Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-12-03 / nr. 95
370 sanitara, cu scorp, ca osemintele marelui acestui barbatu sa se asiedie intr'o cripta asta intocmita, ca ori si care doritoriu se pota asi imfatiosi a reverintia sa moasceloru acestui „Insearego alu Moldovei, sa pote face aceasta nemidilocitu, ba si chiaru venerabilele lui oseminte sa le vada. Aceasta proiectare e a preacuviosului antiste si archimandritu monastirei Putna, Domnului Artemonu Bortnicu; si publicitatea nu pote, scopului acestei proiectari, sa nu i aduca cele mai vii multi amigi. Eu vorbescu de aceste, si nu descriu alte nesprimabilele bucurii, ce se manifestaia numai, din apdin, de aceasta intreprindere care se orenduita din partea inaltului nostru gubernu, pe temeiulu acelei propuneri din partea numitului archimandritu si antiste Dn. Artemonu Borznicu, Dagmarie "ti voiu scrie mai pe largu toate, caci le voiu afla ce siguritate, pentru acum atata ti mai adaugu, ca pe lânga acelu entu vină unu locu de luptă alu intrigeloru naționale și alu în râu- Agaiasi Scriu aceste în apropimea Putnei, si chiaru trecu pe dinainteaesinei și Austria A.. mea o multime oameni pedestri, calare si cu sagga precum si mai multtăndu trebuința, de a nopri tocma și unu răsboiu numai pentru tetrasuri elegante, care se grabescu, dupre cum mi se spune, la Put, ka să împedece unirea Principateloru într'unu singuru statu. .. , VĂ] *. vna, totu cu aceltuităru 96. Caiuie Epmie vrăbouui) ÎN, pentru a ue temare că Austria a zic'e aceasta mică cei cărora ai Ca zică de deshumarea remasineloru marelui bagrata. — Maine deci mai multe părți Principateloru prin austriaci, apoi ce isi au mijlocit din nou dificultatea regulărei frontiereloru de cătră Besarabia, ocuparea insulei șerpiloru și Bolgradulu, sau mai cu alte cuvinte: Causa libertății Dunărei. Pentru ce? Pentru că insula șerpiloru se află așezată între două guri ale Dunărei și aceea se poate preface într'o tăriă cumplită și stațiune de corăbii, lucru de care ar fi fostu foarte bine, deacă diplomații și ar fi adusu aminte din capulu locului. eară Bolgradulu este așezatu astfelu lăngă laculu Ialpucu, încătu acolo ne acelaș lacu se poate găti orișicăndu o flotilă care să lovească dreptu în gurele Dunărei și să se încerce a le închide. Apoi puntulu libertății Dunărei este pentru Austria celu de mai mare însemnătate din toate cele patru ponturi care se luaseră de basă la încheierea tractatului de pace. Silințele de uniune în Țerile romănești apunu cu încetișorulu de totu, pentru că oamenii vinu la cunoștință, cum că siasma, carele, cum diseiu se manifesta din pe alocurea din sapea ghe. 'ateea, nu ar folosi nimicu. Austria nici odinioră nu va putea pectivei intreprinderi, gheepnossintia satga inaltului mostru gubernu, ca la frontiera de cătră sud-estu, adică la carele o multiumire atata de eclatanta, si aceea, întregului elementu Dunărei să răsară unu Iliemoară rorăiceiu, adică unu regatu romanu, prin încuviintiarea frumoasei propuneri a numitului archiman, periculosu precum este alu Capdiniei în Italia, pentru ca cs dedictu, spnsesa, numai rasina este mare si sincera. LUSTRIA. Viena. Revistă politică. În mijloculu atătoru îndoieli mi amăgiri politice, de cari mai la urmă ce saturămi celu mai zelosu cititoru, jurnalulu „Wanderer” aruncăndu ochii oăi cu destulă pătrundere preste totu cămpulu politicu scrie cu dată din Viena 1. Dec. unele ca acestea: - Năluca unei alianțe ruso-franțuzești încă totu se mai arată pe ceriu ca și înainte cu o lună amenințăndu și spăriindu ne aceia carii au plăcerea de a fi spărieți, - capi de aceia sunt mai mulți de cătu s'ar crede. Ye e dreptu, dex Franța are voie de a nspunde ne cale politicei cuceritore (subjugătore), apoi bănca află cu aceasta privință unu aliatu firescu în Rusia căreia încă'i place a subjuga, pentru că Rusia și numai Rusia poate întinde Franței măna întru tote dorințele de a eși prește frontierele sale, fără ca prin acesta să'și veară vreodată amenințate interesele proprii. Apoi orice serviciu cere unu contra-servițiu, fară această lege se poate aplica foarte bine între Franța și Rusia, fără ca fireștile lor interese reciproce să se lovească în capete, căci adică intre Franța și Rusia sunt țeri mare la mijlocu. Franța poate ocupa la Renn din Germania fără ca să'i pase Rusiei și Rusia poate subjuga la Dunăre, în răsăritu și pe aicea fără ca să'i pase Franței”). . De altă parte însă nu seamănă cu gubernialu franțuzescu de acum să apuce pe cale agresivă, pănă căndu nu ar fi silită și împinsă prin cea mai din urmă necesitate pe acea cale periculoasă înainte. Numai nește încurcături mari din lăuntru că din afară ar putea îndupleca pe Napoleon aa unu asemenea jocu de vabancu. Într'aceea semănă foarte, că sistema legănătoare de acum se va mai continua. Cabinetulu din Tiulerii (reședința împărătească) Ba cocheta căndu îndrepta căndu pn stânga. „Monitorulu” mi „Constituționelu” gazetă de oră oficială mi gazetă semioficială voru mai lovi și voru deminți cătuva timpu încoace și încolo pe unii și pe alții, pe englezi, austriaci, apoi și pe ruși, apoi uneori mine turci, eară tote acelea voru afla partizanii credincioși, oameni ușorei, săraci cu dujulu, slabi de îngeri. . Bursele și publiculu voru fi astăzi negrii ca cărbunele, măine rumeni ca trandafirulu și nu voru înceta de a fi amăgiți neprecurmatu prin manevre de natura acestora. Într'aceea legămințile nefirești începu a ce destrăma, legăminți Sicilia, care s'au născutu în anii din urmă numai din trista mi nefi respândescu acum știri positive prin mai multe canale. O depeșăreasca crape a Europei, apoi începu a ce forma mi închiega arte Telegrafică oficiosă din Neapole din. 30. Noembre sosită în legăturițe mai firești, și pote că mai fericitoare (?). Causa orientală nu a făcutu nici unu pașu în decursulu acestei luni. După ce în urmarua de chiarăciunei categorice a cabinetului din Viena mai încetă larma pentru continuarea ocu o au și înțelesu, prin urmare proiectulu unirei Principateloru ca mi delăturatu cu totulu. „ 7. n „ c6ă ns? Acesta era pănă acuma puntulu principalu, ne lăngă care ce întorseră diferințele, adică nenvoielile înpre Anglia și Franța. runță judecată mai deaproape este de o însemnătate multu mai mare de cătu s'ar crede la prima părere. Pentru ce să se mai țină conferințe? Au tractatulu din 30. Marțin nu a fostu de ajunsu, nu a regulatu tote lucrurile cum ce cuvine? Deacă nu, pentru ce nu? Des asea, earăș mai întreabămu odată, pentru ce conferințe? Se pare însă, că Lordulu Clarendonu ministrulu Angliei avuse toată dreptatea căndu zisese: Acesta o unu tractatu de pace, elu însă nicidecum nu este pacea. Să ce mai țină conferințe Această dife r Șiiutu este, că ln 1812 Napoleon celu mare scrisese lui Alec cand pă, ca atesta să subjuțe Moldova și Țera romănescă, ca să ocupe din Germania. SNă eolomeisa straina. FRAMNPA. SPALIAL. rimă în veci, cum că pentru dinastiei menezeu. - Parisu, 6. Decembre a lucruriloru. Gubernulu publicitatea Ci s'a pusu totu adinsulu pe cercetarea releloru din lăuntru, de care sufere și pentru care este nemulțumitu poporulu mai în toată Franța. Adevăratu că gubernulu mare, că adică în Franța totu neroditori, dela cetăți celu pote aduce pentru patru mijloacele celu mai siguru mijlocu de adevăratei stări cu toate acestea locuitorii de lucru și prin au fostu mi mai vârtosu ce'i urmare păne. Gubernulu pedemi simte că dânsulu pănă acuma, nemulțumirea nicidecum nu să se manifesteze pe față, ani unii după este adică a tăte acestea suferitu ka nemulțumirea însă s'a socotitu altumintrea și se sună tare, cum că tipariulu și anume jurnalele de prin ținuturi (departamente) ușora de cătușele d in care zacu dela gubernii mape, prin jurnale. 1852 a pătrunde la cunoștința Voma vedea încă uni din aceste promisiuni. Într'aceea ca oine și o desvinuire cu alții din tote ce se va mai alege partitele dușmane de astăzi sunt cu totulu neadormite întru ai grămădi cele mai felurite greutăți în drumu și constituțiune, care apoi ce prefăcu tare spre mai liberală, după vĕru mai încoce, ai ce va da adică voie de a scrie mai liberu asupra trebiloru din lăuntru, pentru că în cele din urmă totu rămăne adevăru neclăbine nici cu capulu de peatră nici cu peatra de rană. Proilitica mai înaltă încă se află pn destulă confusiuai de curându în însă se spune desiguru, că neapăratu se va redeschide unu nou congressu seu conferințe totu în Parisu, unde să se taie odată nouăle dificultăți care s'au rostologhitu drumulu unei păci IERPAMA. Versiune a face constante, mai des DumParisu anunță că rescoala au proruptu în provinția Palermo anume pn Tefalu. Din Palermo ce trăiiseră trupe pn Tefalu spre a nădusti rescoala, care avea în frunte ne capii mișcăriloru dela 1848, anume baronu Bendivegna. C. Valevschi primindu depeșa acesta îndată se duse la Napoleon și conferi cu elu preste o oară. - >ela 4. Decembre. Ce miie i regaelu pătulu Prusiei dobăndise încă mai nainte de a. 1848 unu felu de Acum se este cu ca să nu'i fie Deon pe însurgența din Sicilia ce