Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-02-23 / nr. 8
30 raseghea acea urita, care in anu 1858 in Gazeta Transilvaniei in intinerecu cu asia urita glasu canta despre inteligentia de aici **) De altmintrelea pre leaga tóte giursturile cele rele, ce ni le sasiuna inimisii infiintiarei sfotei populari in Hatiegu ghedisande, si pre „lenga aceea, ca unii din massa cea neculta, carii mai multa frica ducu de domnii cei mari, decatu de Dumnedieu, se amagescu prin vorbele amagitoriloru in privintia sacrificarei pentru infiintiarea ssolei in Haliegu, comunele romane unite din acestu vicariatu, care au promisu in santele beserici ajutoriu din imprumutu statului pre sema ssolei populari in Hatiegu redicande, surit stavere in asesta propusu sântu, placutu lui Dumnedieu si omeniloga celoru, ce vrea fericirea si inflorirea orasiului si tienutului Hatiegu, si noi inca ne intrimu cu o sperantia tare, spunea inaltata s. r. guberniu se va indura parintiesce a pretiui mai multa rugarile cele sante ale comuneloru date in privinția infiintiarei ssolei populari in Hatiegu, desata informatiunile cele rele ale contrariloru ajutoriului promisu pentru infiittarea ssolei populari in Hatiegu redlicande. — De vomu fi proptiti in causa acesta santa si salutare a ssolei de aici, avemu sperantia, ca Maria Sa Domnu canonicu mezgor. Constantinu Papfalvi ne va ajuta acesta dorintta si pre sema ei va darui si 300 fl, precum a binevoitu a ne promite inca in 1858. Hatiegu, nr 24. Februariu 1860. Gavrile Bora, vicariu Hatiegului. Brașovu, 29. Februariu n. (Corporăciunile. Școlele. Artele. Rare știri locate.) Suntu două luni aprope de căndu legea cea nouă împărătească regulătoare de trebile corporăvanizopă (țechiuri, gremiuri) e publicată mine la noi. Zicemu înadinsu publicată; întrebămu însă, oare și studiată și rumegată mai deaproape de cătră aceia, interesele cărora le ceru așea ceva? Știmu că în finalu camerei comerciale legea din 20. Deu. ca cititu mi s'a esplicatu cu toată precisiunea; știmu mi aceea, cumcă capii mai multoru corporăcini s'au silitu să adune perespectivii membrii ai loru și să le facă cunoscutu totu coprinsulu acelei legi; totu așea însă ne e cunoscută și acea împregiurare, cum că unele corporăciuni - între care se renumără și cele trei romănești - se arătară cu cea mai rece nepăsare cătră totu ce poate urma pentru membrii loru din hotărârile nouăi legi în viitoru. Mai nainte de a veni legea, toți se păreau a fi numai de unu votu: „să vedemu odată legea, să vedemu legea!” Acum că oamenii vădu legea, o facu uitată, ca și cum nu ap avea nici o trebuință de dânsa. Ce e dreptu, romănii încat au pănă acum arăta desvinuire în naptea loru, cum că legea pentru meserii pe aici încă nu s'a văzutu tradusă în limba romănă, eară în limba germană puțini o potu citi și mai puțini a o înțelege. Gremiulu neguțetori.oru romini a hotărâtu cu adevăratu, ka să pună a ce traduce numita lege pe romănește; pănă acum însă nu se află nimeni care să ia asupră și acea sarcină. - Apoi redacțiunea Gazetei așteptă, Ka săi Bin traducerea oficiosă, cum le vine mi la alte jurnale oficiale, și pe atunci își reservează publicarea ei. Ci să atingemu astădată ceva numai despre corporăciuni. 68 107 și 110 ținu curatu, cum că totu felulu de meserieși și comercianți sunt datori a intra în căte o corporăciune, apoi fie respectiva meseriă concesionată sau nu, totu una. Totu odată ce decretează, ca fiecare corporăciune să'și compună statute nouă, după care va fi îndatorată a'și conduce trebile sale din lăuntru, eară acele statute sunt a se supune gubernatorului țerei spre confirmare. 1a de Main, ziua în care legea va intra puterea și activitatea care apropie cu pași iuți, nenorocire încredințați, cum că după cum mergu noi, acea zi ne va afla cu totulu nepregătiți. Representanții comunei cetățene împreună cu onorabilulu magistratu destinară abia după multe și mari greutăți de unu anumi mai fine din casea comunală suma de 5250 ap. v. a. pe fiecare anu în cureu de trei ani ca ajutoriu seu adaosu la lefile docențiloru dela școalele populare (normale și elementare) de aici cu acea condițiune, ca șu cu arătata sumă să se desfacă în trei părți egale pentru trei confesiuni relegiose. Încătu pentru școalele romănești ce ndre zice cu totu dreptulu, cum că acelu ajutoriu vine ca din ceru căzutu. Mai multe întâmplări neplăcute, nenorocite și multu stricăciose au concursu mai vârtosu în cei cinci ani din urmă, pentru ca veniturile școaleloru pn locu să ce crescă mai vârtosu să ce împuțineze. Mai în scurtu lipsa de venituri au școle ce cimre arătu de cumplitu, încă nu tocma descă susu atinsulu ajutoru alu comunei ai decrinară a ce număra pentru totudeauna ne fiecare anu, totuși comunele respective bisericești ar trebui să cugete noaptea descoperirea care ci asigure viitorulu școaleloru, supăra pe noi, decă abstrăgăndu a și uitatu de mai ecsistă eforia, prin Eforia școaleloru nu ceva dela orice simțimântu naționalu îndemnați curatu și numai de candidulu simțimâltu alu oșenirii, a'i recomănda pe trebile sale o energiă neasemănatu mai mare de cătu anume în acei trei ani din urmă, a desfășuratu dânsa carii publiculu pare că cunoște toate neplăcerile, scărbele a se lupta eforia școaleloru, cum că atunci căndu ce lucrează pentru vieța seu mortea unoru institute, de care acum este legată pn celuma strânsu înțelesu alu cuvăntului onorea și reputăciunea eforiei, a respectiveloru comune, ba chiaru nici greutățile mările pn cină a națiunii și a aștepta osteneală în vase. Să nu creză nimini cumcă o spune, și confesiunii respective, desvinuirea de orice natură apei aceea, nu mai noire are locu, de a pune minuni ca să ne cară mana din ceru de a gata, fără altă de cătu evangelica nu ar avea greutăți colosale școalele loru;otatulu nu le poate ajuta picine acestea, care se razimă numai pe fondurile adunate din colecte, gaturi testamentarii, adaose seu din veniturile comunale; evanghelicii lori o sumă mai însemnătoare căștigatu pentru gimnasiile din fosta cassă a universității națiunii săsești, eară decă din acea cassă nu o au împărtășitu cu ceva și romănii locuitori în așea numitulu pămăntu regescu, din Brașovu se cuvine a fi recunoscători cătră toți acei bărbați generoși carii nu'și pregetară a mijloci deodată și pentru școalele loru acelu ajutoriu de ani din casea comunală, care romane dete ocasiunea de a miai noi despre școalele romănești locale. Cu asemenea recunoștință suntemu datori încă și aceloru oficioîntru toată Suntemu din trebile pe la ap numu acesta decătu să le pe cătu va să se rupă sate c, să ființate mici pe numai din altoru mi altoru mijloce bănești, ne vomu lua Boii întimpinate nu alu catoliciloru pe la căteva de curându zice „vorba muțitoru nscătu lea statu prin putință și romăni mai vârtosu fi lumea lume. Într'aceea romăniloru cuvănta odată și învățătoriloru au sate mai caseele prin de întru dau și dificultățile nimănui dreptulu suntemu a se lupta r, administrative, care pu cu isvoară de însăși o împute numai șie, din causă sama învățătoriloru romănești, o aude nimini,” sa comuneloru lefi siliți numai a că eu s'au zimi eu că doară noi nu am reconfesiunile catolica anii din urmă mari și orașe cu care avu proverbulu ce au făcutu totu aporononi, de mari seu îndoielă, rămănea osteneala respectiviloru a culesului adevăratu poată acoperi pe jumătate trebuințele loru, caci evanghlici, unu ajutoru acesta carele e pe atătu pe cătu în stare să asigure viitorulu așezăminteloru bine de cătu multe alte venituri și pentru ai fiedin locu oareșcare suma seu dela biserici, căci de ecl. fondulu relegiosu codin totu Ardealulu este multu mai puținu oară ca pentru învățătorii școaleloru înlocuite de sasi datu și de învățături mai **) Sei descoperimu uneltirile, ca cunoscundulu lumea, sa'si rumpa lancea asupra loru, C. Cronica siraina. Posta ultimă. Mesagiu lui Napoleonu: Pace cu puterile; Franța iea Sabaudia; Sardinia Emilia cu vecin, autonomiei Toscanei și a dreptului S. Scaunu în principu, Bine la toți. NOTE. Notele ministrului de externe Tuvenelu trimise pe la cabinete nu le puturăști încă vedea după tecstulu loru autenticu; așa aflămu numai acuma, că nota trimisă cătră Austria e compusă într'unu tonu cu totulu îmblănzitoriu; ea recomandă atențiunei Austriei împregiurarea din Italia, că mișcările de acolo poartă pănă acum unu caracteru monarhicu, care lesne poate degenera, deacă ai ceva prea îndelunga starea aceasta provisoriă; că luptei celei lungi din veacuri a influenței franceze ori austriace în Italia trebue odată să i se pună capătu, că în privința auscră nu ce cere dela Austria nice o jertfă în favoarea Franței, de cătu numai, ca ambele puteri să se retragă și să dea bună pace Italiei, ci Austria ci nu ce în prozervească formalu la noua etră formare a Italiei. Finele depeșei e demărcătoriu, elu atinge opunerea principieloru mi sună ama: „Cu toate că deosebirea principieloru poate între altele conduce și la deosebite păreri, ceea ce și câtă se conducă, totuși nu e chiaru neapăratu, ca de aici - îndată ce onoarea ambeloru părți se păstrează să se mai nască conflicte pline de calamități, care și Austria și Franța le încungiură”” Acestu pasagiu, după cum scrie „Independ.” s'ar afla din cuvăntu în cuvăntu și în respunsulu ministr. de esterne austriacu gr. Rehbergu, însă Austria ține de restaurarea suveraniloru în Paalia și nu vrea să'și lege libertatea voinței de a intreveni ne viitoriu întrănsa. Deaci ce vezi reclămarea soldațiloru facultați - la regimentele sale în Franța - mi poaua decretare in Monitoru, ka artileria să ce îmulț