Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-06-03 / nr. 44
Nr. 44. Gazeta ese de doae ori, adesa: 3. curea si Sambata. aoliea odata pi temana, adeca: Mercurea. Pretiu j Sa cate pe 1 anui 10 1., pe diumetate a. 5 t. m. e. inlauntru Monageniei. Partea oficiasa. Ministrulu de justitia a icipaui vacantulu rostp dec stul pretorialu, la pretura din Deesiu, actuarului preturei: din Negrin, Franz de Cnessen si vacantulu posta provisoriu de adjunctu de digestiune oficieloru ajutatâre oficialului - e. g. din BÎJANIMA.. Ionițp Nagorzanschi. - ADN Ministeriulu de subtitle, a datu l de veoescalogu smnului in secret, s. g. preture urbane din Sibiiu, Aug. Rom. a . Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. r., cum si la toti cu noscuti nostri DD, corespondinti. Ren tru serie „retup” se ceru 4 cr. m. e. Monagenia apsigiasa. PRANSSILVANIA. Vadu, de pe Crisiu repede, Maiu 1856... in Nr, să (Capetu di ior d Ver D. re eage mai vertosu meri din lauda a pentru, ene via, care o au in ghedisa ghea ssoalei, ca de nu ega ei nici peste 10 ani nu era sc6la in Vadu. Dn. invetiatoru Vasiliu Czibenszky, judecandu dupa tentamenulu pusu cu invatiaceii, sa jerifitu totu tempulu seu semestralu spre Inminaghea loru. Durere, ca estu teneru invetiatoriu nu are mai buna subsistintia materiala, - tóta leafa lui anuala cum amp auditu e 20 cubule de malaiu, 8 stanjeni de lemne, si 48 fr. m. s. si alta nimicu care scadiundu acum pretiulu bucateloru abia se póte pretiui da 64 fr. m. e. — cu aceea se mai ajutora ca are 6re cati inveti acei de prin satele din giuru si mai departe, dela carti pentru invetiatura si cartelu capela ceva. — Estu teneru invetiatoriu a absolvitu 6 clase vinasiale sei limbi afara de materna: magiara, latina, intielege germanesce, e cu sufletulu alipitu de seara; vocatiunea cea mai santa si mai grea are a desterta mintile cele mai fragede si nevinovate, — totusi ilu pe lenga este dorine sa se ingrijeasca si de diua de mane. In semestrulu anteiu a. s. au fostu inveti acei ca la 98, din carii au fostu in alu doilea cursu 45; - ceialalti: incepatori; — dege legiune : gr. cat. 61; de leg. gr. neunita de prin sate 20; rom. sat. 12; si evrei 5. - Invetiaturi au fostu propuse: Catechismu, istoria a biblica, com. pendiosa geografia a monageriei austriace, din istoria romaniloru, din Gramatica germana si latina, - legerea in romana, regman'a magiar'a si latina; - vocabule invetiate latine, germane si L lin agitmetisa cele patru specie fundamentale. In corectele scrise, gomanessi, magiaresci, germanesci si latinesci ale copiiloru si ale unora fetitie amu vechiutu, si de acele care aru putu serbi de modelu la multi crescuti. — Cucu, Pana si Nagdamegisa, Belgia si Grecia, Turcia si Principatele scormonesce eara si istoria pretensiuniloru celoru incordate ale Sardiniei, se secuestreze bunurile Metropoliei din Milano austriace), care se afla in teritoriulu piemonteza si tóte celelalte bunuri ale altoru corporatiuni relegiase din Italia austriaca. astista mesura o pune Cavour in impregiurarea, n'a redi O privire prin diurnale. Contele Cavour ia ocasiune ca Austria Causa , lasia contru secuestrulu de pe bunurile refugiuloru din Austria, carii sunt ementezi naturalisati. Acestea potu fi vorbe gale, dice „Dest. z.” area lucruriloru va face pe Sardinia se rumege lucrulu, de mai ulte ori. Mai incolo scrie totu acela diurnalu, ca se formaza in Biontu unu ministeriu deosebitu de marina suptu generalulu Durando; generalulu La Marmora, eroulu din Crima, va lua ministeriulu restului, eara Cavouru va impreuna in persona sa ministeriulu de estorne cu cela alu finantieloru. Bresa piemonteza scuipa focu iu contra veciniloru; rentorcerea apeloru din Crima maresce incordarea. Maninu agiteza prin scrieri emisarii indeamna pe poporu la fapte silnice. „In Genua sa puiu man'are mai multi turburatori, carii vreau se impromita pe Sardinia prin resculari. Dictatorulu din Venetia dela 48 nu incetaza a scrie sarga deputatii din stanga, alti carora capu îi Valerio, in cuvinte fulminante: ,,Miscative, agitati spiritele — aga.tropei, ca pace duratore nu toate se fa pene candu nu se voruciami nestinttele natiunei italiene, ce nu se potu apasa. Diurna> Înspirate de Palmerston desargura acesta agitare, cu cuventu ca e timpulu nea gasi sabia, si a incinge, pe A. spaniu trebui se casa de A si r ca pe respective « 0 . si face o asveta. Causa Sagdiniana austriaca se poate mai bine judeca si din dere Buol, trimisa ca respunsu la memogandala lui Cavur iatra misiunile imperatesci (cabinetele din Florentia, Roma, Neapole si Modena) cu data 18. Maiu 1856 din Viena. „Aug. Aug. Zeit.“ publica depesia acesta insemnata in toata estinderea sa: Noi ne niegmpighimp a estrage din ea pentru angustarea solo peloț pasagele ursatoaghe: „La inceput se dice, ca interpelatiunile conf. Cavuru, facute satra ministrii Franciei si alu Angliei asupra tractatului din Parisu din 30, Martiu au datu ocasiune camareloruiiemonteze la astfeliu de desbateri, care au trasu seriosa atentione a gubernului atatu piemontezu catu si austriacu. În decursulu lui a dechlaratu cont. Ca vuru, eprnea plenipotentii, ai Sardiniei si ai Austriei s'au desfagtita din congresulu de Parisu cu acea intima convingere, ca ambe acestea state stau mai reu in punctulu impreuna inttelegerei decatu ori si candu si ca rghinsi unele lega politice nu se potu impaca laolalta. Deaei trece la memorandulu lui Cavuru datu ministriloru Francei si Angliei in Parisu care se propuse si inaintea Camareloru in 16, prile, si dice Cont. Buclu ca acestu acu e unu cuventu advocaticu esaltatu, plinu de patimi insontga Austriei (Plaidoyers) Sistema de apasare si reactiune silnica ce dateza din anii 1848—1849, dice S. Gavuru, trebue neaperatu se tiena rerogata intr'o stare de acuiare nentrerupta si intro ferbere revolutionara, si midilosele intrebuinttate de catra Austria spre apasarea ferberei acesteia, statornisa o spratiune de teritorie, care nu sunt ale Austriei, nimicescu dupa cum dice minisig, presidentu (Cavur) spmrana dreapta, restatorita printgastatulu de Viena si pentru Piemontu sunt acestea o ameninttaghe ne asetata. Periculele pentru Piemontu, produse prin latigea puterei apergizace, sunt in ochii S. Cavuru atata de mistuitre, incatu ele potu sili din ce in ce pe Sardinia se apuce mesurile cele mai estreme, ale caroru urmari e cu neputintta a le precalcula. Asta temerile c. Cavur danubiene ocupa acum tota jurnalistica europeana. . .„Indep. Belgiana““ esite din pusatiunea Austriei in Italia ei servescu de manta, ca se improsce asupra nóstra cu o ameninttare fara multa perdea, ceea ce a cere dela camere rleniratintta, sa noi prin nimica nu o ama provocata.—Austria nu va sposede nici de capitala Lombardiei cum, ca misiunea conf. Cavuru ce o pretinde pentru cabinetulu Sardiniei, sa-si redice glasulu in numele Italiei. — (Va urma.)