Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-10-22 / nr. 85
Nr. 85. săesione Gazeta ese da doe ori, adesa: Megiogea si Sambata. Foiea odata resertemana, adesa: Megenghea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 1., pe diumetate a. 51 m inlauntru Monarchiei. Partea oficiosa. Oficiulu supremu alu controlei de ratiuni c. g. a aflatu cu cale a denumi în posturile noape la e. r. oficiu rational iu de statu alu Ardealului (Staatsbwehhaltung) pe s. g. perceptoru de Si. a NI. in Seiia M. in Ardealu Anton Grimm, pe oficialii rationari ai fostului ratio. ciniu cameralu ardeleanu Carl Wagner si Salamon Szallo, pe ingrosistulu oficiului rationaghin provisoriu din Cracovia Daniel Senmanc, pe oficialulu rationariu alu fostului ratiociniu cameralu ardel. Ignatz Daniel, pe ingrosistulu ratiociuiului de statu s. g. ardel. Marcu Babich, pe ingrosistulu ofic.iat. de statu in Bohemia Daniel Kirschner, pe sublocotenentulu in corpulu testurei militare c, r. Heinrich Engel, si pe ingrosistulu din of. gat. serbo-banaticu Ludovicu Garay, pe toti de oficiali rationari la oficiulu ratiociniului de statu in Transilvania. masvAu32- Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., cum si la toti spnoscuti nostri DD, corespondinti, Ren tru serie: „fetita” se ceru 4 cr. m. e. ». Blasiu. Corespondintia. EREL 1. Blasiu, 18./30. Octobre 1855. Unu acu raru, unicu, si de cea mai mare insemnatate in istoria reseghisei romaniloru sa templatu. Scaunulu și igorolitist, carele dupa inserptala unirei romanimei din Transilvania prin stramutarea dela Alba-Iulia la Fagarasiu se parea steasp pentru totadeauna, se restatori intru cea mai mare solenitate besericesca nu numai, ci inca una episcopia romanesca cea dela Ugrea mare retraganduse de eprta jurisdictiunea de pana acuma, se reincorporă ierarchiei romane, una parte din episcopatulu Muncaciului catutiene romanimea gr. catolica din Maramuresiu si comitatele vecine se subirase, si depe nope episcopate romanesti cu residentia in Lugojiu si Ghierla se redicara, care tote impreuna cu diecesea Fagarasiului formeza de acum inainte una provincia iegagenisa romana independente suplu alu seu A.eriscopu si mitropolitu natiunale romanu, dependente numai dela capulu vedhiulu alu besericei catolice, care e in Roma. Prochlamarea acestei segagenie in modulu celu mai solene se facu prin ablegaturu Santiei Sale pontelicelui romanu Eminentia Sa Cardinalele, A.erissora si pronunciu- Mihailo Viale bPrela in 1618, ale acestia sune in Eminentia Sa Sardinalele, caruia anumitu se insghedentia implinirea acestei misiuni inalte, plecă Dumineca in 9.721, Octobre din Viena, si prin Segedinu sosisera in 11/23. in Temisioga intimpinatu îindu acolo de Ess. Sa D. Basiliu Erdeli episcopulu gr. s. alu Urbei mari, si de nou denumitii episcopi DD. Alesandru Dobra alu Lugosiului in Vanata si Ioane Alexi alu Gherlei in Transilvania, impreuna cu DD. canonici dela Urbea mare losilu Selagianu si Ioane Vansia. In 1325, Ostol. in Lugosiu fu intimpinata Eminenti'a Sa de doi DD. canonici capitulului mitropolitanu din Blasiu Basiliu Cati a prerosita si Stefanu Boeriu custode, cu deputati trimisi de Ess. Sa mietropolitulu comitele Alesandra vesc mal1i de oi prin Hatiegu, si Alba-Carolina sosi in Blasiu in 1927, Oct. la 3 oghe dupa amiedia-di. Intentiunea mea nu este, precum nice mi este cu retentia, a descrie totu decursulu calatoriei Eminentiei Sale de amenuntulu pana aici. Cei ce fura facia si luara parte la acesta trecere triumfale, marturisita, cu acceptarea Eminentiei Sale sa pretutindenea prea stralucita si demna de inaltu rangulu Eminentiei Sale si alti acceptatoriloru, Dela Blasiu pana la Muresiu esi inaintea Eminentiei Sale una de la puntea Tegnatei alta depulatiune besericasca cu scolastica, si In psia besericei catedrali Escel. La Archiepiscopulu beneventă pre Emin. Sa intru una cuventare scurta, la care Emin. de rostu resbeserica Emin. Sa ingenunchiă inainrrosesinnea in palatiulu agenierissoresep. E A dowa di, Dumineca in 16.28. se implini instalarea Escel. Sale si Ioane Alexi mai se- -- e r- ” ru55- ara modalitatea rgesegisa in program'a ce se alatura aici intru tote « j cu corectiunile de lipsa (Vedi Kiar). Diva era zomrosa, serena si luminósa, ca suptu cerulu taliei. Provedintia dumnedieesca reversă in acesta di insemnata toata frumusetia naturei, agatandune cu cata parentiesca placere cauta spre asesta solenitate a caruia scopu e marirea celui prea inaltu si inflorirea besericei sale. Serenitatea Sa Principele locotenente a Schwarzenberg fă una din cele mai insemnate ighesenite, care adausera stralucirea acestei dile. Din partea civile si militaria fura de facia Mamele Sale consiliariulu de curte comitele Amadei, consil. de locotenentia D. Szabo si N. Haupt, reesidentii de segep S. Nehai alu Albei si A. lungsaău alu Clusiului, si altii mai multi carii pentru multime nui putemu infră. Din statulu besericescu de ritulu latinu se aflara facia: Ess. Sa D. Lad. Hainald emss. Tgansitu, Angelo Parsi ep. Nicopoles cu residentia in Bucuresci, DD. canonici: Raduly si Hubatschek dela Belgradu, si DD. Abbati: Kovaces dela Brasiovu si Schlau f dela Sibiiu. Confesiunile cele alalte transilvane n'au fosta representate desata prin membri mai misi. Din partea gomanimei gr. sat., afara de cei mai susu, se află fasia si una deputatiune de 10 preoti romani din Maramuresiu cu ven, batranu protopopu Mihali. Er slegala diecesei din Transilvania se află forte numerosu pana la 350 de persone. Indata dupa intrarea in beserica, Emin. Sa ocupandu tronulu celu mai mare, tiem una cuventare latina pentru ocasiunea acestei solenitati, eg' secretariulu Eminentiei Sale lese decretulu instalationei Esc. Sale D. Archiepiscopu si Bulla despre restaurarea mitropoliei, dupa care Emin, Largosnnama cu solenitate, cum diecesea Fagarasiului e redicata la gradu de mitropolie, spunea Esc. La D. Archiepiscopu va portă titlulu de Agenenissorp alu Albei-Julie, spunea beserica Catedrale din Blasiu e redicata la mitropolitana, si capitululu deci incolo e mitropolitanu. La acestea mai antem respunse D. Archiepiscopu, dupa acea D canonicu Const. Alptanu si in urma Esc. Sa Dn. episc.apu Urbei mare V. Erdeli iu cuventari asemenea latinesti. Dupa instalatiune Emin. Sa intrandu in altariu dede noului Archi. episcopu paliulu agenieris soresep. si incepanduse s. liturgica se santirea DD. episcopi, impreuna cu cele alatte ceremonie insemnate in programa: „Partea M Neoficiosa. Dutatiune civile, tea altariului, tunse; si careta de gala a Escelentiei Sale D. Archiepiscopu. tei intimpina Esc. Sa Dn. Archiepiscopu cu totu ghesidente in Blasiu, procesiune pana la beseric'a catedrale, tiamita: Marire intru și santigea DDloru unde Eminenti'a Sa danduse jelopotele tragunduse dela tote trele natu de mari osreti ce erau invitati civile si militariu petreci pre dupa aceea intrandu unu numerosu poporu. cei in de susu, corulu besericele. Emin. Sa intre nentia Sa ospranda tronulu episcopescu se si apoi la Unu dedusu Da capulu cetanumeru insemclerulu diosu armonicu adunatu fă dedusu cantandu la acesta solenitate, noi episcopi Alesander Dobra intru si in si din statulu 2 ordini de tenerimea santa canteculu de mulcorulu santanda „mregote cerescu“, dupa aceea Emi. asemenea SRT A uses aripi esti Ted 2 xl ANRE RE . . n e SDDODG ia i