Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-01-26 / nr. 7
LA 1 1 -- Il 5 is PEN. // au + ara. balegese de dae ori, adeca: Mercurea si Sambata, puie a odata reser“emana, adeca: Mercurea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate a. 51. m. s. Inlainegu Monatrniei. 1556. A. poetariu Pentru tieri straine 7 f. pe 1 semi, si. pe anulu intregu 14 f. Se prenumera tote poste e, g. cum vi la toti sp-o noscuti nostri DD. sotesgondinti. pen. tru serie „fetita” se ceru 4cr.m.c. caneva. ta zacule apelative de supună la suprema curte decisiune. Căndu able tatulu așea ca să se Pariea afelăbvă. ORDINĂCIUNEA sinistemeloru de esterne și de justițiă și a supremei combande de oaste din 31. Martiu 1855, cu care ce publică prescriptele de esecutarea ordinăciunei împerătești din 29. Ianuariu 1855, buletinulu imper. Nr. 23, atingătore de esercitulu potestatei judecătorești civili din partea consulateloru c. r. peste sudiții și protestații austriale pn imperiulu otomanu. (Konrinzape din Nr. tr.) Căndu Ba crede dânsulu lege militare or pu ca aplicatu or s'a interpretatu cu erore, că Nr 28. - condu vinu ne cale de recursu op de apelăciune dela județulu consulare la curtea apelativă or la înalta curte cause, epre a căroru pertraptare și decidere pn lăuntrulu imperiului austriacu ar fi fostu competinte județulu militare, apt lraptărei, înainte de decisiune ce voru comunica de cătră ale apelative din Leopold, Sorbințu, Timișora, A județului militare ce se află la scaunulu loru, de cătră curtea apelativă din Triestu tribunalului maritimu, de cătră înalta curte apelativă supremei curți militari. Numita autoritate justițiare militare are dreptulu de a se afla printr'unu ablegatu de față aa deliberarea asupra a căroru cause și de a susuținea aplicarea prescripteloru militari ce să atingu de dreptulu privatu.l 29. Spre acestu ecopu ablegatulu autoritatei justițiari militari la curtea apelativă și la suprema curte va face propusetiunile cale îndată după referinte și coreferinte, înse fără votu decisivu, pote demonstra, cum că o pieidecum or s'a aplicatu reu, a cere în casu să se enunciarea sântinței să se curme numai într'unu puntu sau altulu, sântința în celelalte punturi se va espedi și în uima părțiloru cu acelu adausu, că în privința punturiloru, în privința cărora s'a suspinsu ensnntarea mai tărziu. $ 30. La deliberarea asupra causeloru, ear' ablegatulu militare nu ce unește cu acestă părere, decă ablegatulu se unește cu calea cu sântinței, unu ablegatu alu înaltei curți militari, spre care scopu se va supune Maiestatei Sale prin majoritatea militari ue ce pa da decisului curței apelative vinu la înalta curte, cere decisiunea va comunica acestei din urmă mai înainte aptele pertraptărei. Căndu la desbaterea întrebărei, decă suspinderea e fundată în lege? Majoritatea voturiloru va declara că casulu nu era suspindere, împărătească s'a chiămatu de causa car' voturiloru, decisulu egunciatu ce pa ecnedi. d Aceminea ce Ba în casulu, căndu unu procesu pe cale de revisiune vine la înalta curte, și alegatulu supremei curți cere suspinderea decisului forului alu treile. § 31. În profesura de concureu în contra unui or protoptatu austriacu, județele consulari subordinate curțiloru apeunile din capu IX alu regulăm, judecătorescu pentru Galiția 1pouăusenă și de relativele ordinăciuni suplemântari; ear' celete județe consulari toate se voru ținea de legea provisoriă concursu din 18. Iuliu 1853 - bul. imn. No. 132 publicată luntru Ungaria, Croația, Schiavonia, Voivodatulu serbicu, Bănatului Ardealu, de cumva nu voru lipsi acele institute or referine căptuari, ne care le presupune aplicarea acestoru norme. Căndu falitulu peste a cărui avere ca deschisu concursulu d vreditori, a fostu avutu mai înainte șezemântulu ordinare lăustria, op posede asi avere, op ape parte aa vr'o între Șiință de industriă op de negoțu aci, județulu consulare e oblugagu a notifica deschiderea concursului numai de cătu judecătoriei șezământului ordinare, ne care l'a avutu falitulu mai ne urnă în Austria, or acelei judecătorie, în alu cărei cercundabis ce află averea op întreprinsu ai, strănusulu imperiului otomanu, kape ca creditoru alu ucui 5 Bepă proteptatu austriacu ape parte aa averea acestuia căzută sub concureu, Ea însinua pretinsiunea ca un terminulu ediptare, sau elu însuși, sau prin autoritatea sa, la acelu județu consulare, care e forulu ribru. Pertraptarea concursului compete și în ecestu casu numai și singuru județului consulare în toată ostensiunea, prin urmare mi împărțeala mi deciderea tuturoru contraversieloru escate în privința aceasta se va face prin elu. § 33. În causele necontraverse județele consulari voru procede după prescriptele patentei din 9. Augustu 1854, bul. imp. Nro. 208, eare în privința protestațiloru austriaci voru observa normele cuprinse în această patentă despre remasele străini aopă și despre tutoratulu peste pruncii minorani remași dela străini. § 34. civili, se voru ținea județele consulari de dispuseciunile cuprinse în 52—55 din capul, apoi de prescriptele din rană II ală patentei din 3. Mars 1953, bul. imp. No. 81; ear cătu pentru traptarea depositeloru ce voru conforma cu iistruiciunea publicată cu decretulu camerei aulice din 13. Noembre 1836 Nr. 26,585. $ 35. Cu începutulu fiăcărui anu și celu multu pănă ln 31. Ianuariu, județele consulari de forumu primu voru presânta curiate. numerii protocolului de intrare, or cătimea s. suma esibiteloru es. a proceseboru înrotulate, or a casuriloru în care s'a constituitu unu tutoratu, loru. La purtarea trebiloru în esercitulu potestatei județiari ței apelative cărei sunt subordinate unu conspeptu principale despre toate trebile pertraptate în procesura civile în anulu trecutu, și conspepte spețiali despre acele pertraptări de remase, concurse, tăciuni sai procese, apela capetulu anului au remasu neterminate. Conspeptele principali ce voru face dens formulariulu 1. Superscriptele rubriceloru arată obiectulu pentru care s' desti În rubreele obiecteloru de lucratu nu ce voru înscrie ue au intratu în numitele obiecte, ni numai suma causeloru, de fără a căuta la numerulu prunci Între curatele ns ce voru computa acele, ape sau con- continească și are dreptulu cu decisulu și ca aptele respective de la Maiestatea Sa spre autoritatei militari care de justițiă ministeriulu ele per deubisnea față află cerera în urma contențrei Ba chiăma acesta justiției; suditu net §ub. i 2 pentru concursulu credito-