Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-06-03 / nr. 44
170 Tiega romanesca si Moldavia „Zimbru” ne împărtășește următoarele: LEGEA PRESEI ÎN MOLDOVA. 1856, pentru libertatea presei. lenenui Domnească a ? „Libertatea gresei fiindu opinia publică într'o țară, care este pe calea progresului chiaru de a invopina adece opi ne gubernu despre .. ției, în acestă privire o au elaboratu unu proiectu de cătră acu” măcui neralu. Acestu proiectu adoptănduse de divanu cu Didi Bo: turiloru caă supusu aprobației noastre. Considerăndu măsura adoptată, dară trebuința asupra de a se raportului Partea L cașului, pune aplicățiu divanului generalu cu Nr. 124. În puterea articulului 52 din regulamentulu organicu, noi amu întăritu citatulu proiectu și dăndui vuul de legiire ordonămu: f DOOĂ ACTE FOARTE ÎMPORTANTE pentru Moldova. ruzei din Nr. ar venidii la Oca erau supuși unui regimu contrarulapiei moralului și aresonului. Spre a vindeca starea aceasta A deplorbilă, de lucruri, sistemulu penitențiaru celu mai potriu adonară de cătră adunarea vostră, unu nou regulați făcuti și o au pusu în lucrare prin îngrijirile înale ale D. Doden denumitu inspectoru generalu aiu închie oriște după cererea gubernului nostru ni sau trimieu dina amplo iuții aepeciali pn acestu ramu, de cătră Ec. Ca Dnulu la minietr. din păuntru a Franței, urmăndu după contractulu ieieră a rămăne mai mulți ani în Moldova în capulu acestui viciu importantu. Reforma au începutu dela închisorile din capitală. Buna administrație a baniloru publice întrebuințați întru au6cra mi umanitatea nu voru ave de cătu a căștiga din această reformă. Noi înșine amu pututu constata cu o vie mulțămire a a palatulu criminalu progresele denainite în ramuru acesta prin izolarea ținerea îndeoosebi) a arestațiloru în timpulu poștii și a lucrului liniștitu aluateliiloru. Săvărșirea castelului dela Ocnă, au învinu de a să aplica într'o mai mare întindere acestei pianisti și de a dobăndi resăultate încă mai complete. Cu toate îmbunătățirile făcute în parte, și cu toate aceste reforme, noi, recunoștemu că legislația și procedura întregă, ” încă lipsuri și complicații care chiamă o prefacere mai generală și mai întinsă. Acestu sentimentu neau fostu îndemnatu încă din anulu 1850, a înviința o comisie însărcinată de a reviza legislația de a, coordona” părțile ei și de a le pune în armonie cu trebuințele moravuriloru și a instituțiioru noastre actuale, lucrarea acestei domiciei nu e îndeplinită încă, numai o parte au pututu fi supusă deliberațiiloru divanului, știu că timpurile n'au fostu favorabile acestoru lucrări la care să cere mină de zece ani, după moartea autoriului sau a compustoriului. pă, sau a onemnori apele subm en up preeșți le este îndrășluitu întocmai după $$ de mai escă, articulele ce autorii cas proprietarii loru, nă voru vroi Ka să se reproducă în alte jurnale, voru trebui a purta la începutu nota, că reproducerea este oprită, se înțelege numai cele literare și științifice. 54. Compunerile dramatice asemene în terminele de m susu nu potu fi reprezentate peniciuu teatru, nici nu pot f publicate fără învoirea autoriului. §5. Traducțiile nu întră în categoria 88 de mai susu, de cătu pentru tecstulu traducerei, fiindu fiecare liberu de a face alte traduceri de ne tecetulu originalu alu scrierii, aeemene ecetractele ue ce facu din alte scrieri spre a încunoștiința pe publicu despre valora acestora prin critice și comentarii, nu jignescu proprietatea streipță. §6. Tote teregătoriile administrative sunt datore a congidka după cererul și pi folosulu autoriului, a compustoriului, a desemnatorului, a traducătoriului, sau a moștenitoriloru acestora, ori a cesiunariloru, tote esemplarele edițiiloru tipărite, sapate, sau litografite, fără învoirea anume și înscrisu a proprietariloru. $ 7. Nle lăngă esemplarele condecate, totu contrazactorulu va fi datorut a plăti adevăratului proprietariu o sumă echivalentă cu prețulu de 1000 esemplare a ediției originale. S. . Dori ne vănzătoriu ai unei ediției contrafăcute, da a curia făcătuitoru nu Ba ci elu, Ba plăti o sumă echivalentă cu prețulu de 200 esemplare. § 9. Ori mine sa da la lumină o operă, fie tipărită, capată, sau litografită. Ba fi datoru a depune 4 esemp. în biblioteca națională, totricitu 8 din legea învățăturii publice, și unulu la secretariatulu de statueară în 7 la adminicație. $ 10. După trecerea de 10 ani după mortea astorienei totă opera pică în dominiulu publicu și inexape este liberu de a o reproduce prin tipariu, scuștură sau litografie. § 11. Todge aceoste drituri ce închizășlu escu uru autoriloru, compuitoriloru, desemnatoriloru, traducătoriloru din staturile streine, care cu reciprocitate voru închizășlui în cuprinsulu teritoriloru loru, proprietatea literară. (Va urma.) Ci opăremu că viitoriul, un viitor apropiet ne va despăgubi d mine sa FA de a ne folosi dei „dpiai redeplinite a opri “aveorăi kanirsa fără de și despre rotație care este chemată a ecepta o mare înrăurire asupra progresului moral și intelectual alu societății. Noi voim a vorbi despre legiuirea preeii lucrată cu concursul acestei onorabile e Pe mi a căria rezultate pot fi apreciate de cătră Țeară. Aceste sănt în scurt Domnilor mei, principalile înbună[romii întrodusă în țeară pn periodulu de ștepte ani ai Dom-niei ndorpe. Noi putemu ci le considerămu cu o satisfacție legitimă. Dar între toate aceste noi simțimu o părere de rău, evenimentele politice nu neau îngăduitu a realiza totu a ceea ce patriotismulu și dorința noastră pentru binele publicu ar fi cugetatu pentru iubita noastră patrie, operămu că ea ne va ține aceasta în seamă. Binele e totudeauna greu de făcutu, și mai alesu în epoche de vrize, Ka avea pe care amu petrecut'o. Să sperămu că terminulu cercării nostre au sositu, și că amu ajunsu la momentulu căndu vomu vedea sub auspițiile curții Suzerane și a mareloru puteri ale Europei, anticele noastre drituri restaurate, frontierele noastre merite, și constituția noastră reorganizată potrivitu cu trebuințele țărei. Așteptăndu acea zi cu liniștea ce o dă încrederea, ne rămăne a îndeplini o mai de pe urmă datorie cătră Dvoastră Domniloru, adică de a vă adresa în publicu mulțămirile noastre pentru concurențu ce mi ați datu în toată împregiurarea, pentru liniștea și dignitatea ce au prezidatu în deliberațiile voastre, și pentru înțeleptulu devotamentu ce nu ați încetatu a vădi cătră adeveratele interesă ale țărei de la începutulu lucrăriloru Domniiloru voastre. (Subscrisu) Grigorie A. Dina, Secția II. din No. 185. (Subscriși) Secret. stat. I. Tina, Secretariatu de statu Direct. A. Fotino, șefu secsiei. Nr. 244 I. Antopiadi. 1856, Mais 10 zile. Adresa divanului mai pa et Prea Înalțate Doamne! Aciizi divanulu ascultăndu cu totu repreculu ofisulu În.Bocape din 10. Mais Noo. 23, ape de îndeplinit o mape daropie, ea eoge mape, cum Divanul trebuea să raporta tocmai la anul 11849, mi de la suirea Înălțimei Voatre ne scaunul Domniei misia consiliulu nostru, cu Nr. 26 din 12. Male, 4 singurulumnadincă rănduită, și după mijlocu de a în i permi Ră pe modificația ne iau lamu recomendatu deliberației divapului 6%! -- + 1-iu. Despre proprietatea literară. §. 1. Autorii de totu feliulu de scrieri, compositorii de muzică, pictorii sau desemnatorii carii voru săpa, sau voru litografi tablourile ori desemnurile loru, în totu jursulu vieții loru, se voru bucura, ca de o proprietate a loru, de dritulu escluzivu, de a reproduce și a vinde operile loru în toturminera, sau de a trece cătră alții atestă proprietate loru, fiindule acestu dreptu văta npin $ 1552, mi spe torele din codica civilă. §2. Moștenitorii acestora, sau cesionarii cătră carii a trecutu dritulu loru, ce voru bucura de acestașu dritu în terulainte de care aiuime mi securitate. 9 [ori