Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-20 / nr. 83
Mă7. 82. Gazeta ese de doe ori, adesa: Mercurea si Sambuta. Foliea odata resertemana, Mercurea. Pretiuioru este je 1 anu 10 1.. pe diumetate adesa: Brasiovu, 51. s inlauntru Monageniei. a 20. Fstommie 1556. Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem. ai pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote peste s. r., cum si la toti cu nosețti nostri DD. corespondinti. Ren tru vseghie „fetita” se ceru 4 cr. m. e vu AMĂENDU. Monarchia Amșăstiiasa. TRANSSILVANIA. Vlasiotin, 28. Octobre n. partesiesce spre publicare urmatoriulu articulu, obiectului cuprinsu intrinsulu nu lipsimu alu publica. Domnule Redactoru! In zilele acestea abia capata ramu la mana programulu gimnasiului care pentru gaghitatea maghe c. r. erise orala de Beiusiu, fundatu de nemuritoriulu erise ori aromanu Vulcanu in 6 clase si norma, era acum din grafia sesago jregesca la 8 clase somrletata. Programulu insemna anului mai de Inca din inceputulu lunei Augustu amu totu vrutu ati trimite preptenda trecutu, ci a anului 1854/5. Acestu programu da publicucesta agticola, insa ocupatiunile cele multe nu emau ertatu pene astadi ; luceulu inse merita a fi data fobusitatei. La inceputulu lui Augustu ama avutu ocasiune de a cedu una lucru vrednicu de admitata, si care era de sine dosumenteaza atatu meritele a doi membri ai inc. magistralu, sata si a aceluia care a esecutatu oralu. In sarpia Satului lungu este o vale numita Garcinu, are curgeri despre Tiila Romanesca pintre munti si se varsa in Tegianga din susu de Satulungu, satu, unde pune ogo cateva mori in miscare, insa cu nospuse je de bani, insata nu se resplatea prin folosulu celu aducea. Mai nainte cu 15 ani scu aflatu unu morariu din Satulungu, care a facutu in Aceasta apa fa mai de multi ani îndreptata pribi îi troianu (astupatura) pentru abaterea apei la mori si care troianu a trecutu pene in acestu anu. Inclitulu magistratu hotarise se se faca pe viitoriu unu toiana de pietre cioplite odata pentru totodeauna; insa pretiusu lui se suia cu miile de fiorini m. e., si totu nu era desiguru ca va fi trainicu si tare destulu, ca se nulu rumpa turbarea apei Garcinu. Dupa multe chibsuiri propuna Domnii: Senatoga Viemeg si controlorulu Semeli se se facu acestu traianu totu prin morariulu, sarelu mai facuse inainte cu 15 ani; si fiindu ca majoritatea membriloru incl. magistratu si a comunitatei votase pentru troian de pietrii cioplite, luara asupra si DD. Riemer si Schuell selu faca durabilu si cu multu mai eftinu; sa ramaga pe morariulu Nicoara, se invoiescu cu elu pentru 1200 f. m.c, iuse sei dea si lemne cate voru trebui gratisu din padurea Brassovului. Imi pare reu ca nu avemu vraiu institutu de litografia aici, ca se alatura o misa schitia de acestu lucru giganticu, pentru ca alu descrie nu'lu potu. Candu stai si sa privesci te sparii numai de naltimea lui, 8-9 orgii, si de multimea bradiloru intregi, carii se vedu numai pe deasupra, insa numerulu loga si al careloru de piatra, care este cladita in intrusu lui, nu se scie, ci maistrulu insusi dice, ca vr'o 1400 bradi si aprope la 2000 care de piatra mare si pietrisu a intratu. Candu au fostu ploile cele cumplite asta e, niminea n'a sgedinta ca nulu voru rumpe; inse tosma din santga, acele ploi turbate pare ca, de necadiu ca nu lau ratata sparge, au implutu din susu de elu (o adencime de 6—7 orgii) cu nesipu si molitura pene in vertu, de s'a fasota unu siesu fata vechi cu ochii. Acuma nu este in stare se lu sparga ori ce versuri de apa se fie. Eu sunt in stere a crede ca cu o mica reparatura din candu in sandț va dură acestu traianu preste 100 ani. Mai merita a se pomeni si constructia lui cea intielearta, care a compus Nicola, unu omu simplu fara studii hidraulice si fara se fie mai vechiutu undeva unu asemenea lucru. Merita insa toata lauda susu numitii domni, caci cu energia Dloru s'a faspta estu lucru, prin care nu numai ca s'a midisocitu o economia insemnata cassei allodiale, ci au asiguratu totu odata celu mai necesariu objetu pentru sustienerea uietiei, macinatulu, pentru multe mii suflete in Seclele, si Sf. Petru, pe unde curge apa abalui unu testimoniu nerefusaveru despre adencurat gandiatoghea întrereriine a fundatoriului lui, carele cu 71 de seculu inainte au prevedintu ca va veni unu temra, in carele si romanii desceptanduse din Isomnulu nescrintiei voru dori a se impreteni cu musele, si atuncea le a fi forte indemana a concurge la templulu acelora fundatui intr'una periferia cei impoporata mai numai de romani, si voru pute invinge zgreptatiie ce meseghitatea le ar resturna in cale voindu a cerceta sipele in indepartare. Daca acesta s'au plinitu. Programulu ne spunea în anulu 1854/5. gimnasiulu romanu de Belusiu fa cercetatu de tisi 437.1 între cari romani 145 74 ne si 71 apiti, 10 maviagi, N germanu si israelita. Acestia se inragrasiga de servitia dela 12 CD. profesori. In înea aceluia anu 185415 esamenului de maturitate se supusera 8. Programulu ilu deschide bravulu profesoru Mateiu Miculu (Chies) cu o disertatiune esentiala, in carea demustrandu „ad egidentiam” folosulu matematicei, cu arguminte puternice combate toate obieptiunile aruncate in contra acestei seivinie de catra unii (27). — - Inssi intiedia mai departe ca din didactiu — pentru iiseretatea tinerimei numai 355 f. m. e. sau primitu. - Inssi intie adia ca dela marita sectiune a consiliului s. r. de Urbea mare pre partea bibliotecei gimnasiului sau trimisu 16 opuri, mai mare parte autori clasici, apoi din didactrulu susu disuu dupa ce sau ajutatu pedelulu si sogatogii slaselogi gimnasiului, si s'au tiparitu programulu, restulu sau imrendatu in cumpararea a 15 opuri in parte clasice, in parte scolastice, unele in mai multe exemplarie, totu pentru biblioteca. Mai pre urma cu multiumita aduce la cunosciintia publicului, ca inalta prea santia sa D. episcopu al Aradului Procopiu Ivacskovici insufletitu de iubirea catra romani, in folosulu bibliotesei timnastirii romanu de Beiusiu — in inttelesulu inaltului decretu al M. c.r. ministeriu de salta si invenamentu publicu - instituandu o colecta au adunata 207 f. 26 cr. m. e., din care sau spragata 41 de opuri, si in mai multe esemplare, de toate 161 de bucati! Pentru care credu ca totu romanulu Ilustritatei Sale i va vota cea mai caldurasa multiumita. Asta fapta merita a fi esemplu de imitare la toti, cei ce voiescu fericirea si cultura neamului si a tinerimei lui. Credu ca la prima privire ori ce romanu bine simtitoriu se va bucura ca numerulu scolariloru romani în asesta gimnasiu s'au immaltiti, in carele in anulu 1841 fusera 94, — in 1842 f. 111, — in 1846 f. 117 studinti; ora acum cu o a patra parte au crescutu, — inse deasa va judeca si numai aceea, ca atuncea gimnasiulu ave numai 6 clase, ora acum 8; adeca ca si sculele au crescutu cu o a patra parte, atuncea progresulu remane respectivu si cu multe graduri tiermuritu, desa vomu cugeta ce tempuri vietiuimu acuma, si ce tempuri atuncea! — Dara aicea si ne voindu era me aitu la aminoasa tema „ssoalele despre care voindu a vorbi dupa cuvingere, asi au multe de disu. Înaltulu gubernu alu Maiestatei Sale din partea sa -tate le face, bine sclindu ca fara ssoale nu este lumina, si celu ce umbla in intunerecu o Doamne! ti sa lospeste. - Voma respunde la care pentru cele ce ama facutu si ce amu pututu face, si ama intre lasatu. - Ci nici o di fara linea si va fi bine!!! M. tuta. - De mana romaniloru au ghemaen totu norotitor loru inca ar ghemanea sanctuari . D. Architectu Emilianu ne im lucruri grandiose; de mana avea midilucea si stadie. De sub Dumbrava, 7. Octobre n.