu, 25. Ianuariu v. iubirea de omenitate, plecarea cea eghessinesca inasepta verea lui ierta nobila de a intinde mana de ajutoriu acolo, unde elu se cere din multe cause binesptentate, nare margini prefipte, nnce se rota liermuri la repetitulu adagiu: „Ce da dreapta se iu scie stanga,“ nu, pentru ca suplu stema adagiului asestuia se potu ascunde si pepturile cele mascate, care una nu o facu, ceealalta, dicu, ca nu voru a o face. Deasea dara premitemu, ca tese ocasiune, la aceea catu de zgomotoasa - daca scopulu ei e impreunatu cu feliurite interese — trebue folosita pentru scopurile inaintatore de binele si fericirea nostra, la a carei intemeiere trebue se concurga voinitele si regifele tuturoru. Una ocasiune de soiulu acesta sa folositu si din partea Nepripnei Fem. N. care indata la anulu 1851, dupa essemplele cele nenumerate de a puti folosi omenitatei, oraghi ca in totu anulu sa se serbesca o serbatore filantropica în folosulu acestei asociatiuni, si, ca binefacerile sa nu gemana moarte, ci sa se improspeteze prin o pia memoria, s'a folositu Neuniunea ne spune, cu asasimea festinelor acestuia, o representare a taragoga Dinefasatogilor a institutului acestuia dela inceputu. „În anulu trecutu 15. lunin „Reuniunea“ sa fericita a numera înfruntariulu patrâneloru ei, ca și tote alte institute filantropice, chiaru si pe Maiestatea Sa inaltiat'a nostra imperatasa si Mama de popore Elisa, care se indura a spori „Fonduri CRemionei” sp 750 f. me. “ lu 2. In linp an. 1854 Nr. 490, Reuniunea plina de devotiune eatra gratia acesta preanalta, isi lua cutedrarea si asterne la piciorele Preanaltei Sale ocrotitâre si binetasatoge o adresă de obsceniosa miltiamire si intgensa o rugare ferbinte, ca sei fia primitu cu inalta gratia devotamentulu, celu face ca tributu de cea mai mare iubire si hăuiuui acela era; ca Reuniunea în pretiude eterna aducere aminte a gratiei acestei preanalte dogesse, că primulu institutu de sghesseghea un tătelnui, ce se va pute infinita dupa tegmianulu cuprinsu în statutele ei, sa i fa concesii a se numi Eliseu, dupa numele celu porta inalta nostra imregateasa si Mama EVINA, ceea ce adunantia generala din 29. Octobre 185% o salută priminduo cu cea mai pia bucuria. Estimpu dara, conformu cu devotamentulu acestu doritu de intrega Reuniune a Fes. Com, cu asasimea festinului filantropicu din 24, lanuariu, Reuniunea isi luă eutediareă a representa alu seu detoramentu prin unu simbolu piu de reverintia,_catra inalta Sa imregăteasa, a carui esplicare e urmatorea: In Cedoniu, ce era decoratu cu unu gustu finu, dupa insa spresiunea on ospeti, se află portretele inaltia tarii Imregata si alu inaltiatei Imregatese postate in desemnu iluminatu în prevadiu simbolicu Doi angeri cu aripile estinse tienea sogona Înaltei Pareehi deasupra tronului; alti doi sprijinea de 2 laturi tronulu Austriei, care era incungiurata de lumini decolare diverse de sare si de stele prin globuri de sticla; alti doi angeri sprijineau cu umerulu sustarea fericita a Maiestatitorii Sale pe tronu, si totulu il esplica de pe insigirtiuni: Viatia! Putere! care le treneau angerii de desuptu in 2 rgetete pendenti. De la risipgrile tronului, o girlanta de verdeatia din ambe partile impreună gratia tronului cu Eliseulu, platu vis a vis de tronu. La Principele care era ada Eliseulu avea in frontariu pe Segenitatea gubernatoriu Carolu de Schwarzenberg în por: ca patronu binefacatoriu alu Reuniunei, suplu care stă atata simbolulu catu si ipsighiritnvea. „Cepnipnea Fem. Com. intre dopi stalpi decorati cu girlande. Dela acestia in dreapta si stanga, ca neste stalpi ai Cepnipnei erau Patronele si Patronii ei, staruitorele, staruitorii si o inscriptiune de multiumire la puretii generosi, lote incungiurale in arabesce frumoase, intre care erau adaptati romni de ambe laturele, care representau o gredina, ad, unu Elisei. Aceasta gradina eră adumbrata de unu ceru tricoloru, sp sologele patriei, si pe zonele cerului, era scrisu cu verdeatia „ELISEU“; prin urmare tetitlu representă devotamentulu Cenniniei catra Mama roroteloru Elisa inaltiata noastra benefacatóre, si gheepnossinti'a catra patronii si benefasatogirii ei. Fia, ca devotamentulu acesta se devina la anciulu Maiestatiloru Sale intre cele mai coioase bucurii, despre regieitulu resultatu alu evenimentului sela roroghele Austriei!!! (Va urma.) Posta din urma. Comisiunea militara. a federatiunei germane în Eganefagia in sedintia din 29. i. e. a declaratu, ca nesesitatea cere, ca nu numai jumetate, ci tota armata federativa sa se puna pe picioru de bataia. Dupa constitutiunea federatianei germane are facare statu asi pune sontingentula sep la dispunerea denpniidului Duce suprema in gestiunre de 4 sertamani. Austria lega de la Segmania mobilisarea celu pucinu a inmetatei din contingentulu armatei federative, deca nu va predomina parerea a pune tota armata germana pe piciora de bataia. Acum se astepta cu incordare între germani, cum va reusi otarirea federatiunei germane in punctulu acesta, si Cu acesta suna îndogatoge, ctegul asupra institutului acestuia voiia splendore malin împaintiatote tretu, la prosperarea lui, esturta tote si o