Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-08-02 / nr. 61
TIB d IJV0D 5108) -pupă pițuii „Ar. Ga. C Țaveia ese de dăe ori, adesa: Mer“ culta di Sâmbăta. Este a dlata recerte piana, ddodă: Megentea, Pretiu ioru este pă 1 ano 10 1., pe dinmetate a. 51. și olișanutri Monatrhiei. a. vșun 1556. 7 f. pe 1 sem., și pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., cum si la toti cu nocsțti nostri DD. corespondinti, Ren tru serie „petit“ se ceru 4 cr. m. e Pentru tieri straine UAUVEL. Aga lu Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA. paatriei sale cu ale guberniului, încătu decă glasulu azi Seceni ar fi fostu ascultatu totudeauna, Ungaria era să scape și de crisa din anii trecuți. — Tore trei jurnalele cele mari mari ape din Pesta și Vrumuiu, 12. Duruotu e. p. Ieri în 11. după amiui vana întepuru între cinei o luptă forte nobilă, alu că lui Carolu Mangher, președintele carierei comerciale, într'o adunare “de fruntași, neguțetori și meserieși ai acestei cetăți câi și urmată în sala magistratului localu își dete unu alu doilea răzoriu în calitatea ca de deputatu în nasca drumului deferu, carele eute ci ce tragă din Ungaria prin Ardealu cătră Brăila-Galați spre a împreuna cu modulu acesta ră anjun mnduu cu poleoulu. Noi deocamdată numai cătu votămu Dlui Maarep mulțămită publică pentru nepregetătoarea că silință și ostenelă se pune în canza aciasta; eară o mai întinsă reproducere a raportului său se păstreză pentru altădată. UNGARIA. Ungaria este datore unui mare bărbatu cu 0 mar pulțămită. Acelu bărbatu este penorotitulu conte Stefanu Seceni, pe carele anulu 1848 la costatu mințile și era să'lu coste vieața, căndu văzu că partita răsturnătoare se avântase în capulu treviloru și ducea țeara spre peite, eară apoi ca smintitu ajunse la Modling lăngă Viena sub pază filantropică. Acum „Presa maghiară”, jurnalu ce ese în Viena, face cunoscutu deja Fighed, cum că acolo e raza proiectulu pentru o statuă de bronzu, care este a se ridica în onoarea și memoria contelui Stefan Seceni. Acea statuă va fi de unu stânjinu înaltă și ce va așezare unu piedestalu de doi crănini. În memoria lui Seceni s'au mai ridicatu statue prin țeară, acesta însă care se proiectă mai decurându, va fi întru suvenirea tuturoru lucrăriloruceloru grandioase ale acelui mare omu, carele cu mijloace relative prea puțini și între omeni totu așea de puținu pricepători au știutu străbate cu minunatele sale planuri și ale înființa întru fericirea și spre mântuirea patriei sale. Și ca să enumărămu numai căteva din faptele lui Seceni care merită monumântu eternu, începemu cu economia de mătasă dela Odenburgu, treceau la Dobriținu unde elu începuse mai întăiu lucrările pentru regularea Tisei, după care au urmatu fabrica de corăbii la Buda veche și corăbierea pe Dunăre cu vapoară, podulu pe Dunăre, Tunelulu, casimlu naționalu, academia ungurească pentru cultivarea limbei (cu fondu mai bine de unu milionu fiorini m. c., din care literații maghiari tragu lofi și pensiuni), alergarea de cai (institutu de prea mare importanță), întroducerea deprinderei în arme, apoi cărțile sale „Creditulu”, „Stadiulu”, „Lumina”, „Poporulu răsăritului” și mulțimea de articuli de cuprinsu cănd politicu-soțialu, căndu naționalu economicu, în cele din urmă eroica ca luptă asupra Coșutianiloru începăndu încă dela anii 1844/5 încoace m. a. ș. a. totu atătea lucrări și fapte, care glorifică pe omulu de geniu, pe ferbintele patriotu și pe generosulu fiiu alu națiunei sale mi dau totu odată cele mai strălucite adeverințe de spiritulu său creatoru și de celu mai curatu devotământu pentru prosperitatea și fericirea patriei sale. Deacă unu deceni ar fi viețuitu în veacurile clasicei antichități, și decă ai săi compatrioți ar fi fostu elinii din nainte de Miltiade, nesmintitu că ei l'ar fi număratu între semizei. Ce e dreptu însă, patrioții Ungariei încă știu să fie mulțămitori cătră celu mai mare binefăcătoru alu patriei loru, carele au știutu combina și împăca atătu de bine interesele zustratulu este: de o parte commasarea în tărâmuri cătu se pote mai puține a bucățiloru de moșii, fară de alta oprirea prin lege, ba de aici înainte nimini ci nu'și mai poată vinde toată moșia ca, ii o parte oareșcare cum ce zice unu minimă (10-20 fălci) ci fie datoru a o păstra neapăratu pentru ai săi clironomi și încă me cătu ce pote scutită de orice Acea luptă de condeiu merită a fi urmărită cu luarea aminte. - FRANIA: unii învățăcei, ce la Cronica straina. ITALIA. Tspină, Modena muz. În nânrea din 25. Iuliu adunaseră vr'o sută persoane la granița prince la arme, era într'armata Sardiniei pentru ca de o să prorumpă în Modena mi suptu strigarea „la arme” ce pună focu suptu totă Italia pănă la Etna, ce. săți în aceeași seră că în Macca mi Carara s'ar fi resculatu poporulu. Însurgenții de susu pasară în Modena la luară cassa de la vama Parminio la vr'o 2000 sfanți. Ei ce aflară înșelați, că poporulu nu cu buzele înfiate pe teritoriulu Sardiniei lăsăndu vr'o 24 prinși. Cu tote aceste proclamațiile cele înfricoșate și provocătore la liberarea Italiei șci nu mai iau capetula poporulu acestu nedumeritu, pare că vulcanismulu dominează nu numai în inima pămăntului italicu, ci chiar și în peștele italianiloru, cășunată prin revărsarea apeloru în Franța suie la 10,500,000 franci și persoanele dăunare sunt 14,000. Din colecteva ei încureuie aproape acoperirea acestei daune. Pariva, de a cerceta după ce mai șezămi pte 8. Augustu întăiu c. n. Împeratulu Napoleonu, cărui la băile dela Plombiere pi merse prea bine, la Plombieru a întemeiatu acelui în Madridu de planulu dreptu acasă, sub conducerea sa o copietare de acționari cu unu căpitanu de 1,200,000 franci pentru înfrumeetarea și înavuțirea locu de băi cu aîn toată privința folositore. Trupe observătoare nu se mai trimitu cătră Spania, căci acumi știrile sunt positive, că după supunerea cumplitei Saragose țera este împăcată, arăta numai că oamenii totu sunt neodihniți întru inimele loru. GRECIA. „Zimbrulu” are următoarele: „Darulu pn adevăru regescu care baronulu Cina, mai făcutu Greciei Baei întrebuințatu astfelu: 60,000 drahme pentru saca orfelineloru, fundată de M. S. Regina, 30,000 drahme pentru ospitulu oftalmiciloru (bolnavi de ochi) așezatu sub patronajulu Reginei, 60,000 drahme pentru desevârșirea bisericei mitropoliei din Atina, 30,000 drahme pentru familiile băntuite de holeră, 300,000 drahme voru fi puse la dobăndă de 6 la sută, care venitu va fi întrebuințatu la adăugerea înzestrărei academiei regale, 540,000 drahme sunt hotărâte la construirea unui palatu pentru academia de științe cu care va fi așa ce re-ntoarseră care costă 1,324,000 mira de civilisăciunea parisiană? — După eruiri oficiase dauna și băile de Biarnț. În Turinu cum auziseră franci pe anu, s'a lăsatu nici că Parisulu numeră 277 institute comunale cu 50 ci se reîntorce apoi cine