Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)

1858-09-11 / nr. 60

j .­­a­7­7 ai j J tfrt. 60. Gazeta ese de doue ori pe serte­­mana, adeca: Mercurea si Sam­­beta. Foie­a candu se va­rpte. — Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diprietate anu 5 f. m. s. inla­­intrulu Monarchiei. Prasiovu,­­ 415 ă$, laziazizi TRANSSILVANIEI. 1 G Pentru tieri straine 7 f­ re 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se pre­­numera la toate postele s. r., cum la toti cunoscutii nostri DD si­­ seghesrondinti. Reniga seghie „retit” se segu 6 cr. m. e. - Monageni­a Austriaca. Partea ofisioasa. PATENTA împerătească din 3. Septembre 1858, nem­ pe tote țerile imperiului, prin care ce prescrie contribuciunea direaptă ne anulu 1959. NOI FRANCISCU IOSIFU etc. (Titulus magnus.) După ce amu ascultatu ne minicipii noștri și ne consiliulu nostru imperiale, am aflatu cu cale a ordina, pentru acoperirea speseloru statului pe anulu administrativu 1859, următoarele: Înteiu. În anulu de adminiorpiusne 1859, contribuciunea după pămăntu, după edificie, îndustriă și după venite, împreună cu adausele împerătești la aceste dări se va respunde în măsura și după dispuseciunile, după cari, în urmarea patentei noastre din 21. Optombre 1857 *), s'au fostu prescrisu pentru anulu administrativu 1858, la aceasta se voru aplica și dispu­­seciunile . 2, 5 mi 6 al patentei noastre din 27. Apr. 1858””) despre valuta cea noauă austriacă. A doaua. Avându în vedere aceste, demăsurarea acestei dări directe se va face,­­ pănă se voru da alte dispuseciuni,­­ în valuta, în care s'a stătoritu suma, care constitue te­­meiulu dărei demăsurate după procente, seau venitulu, or câtulu dărei, ce după lege, caută determinată după clase (grade). Darea ce pe temeiulu acestora va fi de respinsu în altă valută, nu în cea noauă austriacă, or va fi demăsurată de mai înainte pentru mai multu timpu, se va preface în valuta au­­striacă după norma stătorită în patenta noastră din 27. Aprile 1858, apoi se va prescrie și scoate totu în această valută. A treia. Cu toate aceste ne reserbămu a dispune la schimbările, ce o­ ar arăta necesari în privința dărei, să ce facă încă în decursulu anului adm. 1859. Ministrulu nostru de finanțe e însărcinatu cu esecutarea acestoru dispuseciuni. Datu în castelulu nostru împerătescu Lacsenburgu, în a treia zi a lunei lui Septembre, anulu una mi­ă optu sute cinci­­zeci­mi optu, ear­ alu împărățirei noastre axă zecelea. FRANCISCU IOSIFU m. p. (7. 8.) Baronulu de Bruc m. p. Comitele Bucl- Sauenstain m. a. Din mandatu împeratescu : Maghegy m. p. Decretulu ministeriului de finanțe din 1. Sept. 1858, pentru toate țerile imperiului, prin care ce publică dispuseciunile despre emiterea de note nete de ale bancei de căte 10, 100 și 1000 fiorini în valuta austriacă. Pe temeiulu ordinăciunei împărătești din 30. Augusta 1858 (bul. imp. Nr. 131), prin care ce ordină strângerea noteloru bancei sunătoare pn monetă convencionare unii emiterea de note de ale bancei sunătoare în valută austriacă, directoratulu pri­­vilegiatei bance năciunari austriace a decis, ca, să emită note noane de căte 10, 100 și 1000 fr. în valută austriacă, iar­ cele ce sunt acum în careu și sună în monetă convencionare să se strângă spre nimicire și anume după modalitățile cu­­prinse în alăturata publicăciune a bancei năciunari din 1. Sep­­tembre 1858. Pănă acum, căndu se strângeau notele bancei, era în ușa principiulu, ca cassele publice să poată ușa notele cele vechi la depurăciunile și serviciunile, ce ze aveau între ocine, încă pe trei lune după espirarea terminului de strângere, defiptu pen­­tru comercialu privatu. Acest principiu se schimbă acum și anume ca­potele vechi de bancă, rechi­mate de banca năciunare să se poată aplica la depurăciunile și la serviciunile numiteloru caseo între sine, numai încă o lună după terminulu de strân­­gere stătoritu în $ 6 alu ordinăciunei împer. din 30. Augustu 1858. pentru respectivulu­feliu de note. Baronulu de Bruc m. p. - *) Bul. imp. din an. 1857, XI. Nr. 205. (*%) Bul. imp. din an. 1858, XVI. Np. 63. PUBLICĂCIUNE. Pe temeiulu ordinăciunei împărătești din 30. Augustu 1858 (bul. imp. Nr. 131), prin care s'a fostu ordinatu ca să se strângă notele bancei sunătoare în monetă convencionare și să se emită note de ale bancei sunătoare în valută austriacă, di­­rectoratulu privilegiatei bance austriace năciunari, cu aprobăciu­­nea înaltului ministeriu de finanțe, a aflatu cu cale a face următoarele diepuseciuni: 1. Notele bancei, ce sună în monetă convencionale, și constituă categoriele de 10, 50, 100 mi 1000 ap. ce voru re­­voca și scoate din curou în terminii indicați mai în josu. 2. Notele de 1000 ar. ce voru accepta anume numai pănă la 31. Maiu 1859, pe cale de serviciune, la toate cassele bancei adecă atătu în Viena, cătu și în Liniu, Salisburgu, Em­iponte, Praga, Ratcenbergu, Briunu, Olmuțiu, Tropau, Cracovia, Leopole, Pesta, Dobriținu, Cașovia, Timișioara, Sibiiu, Brașovu, Zagrabia, Fiume, Triestu, Dlaghenfurtu, Laibahu și Graț, în conformitate cu dispuseciunile $$ 10 mi 13 ai patentei împer. din 27. Apr. 1858 (bul. imn. No. 63).­­ După 31. Mars 1859 ns ce după accepta aicea decătu numai la casoele de bancă din Viena, ear­ după 30. Iuniu 1859, celu ce va voii să schimbe note de această categoriă, va căuta să se adreseze pentru schimbare de a dreptulu la directoratulu bancei în Viena. 3. Notele bancei de 100 sp. mi de 504, ce voru accepta pe calea de serviciune pănă la 31. Iuliu 1859 atătu în Viena, cătu și la susu numitele casse, a măsuratu dispuseciuniloru pa­­tentei împerătești din 27. Aprilie 1858. În luna lui August ce voru accepta numai la cassele de bancă din Viena. După 31. Augustu 1859, voitorii de a schimba, se voru a­­dresa dea dreptulu cătră direptoratulu bancei. 4. Notele de bancă de căte 10 fior, ce voru accepta la sorviciune pănă la 30. Septembre 1859 au toate caseele de bancă numite mai în susu, în înțelesulu patentei împ. din 27. Apr. 1858. În decursulu lui Optombre 1859 au ce voru mai pute accepta decătu la cassele de bancă din Viena. După 31. Octombre 1859, celu ce va ave de schimbatu note

Next