Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-12-03 / nr. 55
228 t rectoru cu spesele sale! lipei a'i publica eșirea scrie și se vorbește ecsemplu însă practica gpiurulu nostru, căreia costă milione, nare de ani douăzeci încă însă forte iuteștin uv care avea pueste la cămnuri și sămănături. După proiectări aduce folosu însutitu la toate sub giparu — a acelui nou productu alu neobositului bărbatu. .. amu mai muși ani de căndu pu țerile nostre încă ce nu amu prea avutu împreașca (Vagsia) carele ose din munții Zernești Jurnalulu țele corelegionariloru protestanțiloru din nemțescu Ardealu din Brașovu ferbintea dorință de a ce vede orecăndureprodusă depărtate.șovului preste mijlocu pănă unde ce varsă în Oltu, alnă alcm era depuse la edindături furiose. - își descopere prea interesantă, încătu ori minine poate lua frumosu de alipire, devotământu mi statorniciă ca națională. --- Despre solenitățile ținute la Cluju cu un vomu mari, regularea Noi într'aceea avemu ocasiune de a pedepa aceestu ținutu alu nostru o mică probă de o asemenea regulare a râului taie Ținutuluiraîntreprindere măază folugitoare pn toamna ne trece s'a nă că asta pn lucrare cară epesele perialpii se suie la 16,700 v. a, sumă cam măriștară la părere, carea însă întrebuinui lu bine, fără șii o îndrielă pa hotarăle cărora se plănge cu multu amaru asupra stării provisarie, întru carea ce află confesiunea evangelică protestantă mărturisită de locuitorii sasi din Ardelu în numărula de 180 șii suflete, istorică a starii în Nr. 191 după unu altu jurnalu protestantu din Pesta este în mai multe privințe cu carea acea mănă de poporu se ține de confesiunea ea, carea trece dă confesiunea ca oareșcum națională, contopită adică cu eceietința ocasiunea deschiderii museului transilvanu și a alegerii oficiațiloru aceluiaș încheindu din tonulu și eficitulu jurnaleloru ungurești și chiaru nemțești din Ungaria s'ar putea zice cui că adură o însemnătate neasemănatu mai mare decătu cap crede la întăia vedere. Fruntașii pațiunii maghiare adică semănă a di prea determinați de a'și păstra mi apăra întăietatea ca ne cămpulu științeloru preste toate celelalte națiuni conlocuitoare, epră prin acesta ei dau eceemațiu celu mai frumosu mi demnă de imitatu pe calea unei pobile rivalități pentru celelalte popoară. > Campeni, 6. Decembre 1859. Domnule Nedastor Vedienda ca bagbatii cu intentione de a inainta civilistiunea si cultura cu deschiderea cailoru ajutatore de cultura si de binele omenimei prin urmare de binele si fericirea poporeloru — prin jurnale atata patriotice cata si straine ne facu cunoscuti, ca faptele loru la pd avere atatu de contemporani, catu si de posteritate sa se isi redie si pretiuasca, asta me au indemnatu si pre mine a lua condeiuluin mana spre ati face cunoscutu, stimate Domnule, ce se au intempiata si în lumina nóstra inainte de aseasta cu catica ani, si ce se intreprinsa eri in o sedintia comunale sub presidiulu Dlui Leontin Lucchi e. g. pretoru alu cercului Abrudu. In 14. Noembre 1855 prin representantii sei rgoierza comuna nóstra, ca carcimaritulu liberu de 3 luni fost in folosintia obagiloru si pene in anulu 1248, precum si de atunci insoase,eaga prin inalta petenta imregatessa din 21 luniu 1854 recunoscutu de dreptu obagiescu e baghendandpee ca si in anulu asesta, sa se destine spre infiintiarea unui institutu in comuna postga Campeni ce se afla in mediu l oculu tienutului acestui montanu, unu institutu dicu seolastisp cu vreo cateva clase. In puterea acestei determinatiuni venitulu acesta, care in anulu 1855 fus 800 fr. mon o pe intrebuintie aduse spre acoperirea altoru, spese comunale se percepea intr'o alta casa, ovebita, care si lua pume de botediu „sassa fondului ssolastisp”, in care sassa pene la ajungerea esorului precugetatu se desisa si interesuliulu provenitoriu dupa imprumutulu nationalu de 3000 fc. mon canv., care lu da somnna la statu. Inse ca in recugetarea acestui propusu alu nostru se ajungemu mai degraba, in urma nobilului indemna alu Dini protopopu tractuala Gregoriu Mihali, aflaramu cu scopu a conchiama intru ajutoriu si pre alte diece comune din sinulu preturei, care suntu asemene insetate dupa luminare si moralitatea felicitare a locuitoriloru sei, ea avendu inaintea ochiloru nostri adeveritu celn mare alu simbolului induratului nostru Imregata „viribus puntie” cu puteri unite se sanlasgama si ve destima cu totii puntea ghedieageg acestui asiediementu de enitura, asia negruaghia pentru noi ruine si pentru di nostri. Spre acestu petitiune g. guberniu involire spre a conchiama inteligenti, antisti bisericesci si so munali din acele diece comune se densii in privintia acesti dbreptu, ne inttelegemu mai nula pretorii de atunci Preiss, numai decatu ordonă, alle la Campeni spre tratarea susu mentionatei petitiuni. Deci defipta toti infatiosienduse, pretorulu Preissnului comunitatei nostre si apoi dechlararea sa si o deie si densele numai subscrisulu imprumutu nationala, care suie 40,000 fr m.e, ce asiediementu de cultura puteamu infiintia tocma piatra muntiloru ? Lasu ca la acesta intrebare se respunda acei negri la anima amici ai propasirei nóstre nationale cari priviau cu pesmaire precugetatulu scopu. Pre lunga naci si tienu preste putienu temra pre lunga scala triviale ce si 5. Desembghe a. e. D. pretoru alu cercului Leontin Suchi cpneniamand representantii comunei nostre la o adunantia eonspltatoge in privinti'a fondului mentionata, unde mai intaiu proiectanduse ratio»a tinsulu acelei obsee adunate, apoi cu cuvinte entusiastice desemnate. . . . sesitatea instituteloru de epitaga pentru toroganu nostru, deosebitu cu cele mai vii argumente arata, ca comunitatea venitulu seu pre mai canta si mai nobilu scopu de catu ce va se resulte ca provenitoriu din cultura, act, fericire si propasire nationale, nu si Pan pututu sacrifica, pre urma provoca comunitatea ca sa se deciare de nou, ca acesta se remana ce e aspri, si se ceara sanctionarea acestuia dela in. e. r. locutiintia. Comunitatea dela otarirea sa din 1855 ne abatenduse meritulu pretorului de nou zgotosola cu obssea, cu acelu adausu ca acesta fondu inca pene in anulu 1864 se crusea atata cu sumele ce vom pbveni din crasmaritulu de trei luni catu si cu interesele dupa capitalu pene atunci, eara în anua 1864 numai decatu sa se asedie unu institata de cultura mai inalta amesuratu înpregiurariloru, Protocolulu acesta spre sanctionare, eaga ratio tinsulu fondului spre revisiune lura substemne D. pretoru Ja inalta s. g. locutiintia. Noi credemu ca pre lunga saldagosa vibratiosi are dovedita in gestertala infiintiarei sfolelori comunale de satga Drgetoge al cercului Abrudu Leontiu Luceli presteratiena tempu si comuna noastra se va rote fali cu una institata de incettamentu mai inaltu, de cum e scoala triviala ce o avemu — totu odata si speramusti.nale D. Redactoru ca catu de legenda dupa promisiunea Domnului pretoreti vomu pote impartasi si statatete fondului. G. Loanettem.p. GALITIA, Cracavia, 29. Noembre. Jurnalulu polonezu „Cas”, carele au menepoica națiune polonă trece de o auctoritate literariă și politică, se apucă și elu avăntura cu totul dinsulu proiectele de legi comunale întru celu mai înaltu înțelesu alu cuvântului, pe carele arătu de puțini îlu pricepu; preste acesta cere ca să se publice orice desbateri ale comisiunii conchiemate, întocma ca și cum aceleaș s'ar publica deja vreo dietă. „Cas” mai scoase la mijlocu încă și o altă materiă interesantă pentru tote pațiunile în a cărora limbă ce trata cu legile împărătești. Cae adică demostră în trei articole lungi, cum că legile ce traducu în limba polonă foarte întortocatu, în cătu traducțiunea o înțelegi rău, ceea ce smintește cu atătu mai vârtosu, ne cititoru, căci limba poloană își are literatura sa bogată, își avuse periodulu său de auru încă în secululu alu 16-lea; in vina este numai a translaturei oficiale, carea de teastulu nemțescu ce ține cu măni cu picioare, fără ca să respecte patura și toți idiotismii cei plăcuți și firești ai limbei sale naționale. Cronica straina. ȚEARA ROMĂNEASCĂ și MOLDAVIA. București, a polition, oneen pici să așteptați dela mine știri politice din părțile G. Muntenu mai afară avu curagiulu de o gramatică, pănă acum numai decă la lumină săi. - a pune La timpulu său despre regularea râuriloru Bel ziceri și cășunătoru acelea comune, Deducțiunea că Tiea, Și numitu Bărsa râu mită, de mari stricăciuni ,covrăipi lragăun ecsemplu prea împlinite totuodată mi dorinde feru, și scopu negati dosu losp. candu ariu în luna Decembre 1855 la pretura, 1856 toti judii Sub acesta inimicii culturei bratiosiau cu caldura asesta si unu altu asiediementu cu catra pre lunga nationalu de 3000 ca In consultatiuni judii comunali toate secaturile sela Ore, deca in anulu tadi numera 2000 fr. si 1856 toate aceste, curagiulu cu mai mare m. fr. m. 6 Dec comuna ca se binevoiessa si notarii comunali nostra Campeni si din aceste asterni o in diua va redia ne mediuloci dela inalt, odata cu nimicire e, de plinu cu Si ce ne fasa resultatulu? Dom: desmentatoare intrevenindu pre facie si pre si conchiamatele celelalte comunitati in scopu santu alu comunei noastre, sacrifie rlatita, sregama de securu, le propusa asteptarea plaai propasirei romane m a planului., la care comunei comuna noastra ameninttam. Stiui că nu'mi place barbatia. c., care fondulu ei noastre gemasepe se va mai adauge ca pre 15. Ianp10 comune sa se stim, rumutulu desrega, scolasticu de cultura mai inalta la protocolu. si romani reinca subsista o avemu se la in siasca