Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)

1855-10-19 / nr. 84

Na SS. Miiuilorul, Sazet­a ese de doae oghi, adesa, curea si Sambata, Fdie­a odata pe ser­­temana, adesa: Megioghea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate a. 5 î. m. s. inlauntru Monarchiei. Meg­­ ., Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intgheva 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., spm si la toti sp­­noscuti nostri DD. soghesrondinti. Ren­­ tru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. e. X. Dela Reuniunea Fem. Romane­sci, In urm­a gestestpoasei rugari, ce se faci in 15./4. 1854 sub Nr. 272/S. IV. din partea Comitetului ba­laniunei­­ satiga nou denumitii atunci DD. episcopi, Illustritatea Sa­crissorp alu diecesei Aradu-­lui Procopie Ivacicoviciu a binevoitu a trimite cu datu 12. Oct. 1855, Nr. 925 o suma de 222 fr, 30 cr. m. c., parte mare pre­­lia pe brosiurile Cepa. ce­i sau trimisu spre gratiosa dispusatiune, parte cuntribuiri deosebi pentru fondu. Pentru acesta fapta generala si parintesca se aduce in numele Reuniunei publica si gestestrosa multiumire, atata Illustritatei. Sale catu si contribuitoriloru deosebi, carti se voru publica, dupa otarirea ce va urm­a asprga­­ regansitei intrupari a venitului curatu din bro­­siuri cu fondulu Cepnipnei. — Corespondintia. ---..------ -.­­ Dela gura Ampoiului. 18. Sepi. s. u. 1855. Domnule Redactoru ! Alaturatulu articlu "lu tramitu cu acea rugare, ca de si destule esti de acaste, totusi fiindca aceste sunt ca niste precepte de invetia­­tura, si acestora avemu de a multiumi si cele pucine ssole, care mai suntu, se binevoesci sata mai ingraba alu pune in seria com­eloru M. m. romani, osvitegii acestui tienptu mai toti romani, indereptu, decatu tienutulu Albei Julie. (?1) Isolei va celebra cu asistiptia altoru preoti s. liturgie, înse nu sa intempiata nici una nici alta, ci curendu dupa intrarea D. consiliariu Macelaria in biserica, si sosi unu espresu dela D. protopopu sarga parochulu celebrante la altariu, ca se se grabesca acesta cu finirea s. liturgii, ca asta se se insera esamenulu, cu tóte ca ceinttelegerea si, ca se se incepa numai la 2 ore dupa amediadi, apoi dupa ce trimi­­sulu espresu se intorse cu acea rugare a Dlui parochu, ca santi'a sa D. protopopu se binevoitsca a intra in biserica, a celebra s. liturgie, si a spune cu acesta ocasiune ceva cuventare amesurata solenitatei, numitulu espresu nu s'a mai reintorsu cu respunsulu, si asia paro­­chulu continua servitialu domnedic esso dupa datina sa, si în fine a­­pansia, ca se va incepe esamenulu la 2 oge, învitandu deodata totu poporulu, eara deosebi pe parintii inveti aceiloru a lua parte la asea solenitate. Ce sa intemplatu dupa finirea santei liturgii nu se scie, inse a­­tata e cunoscutu, cum ca pana la jumetate la 4 ore d. a. nu s'a înse­­le si in timpurile antice p'aici era faimos­a cetate a romaniloru „ralin, dupa acea pana mai tarziu ressedintia metropoliei romane, si precum totudeauna asta si l presentu au multe daruri dela natura si multe fotogiitoge cercu stari in respectulu culturei, totusi daca va calatori cineva pe aici cu scopu de asi castiga esperiintia si cunoscintia despre mesujele si miditosele aplicate in acestu obiectu si deosebi in privintta sicielega comunali, va debui a marturisi, spunea nici o parte a Transilvaniei nu sta mai putu esamenulu, si acesta facu­rea impresiune in parintii invetiacei­­loru, carii asteptau, se vedie progresulu prunciloru sei, precum si in invetiacei, carii pregatiti, dupa ratintia, doriau inaintea unui publicu numelusp a se produce cu fruptulu osteneleloru de unu anu, punen­­duse dara capetu asteptariloru fora astemperu prin indelungata astep­­tare la 4 paghe D. protopopu tractualu Anghetiii Rorp insosita de D. consiliariu Macelariu a intratu in biserica indespita de invetiacei si de unu mare numeru de poporu. La intrarea acestora s'a cantatu de catra invetiacei, „fregate Cerescu,“ si cu acesta se inserai esamenulu. Numerulu esaminandiloru de ambele sesse a fostu 82, si respun­­surile peste totu, din religiune, istoria biblica, gramatica remana, latina, germana, geografia, aritmetica, precum si ambele oratiuni,­ ce s'au rostitu una de catra unu tineru de 12, eara alta de catra o feti­­t­a de 10 ani; — au implutu ochii tuturoru ascultatoriloru cu lacrimi de bucurie, au datu cele mai vii dovedi despre neobosita stradanie a invetiatoriului, invetiaceiloru, si a Domniloru parochi locali, au impluta de bucurie inimite parintiloru, carii cu feste uimite ascul­­tau cu cata ind ghesneala si acuratetia mladitte. Serguintia, ce au puso si o punu Domnii nita din comun­ a Izm­ulei spre­­preoti unitu si nou­­a fericire a turmei, loru incredine Unu corespondinte din Blasiu in zilele trecute atinse unele bane­nate, meghiteze sii atatu mai vertosu a o face publicului cunoscuta, despre esol­a din Ighiu, si prin acesta ne facu pe toti atenti asu­­pra acestui fenomenu nevediutu si neauditu pe locurile aciste, si eu ocasiunea esamenului anualu, tieapta in 12. Augustu a. s. in Ighiu sa convinsu ori cine despre causa causae, pentru care nu suntu scoli pe aici, si a cadiutiu in desperare de unu viitoriu mai bunu în pri­­vinti­a scoleloru. La numitulu esamenu parte din zelu de a vede progresulu esa­­minandiloru, parte din curiositate, cum se voru uni doi zgotorori u­­nitu cu neunitu in cele, care se tiena de scopulu sompnu, era se se adune mai multi auditori: Sambata seaga in 11. Augustu si Dumineca diminetia in 12, pana la intrarea in biserica se intgheseau parochulu, dascalulu, si alti poporani dimpreuna cu invetiacei intru seversirea decoratiuniloru la biserica, unde sa si tieapta solenitatea, judecandu dupa zelulu, cu care se intreceau acei barbati intru facerea pregatiriloru, ar fi tre­­buitu se cigete omulu, ca va se fie unu numeru mare de ospeti la acelu esamenu de fasie.­­ Dumineca pe la 8 ore dimineatia sosi­t consiliariu de pretura Pie Macelariu din Alba Lulia, si intrarea ace­­stui barbatu in biserica, inainte de inceperea santei liturgii, intari to­­porulu in asteptarile mai susu aduse, ca solenitatea va fi onorata cu mai multe secie stralucite, si ca D. protopopu unitu ca directoriu alu respundu tinerele loru de miditase pentru cladirea unei stole, totusi au condusu spre acesta fiinduca ambii acei predemni pastori sufletesci spnossandosi sn­ama­­rea, carea nu e numai a tunde si mulge, dara si a pasce, p'aț imitatu esemplulu multora confrati de ai loru, carii dicu, spunea de catu go­­manulu neunitu impreunatu cu sela unitu seu vice versa a pasii la cultura, mai bine a ghemanea in statu quo, ci fresce care si a sfatuitu poporenii sei, ca neputandusi din caus­a seraciei, cu carea au de ase lupta se si sustie pentru fiescecare confesiune cate o ssola separata, celu pucinu se si sostie una; si cata oile au cunoscutu versulu rasto­­riului loru; si provedintia divina arata, spunea candu unii pe alte lo­­curi staruescu a redica parete sim­ezescș despartitoriu intre unitu, si, neunitu, altii se tienț strinsu de cuventulu evangeliei, care comenda si demanda iubirea fratiasca, si bine simtiendusi misiunea sa produca frupturi salutare sufletului si trupului. E demna forte de insemnatu, ca atatu cei invetiati, catu si roro­­rulu necultu, carii au fostu facie la asesta esamenu uniti si neuniti, au marturisitu, spunea nau observatu nici unu periculu nici pentru­ Coma, nici pentru Constantinopole, cu tóte ca fiesce care isi invetia religiunea din Catechismulu seu. Meritulu memoratiloru Domni parochi e mai pe urma si pentru­ acea prea frumosu, caci densii neajutati si neindemnati, ba si lipsiti

Next