Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-12-03 / nr. 56
232 1467. Dieta mare la Turda conchiamata pe dina de 8. Stefann de satga voivodulu tierei Georgie dela Sf. Giorgiu si Rozinu. Totu in an. 1467 tiemi chiaru regele Mateiu o adunare generala totu la Togda 1470. conchiama voivodulu Ioanț Ronigata dieta totu la Tagda “pe diua de santa Maria mica, 1578. Voivodulu Petru Gereb de Ocna conchiama la Mediasin în numele regelui si sub pedepsa in casa de a nu veni, o alta adunare forte nomeroasa „deliberatagi nobiscum ex mutuis tractatibus super sommodo et statu requi, ne sic aegliventes, subiiciamur periculis et jugo perpetuae Servitutis,“ se dice in decretulu conchiamatoru. 1484. O dieta pentru publicarea unoru mandate regesci. 1498 a asemenea dieta sub regele Vladislau. 1508 s'a tienutu in Legisioga o dieta fara voivoduiu care absenta; eaga scopulu aceleia sp a decretă legi pentru, securitatea din leuntru a tierei. î, 1514 in zilele voivodului loanu Zapolya si ale vicevoivodului Nicolae Tagoszi alta dieta generala tienita re tirala revolutiunii tieganilogn. 1515 alta dieta generala la M. Osiorheiu pe la joia verde, „ut sommani consensu de hujus Regni sommodo et conservatione sonsplere et soneladeghe vateamps”, dice decretulu sonsniamatoga. 1524. Diet'a mare la Tagda, conchiamata toin de ZArolra in afa ceri de cea mai mare importantia, pentru ca scrie voivodulu: „Opae pericula huic regno immineant, vobis aregtissime constare non dubitamțe: ad quae propellanda necessarium estut una nobiscum spperinde tractaturi constituamur:““ Apoi eata ca ne apropieramu de 1526, de Molasti, de turci, de independintia Transilvaniei, despre care vedi pe largu cartea cu alta osasime citata a contelui Em. Mikon). Se mai insemnamp langa acestea totu ce se afla despre Transilvania in Vegboaszi Part. II. tit. 3 et 4o, eaga mai virtosu tit. 3 $ 10. se nu uitamu si atata ca Vegboezi a privitu pe transilvani numai ca peste omega. Se mai considerama si aceea, ca in Transilvania mai esistase in decursu de multi seculi inca si dreptulu fiecarei natiuni de a tieni asta numite congregatiuni nationale; apoi se puna mana pe cugetu toti aceia carti de altmintrea se provoca mereu la dreptulu istoricu, deasa Transilvania cu tigra, aflanduse in orice unire, a fostu vreodata preita de drepturile autonomice. Zegnessi, în 12. Decembre 1860. v. „Siebenbiirger Quartalschrift““ si rgoiestele de rgograme gomanessi. Mațe,aprilici? se regevte.) O parte esențială din activitatea acestei Gazete a statu totodeauna întru aceea, ca să confăștuiescă din toate puterile sale la buna înțelegere între diferitele națiuni ale Transilvaniei, să facă totuodată ca fiecare romă nu să știe distinge strănnu între națiune, între partită și între ceea ce numescu franțozii cli că, eară Bucureștenii tarafu, ceea ce se apropiă de grecesca oligarhiă. În sânulu blăndei și păciuitei națiuni săsemii încă ce află o clică cu adevăratu mică la număru, care însă la orice ocasiune s'a arătatu înfricoșată în realisarea poftei sale de răsbunare domină nu numai precre romăni, ui și preste caci. Frații caci cunoscu ue acea clică a loru multu mai fine decătu romănii, sănii din ei adunați mai dăunăzi în Brașovu n'au lipsitu a o descrie după cum și șerită. Acea clică în zilele nocrpe își află cuibulu unde să'și depună veninulu său omorâtoru de drepturi omenești în „Siebenbürger Flagfassenghift” din Sibiu. Numitulu jurnalu periodicu în făsciora sa din 6. Decemb. reproduse toate trei proiectele de programe romănești. — Trei prospete de biciu seu pocnete de pietolu răsunătore într'o bastiă veche și ruinată sunt de ajunsu ca să redeștepte ne toate buhele urechete, cucuvaiele, liliecii și ciuvicele noptatice prezicătore de rău copiiloru mi femeiloru ușoru crezătoare. În tocma coprinsulu celoru trei programe romănești a făcutu să trăsprămi să resulte cutare clică, carea ce prefăcea că doarme, pentru ca cu atătu mai ușoru să suprindă ne cei carii ar mai fi bătuți de Dumnezeu ca tocmai în aceste zile de, cercare să mi poată dormi în liniște. Așea, romănii cu îndatinata loru sinceritate își descoperiră cugetele loru pănă la velă din urmă. Clica represântată și „Opagialeșngii!” pui perdu fără voia ca cumpătulu, ce puse pe înjurături asupra programeloru romănești, apucă deodată miarma ca Bere de a trage pn prepusu (Vegansmitpngs system), folosi însă patriei, earăș fără Boia ca, prin aceea, că condamnăndu totu ce voru romănii a căștiga pe calea legală, cu aceasta lea spusu ceea ce nu voiește dânsa pentru romăni, adică nimicu. „Ar fi unule grețoei pentru publiculu romănu a reproduce aici tote înjurăturile căte ce vomiră mai vârtosu la nau. 812 și 813 asupra dorințeloru romănești. Totuși demnitatea propriă nu ertă a trece toate acele invective cu tăcerea. Că proprietatea aru fi precumpănitoare în mănile celorlalalte națiuni - negămu și vă ceremu dovezi în țiere. Inndustria voastră o desprețuimu. Acea industriă privilegiată portă mai târtosu vina, că patria ne ajunse mai aa sapă de lemnu. De cultura vostră vedeți bine că ne ferimu ne cătu putemu; cultura de clică e totudeauna veninoasă. Mai gata suntemu a ne purta încă două mii de ani în cojoace neargăsite, decătu a lua parte la cultura voastră, mai vârtocă acum căndu Europa toată ne stă deschisă. Pentru moralitatea voastră nu vă pismuimu, oară moralitatea poporului nostru romănescu din Ardealu luată cum amu zice într'o singură sumă, nu o schimbămu cu nici unu poporu creștinescu, atătu mai puținu cu voi. Că celelalte națiuni cu clica vostră cu totu ar plăti mai multă contribuțiune decătu romănii, car' negămu și vă ceremu totuliore autentice. Că celelalte națiuni ar da și ar fi datu pre căndu mai mulți ostași decătu romănii, este o minciună din cele mai conturate. Că a voastră tăriă de spiritu este mai mare decătu a romăniloru vomu vedea, căci credemu tare cum că ne așteptă o minunată ocasiune spre a ne măsura cu toții puterile spirituale. Amenințarea voastră (pag. 806--807) că vă veți uni cu ungurii mi cu Ungaria întru asemenea o desprețimu, precum nu ne pasă nici de acea uniune. Uniți vă cu totă lumea în contra noastră, pentru că știmu bine că nu vă mai dă pimiri crezământu. Cum că vă recereți universitatea voastră, pentru ca să mai puteți și voi figura întrânsa de semisuverani, vă gratulămu vanității vostre, nu însă și sărmanului poporu săsescu, din care prin mahhiavelismulu cătorva mai alesu dela 1805 încoace s'a sutrasu mai totu simțulu comunu ii naționalu cum ce pare pentru totudeauna. Cum că romănii ar avea să mulțămească cuiva libertatea loru afară de Dzeu, perseveranței loru și suveranului?! Ați uitatu anii 1744, 1791, 1837, 1842 mi mai vârtosu 1847? Dar voi aveți frunte ce stați cu a. 1848/9 înainie. Și cui ue să mulțămimu din acelu anu? Nu cumva pentru adunarea din Blaju? seu pentru trădarea lui Laurianu et Bălășescu în mănile teroriștiloru republicani de atunci? Denunțarea celoru optuzeci de romăni inteligenți după fuga din Sibiiu la Rămnicu și literarea loru în mănile și la temnițele muscălești? Intriga spre a se spănzura prefecții și tribunii romănești? Memorialulu îndemnătoru la desființarea cu rușine a regimenteloru romănești? Aruncarea prin temnițe a mai multoru romăni pecercetați? Torturarea morală a baronului Voicemut căndu acelaș ce silia din răsputeri a păzi cumpăna dreptății și a nu mai suferi hirănirea romăniloru? Oarirea acestei Gazete în urmarea celoru mai infernale calumnii? - Da, noi știmu că tu și cui avemu să mulțămimu chiaru și dintre sași, noi știmu să fimu recunoscători”), niciodată însă cu cei ai Quartalschrift din Sibiiu. - Luați vă cama sașiloru, cighiți mai fi luare aminte oricare din programele romănești, și veți vedea, că oricare din acelea vă asigură echeistința voastră neasemănatu mai bine, decătu oligarhia voastră. Adevăratu că programa Brașovului țintește a cu noi. — S. V. tia “datori, putintia, fe | 4ă - se *) Erdely, kulânvalâsa Magragorezăztoi. *) Ne folosimu de asesta ocasiune spre a aduce multiamna publica Domniloru: Dr. de med losifu de Greissing, senatorii Loanu Imrich si Paul Domeg; parochiloru Andreiu Wolf, Iosifu Duck, Sam. Schiel, Christolu Stenneg; preotesei veduve Carolina Stenneg nasc. Honterus, si altoga sonsetatieni sasi: F. Schneider, |. Germani si W, Nemeth din Brasiovu, carii insnflati de spiritulu adeveratei pmaniteti in anulu 1849 au scutitu cu pericolulu propriu averea si chiaru person a catoruva romani de furia teroristiloru, Asia, noi scimu se apretiamu si umanitatea pnoga barbati cum sunt comisariulu de s. gr. poli: L. S... rsenpatogala F. Reich, noi gheep noassemp chiaru si meritele mai multoru amploiati straini; sistemele inse si clicele suntemu suntemu si determinati a le combate oricandu ne va sta prin ei nici, pe acestea prin brutalitati precum au urmatu alui