Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)

1858-08-07 / nr. 55

e MȘiulouș, 1538. Lazeta ese de done oghi­re serte­­riana, adesa: Megepgea si Sam­­beta. Foie­a sandu se va­rpte.­­ Brezisip loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. m. e. inla­­intrulu Monageniei. Monageni­a Austriaca. Partea ofisioasa. Nr. apecid. 4406 din 1858 Pu­B­LICAR­E. Pe temeiulu ordinăciunei înaltului ministeriu c. r. de in­­terne și a comandei esiepiopi 4. p. de armată din 27. Aprile 1957, mi cu privire la publicătiunea din 1. mi 14. Vuliu a. Eg Np. npecid. 3797 mi 4026, ce aduce la publică cunoștință re­­sultatulu întrecerei întru alergătura de cai, ce s'a ținutu la Cluju în 26., 27. și 30. Iuliu a. c. Ziua­­ 1. Premiulu de vânătoare 600 fiorini m. c. Învingătoriu a remasu calulu lui Paget, numitu „Filosofulu,” după o alergătură îndoită, „Cilla” cont. Betlen s'a retrasu. 2. Premiulu ardeleanu 1000 fiorini m. 1-iulu calu „Arabella” asi Tica Ladislau, „Marianu” alu cont., Bet­­len s'a retrasu. 3. Pocalulu de onoare. Îngreiulu calu „spma“ azi Tica, Jirigonț” ală baronului Chemeni și „Carer” alu lui Tisa s'au retrasu. 4. Alergătura țeraniloru 4 cai de a cetățeniloru din preurbiu au 1­iulu calu c­eapă de optu ani cu păru mucedu, a lui Ioanu Iso pri­­mi 100 fiorini m. c., alu doilea calu cu păru bronetu a lui Grigorie Sat­­mari primi 30 fiorini m. c. Ziua P. 1. Alergătură cu înpedecăminte 120 galbini. 1-iulu calu „Camara” alu cont. Betlen, 2-lea axă contelui Sal nu­­mită „Fantasne.” 2. Premiu de dame. 1-iulu calu a fostu „Cium­a” lui Tica. 2-lea a fostu „Giuzeș” alu baron, Veseleni. 3. Alergătură mestecată 60 de galbini. Pentru alu 3-lea calu s'a denumitu în carieră Tisa. 1-iulu calu a fostu „Lionesu” alu cont. Betlen, 2-lea „rabella” lui Tica. 4. Alergătură de mângăiere 200 fr. m. c. Ile carieră s'a denumitu armăsariulu „Ghiongi” de 5 ani, de racsă mestecată, a lui Tisa. Calulu „Tiuzeș” de 7 ani, rassă mestecată, cu părui închisu alu ba­­ronului Veșeleni. Eapa „Cilla” bronetă, de rassă mestecată a cont. Betlen. 1­iulu calu a fostu „Ghionghi” a lui Tica. Ziua S. Premiulu împerătescu de 500 bucăți de galbiii. Armăsariulu „Pan” alu contelui Bela Cheglevic. Premiu împerătescu de 300 de galbini. Eapa „Arabella” a lui Ladislau Tisa, Sibiiu, pn 9. Augustu 1858. Dela presidiulu gubernământului ru. p. din Ardealu. „--­----”--.----- . ulL „Arabella” lui Pentru n­eghi straine 7 f.pe 18em.­ si pe anulu intregu 14 f. Se pre­­numera la tote postele e. , cum si la toti­ cunoscutii­ nostri DD. N7. segesrondinti. Rentga serie „petit“ (fe seru 5 epi. ș. e. ) ORDINĂCIUNEA tubernămăntului c. r. pentru Ardealu, din 8. Martiu 1858, prin care pentru marele Principatu alu Ardealului se emite cu re­­gulământu provisoriu pentru clădiri. Sormare.­ 96. Puseciunea­­ de locuitu cu ferbântăture mari, și a jjulieniru EX focu. Aa înnființarea nouăloru clădiri de locuință cu ferbântăture mari (8­62), apoi la repararea făurieloru de focu, trebue privitu cu toată strășnicia la aceea, ca astfelu de edificie de locuință și făurie de focu să se țină în depărtare celu puținu de cinci stânjini dela celelalte clădiri, și încă și clădirile economice să nu se aducă în legătură cu cele dintâi. Oficiele de pretură și magistratele locali au îndetorire a stărui într'acolo, ca în toate satele să ce depărteză amenințătoriulu periculu de focu, prin o reparare grabnică corespunzătoare a făurieloru de focu, cari se află în ființă, însă nu sunt pregătite „in­ liniuizu regulământu de focu. ” 97. Lucrătoriele fauriloru. Făuriele ce au a ce nasdi din nou, trebue să se așeză cu asecurare de focu, într'o depărtare celu puținu de 30 stânjini dela casele de locuitu ale satului, ear' cele dărâm avere să ce tragă josu, mi cele ue ce voru face în loculu acelora, deaă e cu putință, să se așeză în depărtarea ce s'a arătatu mai susu­ s 98. Case de uscatu inulu mi cânepa, cărămidărie și cuptoare de arsu varu.­­ Casele pentru uscarea inului și a cânepei, cuptoarele pen­­tru arderea cărămideloru și a petreloru de varu, au să se clădească a­­fară din sate și anume celu puținu stânjini de stânjini depărtate de clădiri. $ 99. Îngrăditurele.­­ Gardurile de lemnu (rapdspire de nuiele) încetulu cu încetulu au a se suplini cu garduri vii, și întrebuințarea de nou acelora din tei . nemeziatei apropieri de sate nu este de a se mai îngădui. $ 100. Oprirea de a deriva scurtăturele din eșituri, grajduri ori bucătărie în drumulu publicu. - Scursurele din eșitori și grajduri, apoi din bucătărie, nici la înființările de clădiri noane, nici la cele ce custă, nu este iertatu a le deriva în drumu. Făcănduse derivarea aceasta în groapele de gunoiu, atunci aceste n'au să se așeză înaintea caseloru nici în apropierea de fântâne. $ 101. Îndeplinirea zidirei.­­ la întreprinderile de clădiri noue mi de reparature de căpeteniă ($ 1), omenii cari zidescu, ce potu slugări de politori, de sodali de zidari și de lemnari, însă totu nu este iertatu a se face abatere dela planulu de zidire, dreptu aceea respectivulu mă­­iestru, de care se ținu politorulu, au sodalii, are îndetorire, a se uita după ei, mi a supraveghe zidirea. Clădirile de locuință și de economiă, neînsemnătore țerănești ce potu îndeplini, după ceruta și căștigata învoire de la deregătoria com­­petinte de a da învoiri de clădire, chiaru mi de cătră pețitorii de zidire, însă cu acurată păzire a planului și a celorulalte condiciuni puse din partea deregătoriei, și asemene rădicări de clădiri au a­ce supraveghie cu deosebită acurateță prin oficiulu locale. 5 102. Materialele de clădiri.­­ Pe an care de regulă clădirile de locuință ce ar fi a se rădica din nou, au să se întreprindă securii de socu, din cărămide arse au din petre bune de cu murueală bună de vara preparată după cuviință. Întrebuințarea de cărămide sformate este de neapărată trebuință pentru celarie și pentru zidirea fondamântului pănă la 2 urme peste fața pământului, apoi pentru volte, arse au de petre

Next