Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-18 / nr. 82
M7. 92, Misuiotii, ? Gazeta ese de doe ori, adesa: Mercurea si Sambata, Edea odata re sertemana, adeca: Megenghea, Pretiuioru este pe 1 ano 10 f., pe diumetate a 5 t. m. c. inlauntru Monagemiei RANGE Monanema Austriaca. Partea suduu. Ministrulu de justitia a denumitu pentru Ardealu de adiiieti judestităi provisori pe auscultantii: Johann Bandrowski, Martin Cisar si Anton Neumann, practicantii de sonserta Edmond Cenac, Alexander Solda; apoi diurnistii de sonserta Antoni Rasalicky, Antoni Pokorny, Vincentiu Smrt si Joseph Augustu Thalhammer. Ministrulu de justitia a data postulu vacantu de adjunetu jude, = colorescu la e. g. tribunalu din Deesiu, adianeiului provisoriu de și„bunalu Friedrichweier. ș . 3 „uive„CUDGIA VMP - - 185. Octombre Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si: pe anulu injgheva 14 f. Se prenumera la tote peste s. g., cum si la toti cunoscuti nostri DD, corespondinti, Pen..., tru serie „fetus” se ceru A cr. m. e Vania. ri. _Partea Neoficiasa. ANĂAT.U inu (Capetu din Nr. tr.) In 21. seri. la. 7% page s'au inserata ceremoniile instalaghei in reseghiea. Bess. La gubernatorele inca a onoratu solenitatea cu rghesenita sa. DD. digeratogi, din toate branstele au asistata. - Veseghisa a fostu in atata indesata de roroga, insata d'abia putea omulu suferi saldiaga. - Ceremoniile cu mila dimpreuna au tienutu pene dupa 2 ore dupa amădi. - La 3 paghe la inceputu i in localitatile casei comitatului, prandiulu, care. pene la zoge sara a tienut. — la toaste delene se insemna „ca ele si tóte cuventarile sau tienutu in limba romanesca. a, de doue in limb'a latina. ' (1). Bod In curte sa friptu unu bon si sau emisu 2 biata mari .. - vinu N „poporu,dupa datina. . zi La 9oghe s'a inserpta balala in casa begegiei, acesta a fostu tienata pentru unu scopu filantropicu,, adesa pentru fundarea unui asumnea in Lugojiu. — Unu bala mai frumnosu, societate mai alesa „pentru a redica si a însugona soretulu solenitatiloru nu sa pututu “polti. Damele banatiene “inca, debite spre lauda loru se le descopera, au facutu furdre atatu cu delisatetia purtarii, catu si cu desprea estegna inaintea 'ospetiloru straini. La 9'% oghe Es. Sa archiepp, Es. Sa Erdelyi si M. Sa Dobra a onogata balulu cu presenti'a lega. Catra 10 ore Es. La gubernatoriulu a avutu gratia a cerceta balulu si a fostu primitu cu imnulu poporului. — Afara de aceea au onogata balulu si M. Sale archim. Cipariu, archim. Papfalvi, Aronu si Vanesa, cari peste totu timpulu au hetărătă solenitatile cu presenti'a „ora. — Naintea plecarii mariloru Osreti s'a jucatu si renumitulu jocu nationalu calutiulu de trei tineri imbracati in vesminte romanesti, cari prin agerimea loru au atrasu atentiunea tuturoru presentiloru. Intre câtevă jocuri Romana si romanulu au incantatu multu pe osretii e teniti de rghin deragtaghe. Da 5 vaghe s'a finitu balulu. - Astea sunt din intemplarile petrecute in a 19., 20. si 21. din'a alui „Sept. - Dilele astea voga remanea pururea intiparite in inimele romanilora banatieni. - A vede unu agenierissorn tienendu liturgia in limba romana, ala vedu vorbindu blandu, parintesce in limba materna ca catra nisce, fii adetegati, poate fi asta fara nici o miscare profunda, carea aduce aminte ascultatoriuluii, ca are parinte? Rote se intempla se nu fie romanulu rapita spre multiumire catra inalt, seu reu prin a carui inalta gratia a saratata elu capu besericescu angeleseu ? Unu finalu N. A. Proza aseminea descrieri mai primiramu si altele din mani de barbati maturi. Mai amintima inse numai din descrierea r-osee ce adapse elu in salomnla ei, asestea rassagă. Na gemane alta in dereptu, de fata se optamu „din iene illinoerei amatorii culturei, barbatului acestui demnu, dile multe. felice si is incite, cu se poate guverna Naia lui Christosu , feliserghea Ilustritatea Sa Domnala episcopu Alessandru Dobra, ramenta, goatala acela, care in tota „viatia sa, seau tienutu , streasu, de puighistei, care amanda direptatea, va sei remunera pre fi sei “merite si, razransa fiindu pentru cultura fiiloru sei, va estesti Dre barbatii sei culti si virtuosi, si va sci dispone pre fiacare, la a oficiu, unde cere cultura, talentele, portarea lui morale si sali 3. corespundintdre seculului in care traimu, dandule ani samra si spre lucrare, ne lasandu ca talentele sele frumana seirăta pre d ne fruptuosu fara fruptificare. itru adeveru, pene atansi, nu va ini dori statului preotiescu, rede barbatii cei culti, ea cultura demna de. secululu presente, nu voru fite estimati, pretiuiti si dispusi bine; ca si semintia cea mai buna, aruncata in pamentu reu, remane fara fruptu, se usuca si apune.“ in „Cultura! Ta esei una filia segeasca, care esti mai feamoasa, ca tote frumsetiele lumei, si mai tare, sa tagda segșlni. Tu redici staturi din ruine, si le faci, sa se infogeasca. Tu 'versi bucurii cu flori, pre carerile omenimei. Ta singara esci aceea, care stergi lacrimile de prefaci'a celui inocente. 'Tu'prefaci pamentulu acesta plina “de lacremi, întru unu paradisu dulce. Ta singura“ soii adora pregheatorulu nostru dupa demnitate, si cum se convine; si ale tale rugaciuni, potu se strabata cu taria la tronulu celu maiestaticu a lui Dumnediep. De tine se temu si tgemara toti fasatoghii de'zeu, 'si se siescu cei cari si au petrecutu vietia in moleziune. Inimisii tei, cu arme puternice te ataca rghe tine, inse tu, si la marginile ramentului, si intre coltiarile cele desi egte inca infloresci si dai documentu de victia. Amatorii tei si afla solatiulu celu mai dulte si atunci in tine, candu lumea i nepartinesce; si de nu ai fire tu solatiu celoru buni, cati ar apune mai inainte de umru in - Ji'h. - pu NOVISSIMU. „Desi, Zi“, Fermanulu Portii pentru constitui divaneloru ad hoc sa redigeata de nou si s'a imparta situ la ghigesentantii respectivi ai puteriloru. Unirea Principateloru o lasa afara. representarea întogoga si a se lega de: poporu in dicanete adihoc e tiermurita, sase numai slegaru, boierii, proprietarii i:cei mai magii de ramenta si industriasii nu se stie sa toti ori numai ramentenii voru fi representati in divane, care inse nu voru fi legislative ci numai consultative. - Astfeliu : de representatiune — a intereseloru tatagogu slaselogie in totalu stirba, sase poporulu si' proprietarii uniti 'se voru lipsi earasi de sanctuariulu drepturiloru egale, ca cum ei p'ar a contribui la fericirea statului nimica. — Comisarii se pregatescu a merge pe acasa, Safet Effendi comisariulu din partea Regiii salatoresce la Viena, Vasili se 'etableaza de egianta in Constantinopole, semna ca comisiunea se'va amana inca indelungu timpu. '—' Austria, dupa unele jurnale, a trimisu la cabinetulu' francesc o nota asupra ocuparii Principateloru, in care graf. Bucu rostesse pe gr. Valeveki, ca se se adresedie la Turcia si Anglia, si vrendu' ele, Austria va de sierta Principatele indata ce se va” “ddătarta, si Grecia de trupele apusene. - In 1. Octobre 1856. moi din d - in Liviu, it? t IT 6 3 vuni