Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-11-08 / nr. 50
206 natiunii magiare se nu dictecie si de aci nainte se nu conturbe pe niminea din susu atinsele cause. (Til. 9, art. 1)”). * Noha az olâh nemzet propter bonum publicum admittáltatott ez hazâban, mind azâltal nem ceatean esz6ben âllapotiyânak alatson voltât, nemeli nemes a!yânkfiait imredialtac, hogy az 6 innepeken ne legyen szabad manchalcodni. Vegezteleii azert azoc ellen, hogy a' magyar nâtionak ne praescribâlyanak €s ennec utânna senkitis a' fel- Iyebb megirt okb6l meg ne hâboritsanak. — (Va urmâ.) - - r - si Brașovu. TRANSILVANGA. (Programă națională.) Locuitorii romăni din această cetate, precum și clasea mai luminată a loctitoriloru din acestu ținutu aflăndu de o parte despre conferințele romănești de la Sibiiu, de alta văzăndu aci pe locu, cum bărbații cei mai de frunte ai națiunii săsești adunați din mai multe orașe ținură totu aici în Brașovu căteva conferințe naționale de o mare importanță, aflăndu earăș cum că fruntașii națiunii maghiaro-săcuiești voru conchiema preste puținu o conferință foarte număroasă la Cluju, s'au socotitu că aprooape greșeală deacă numai romănii acestui ținutu ar rămănea nepăsători la ceea ce decurge împregiuru de dânșii. Deci știinduse că în conferințele din Sibiiu 6 au fostu propusu două proiecte de programe spre desbatere, romănii Brașoveni au cerutu deja foștii deputați ai sinodului ca să le împărtășească și loru pe amăndouă. Aceasta cami întămplatu eri pa 18./6. Noembre. Brașovenii văzură cum că acele proiecte dintre care unulu se numește alu Sibiiului, eară altulu alu Orăștiei cu A. Carolina, deși coprindu în sine unu materialu foarte respect averu și sunt străbătute de unu pobilu epiritu naționalu și patrioticu, dar ele diferează între sine într'unu principiu de măna întăiă, adică pa principiulu represântăciunii politice, pentru că unulu ce îndestulează cu număru egalu de deputați și cu votulu curiatu față cu celelalte două națiuni, eară altulu nu vrea să știe de votulu curiatu, ci întinde votulu preste toate trei naționalitățile ca să aleagă la unu locu, apoi fiă cum va da noroculu, preste acesta totu acele proiecte se vădu a presupune, ca și cum romănii ar fi siguri în principiu de cele mai multe dorințe ale loru și că ap avea ei mireara trebuință mai multu numai de o reorganisăciune a representăciunii, de o lege electorală și de o învoire asupra limbei diplomatice. Din contră Brașovenii romăni considerăndu coprineulu prean diplome din 20. Octobre, cum și biletele de mănă ale Împăratului privitore la Ungaria și anume celu sunătoru pentru Transilvania, vădu așea, că națiunea romănă earăș e rearuncată, unde? pe o punte de trecătoare din a. 1848. Cieată că partita ungurească ce se află din 20. Octobre încoace în capulu trebiloru, încă împinge totulu pănă la Iuliu 1848 înapoi. Ci în anulu 1848 națiunea romănă ca națiune încă nu avea nimică din căte doria cu totu dreptulu ca să aibă, ci tocma pe atunci le cerea, pe ruga, pretindea și ouferia pentru aceleaș. Romănii deci credu așea, cumcă pe cătu timpu celelalte națiuni nu voru depune jurămăntu formalu mi solenelu, cumcă cae recunoscu deplina egalitate a dreptului, a limbei și a teritoriului romănescu, pe atăta romănii să pu înceteze a rămăne pe lăngă toate puntele de năpăstuire mit pe lăngă toate dreptele loru pretensiuni din anii 1791, 1834, 1837, 1842 și 1848, formulăndule și șai răspicatu după împregiurări. Deci aici se formulă în acestu înțelesu unu proiectu de programă națională, care încă se supune în judecata națiunii întregi, ca să o eclamineze și să aleagă din trânsa. PROIECTU DE PROGRAMĂ NAȚIONALĂ. Națiunea română din Transilvania mulțumește Maiestății Sale c. r. apostolice, cum că prin preanaltulu seu autografu din 20. Octobre a binevoitu a sancționa din nou autonomia marelui Principatu alu Transilvaniei. "Mai denapte: Cunoscunduce din cuprinsulu preanaltei diplome împĕrătești dela 20. Octobre, cum că starea politică a Transilvaniei ca redusu la cea dinainte de a. 1948, eară din autografulu adresatu ministrului conte Rehbergu aflăndu, cum că totuși acea stare cu ocasiunea nouei întocmiri va trebui se sufere schimbări mii prefaceri afundu petrunzetoare, națiunea romănă îngrijată de sine și însași, cum și tare în credința, cum că cererea dânsei va afla bună priimire la preanaltulu tronu: 1. Renoește jurămăntulu seu naționalu depusu în fața cerului și a omenirii la 3.15. Mais 1848. 2. Națiunea romănă prochlamă din nou libertatea și independința sa națională, adică romănii scutură jugulu constituțiuniloru vechi din Transilvania, sare serbiseră spre nimicirea naționalității și a libertății poporului, prin urmare 3. Mațiunea romănă nu priimește pentru cine ama numitele constituțiuni aprobate și compilate și cu atătu mai puținu Trinartitulu lui Verbicu mi nice statutele sașilorueară 4. Fiindcă o țeară și o națiune nu păte ei nici ne unu momentu fără legi positive, națiunea romănă recunoaște provisoriu pănă la o revisiune constituțională, condica civilă și condica penală austriacă, cu acelu adaosu însă, Ka ne lăngă acelea să ce întroducă îndată procedura publică și verbală, cum și tribunalele de jurați (Jury). 5. Națiunea romănă cere garanția libertății personale. 6. Libertate de tiparu fără cauțiune, ui mărginită numai npin legea penală. 7. Dreptu de însoțiri sau reuniuni și de adunări. 8. O adunare seu dietă generală constituantă, compusă din deputații tuturoru trei naționalitățiloru, adică din ai romăniloru, ungaro secuiloru și sașiloru. 9. Deputații dietei se voru alege de cătră fiecare națiune în puterea unei legi electorale, ale cărei temeliile voru fi:etatea maiorenă, proprietate de patru fălci pămăntui, ori pn altă avere pe mișcătore pn valore de 400 ep. v. a. pn comunități mai mari de 4 mii suflete locuitori, seu de 200 fr. v. a. pn comunități mai mici de 4 mii suflete, că censulu de contribuțiune pănă la 5 ep. v. a. Amploiații publici, advocații, profesorii, doctorii de oricare facultate, artiștii și învățătorii școaleloru comunale se voru bucură de dreptulu alegerii fără a ai ce cere vreunu censu seu altă proprietate a afară de științele loru. Alesu poate fi orice individu pămănteanu, fiiu alu respectivei națiuni, carele se bucură de încrederea publică și are etatea de ani treizeci. Dela fiecare 20 mii suflete se va alege căte unu deputatu dietalu. Spre acestu scopu alegătorii originari voru trimite din fiecare comună mai mică de 1000 suflete căte unulu, eară dela comunele mai numeroase totu dela 500 suflete căte unu deputatu alegătoru la respectiva pretură, unde aceștia voru alege pe deputatulu dietalu. Această lege electorală va fi provisoriă, adică numai pentru alegerea la dieta constituantă, căce apoi constituanta e destinată a elabora o lege electorală definitivă pentru camera legislativă. 10. Împărțeala de acum a Transilvaniei se va păstra numai pănă la deschiderea dietei. 11. Totu dieta va fi însărcinată a decreta o împărțeală cu privire la înlesnirea administrațiunii și cu cea mai putincioasă respectare a diferințeloru naționale. 12. Națiunea romănă pătrunsă de acelu mare adevăru, cum că numai o administrățiune și legislațiune cătu se poate mai națională poate ei pentru dănea fericitoare, voiește mi pretinde după exemplulu părințiloru cei, nu pn toate acele ținuturi (preture, prefecture), de unde locuitorii sunt toți cei mai toți romăni, oficialii sau deregătorii încă să ce aleagă și denumească numai romăni, cară în ținuturile amestecate să se observe proporțiunea dreptă în toată privința, luată după numeralu sufleteloru fiecăreia din cele trei naționalități, romăna, unguresca și săseasca. O minoritate însă mai josu de douăzeci percentu a numerului sufleteloru în comunele și ținuturile amestecate nu va avea dreptulu de a pretinde împiegarea de amploiați naționali, ci persoanele care au voi a îmbrăca posturi în asemenea comune seu ținuturi, avăndu de altmintrea calitățile cerute, voru trece pn numerulu amploiațiloru naționalității mai numeroase. 13. Limbele parlamentare seu de legislațiune voru fi în Transilvania de asi înainte doue: romăna mi unguresca, eară limba germană Bagi recunoscută numai în municiliile săsești ca și mai nainte. 14. Gubernulu provincialu încă Bagi datoru a păstra doue limbi dicasteriale: romăna mi unguresca. 11. An comune, preture mi prefecture va predomni avea limbă seau acele limbi, ne care ne voru adopta representanții legali ai aceloraș de bună voia loru. 16. Națiunea voiește inamovibilitatea oficialiloruin ramura judecătorescă, afară numai de casurile ce zi cu disciplinare și criminale și de o necapacitate totală. 17. Deregătorii politici să ce alegă ne căte cinci ani, ce ftă realegi vezi fiecare după purtările loru. 18. Deregătorii cu purtări patriotice și folositoare națiunii oă fiă asecuzați de pensiune aa timpii de bătrănețe și neputință, vieață nepătată,