Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-02-23 / nr. 8
Srauilovneu, aNGU. Se Gazeta si FEoie'a esse regulata o data pe septemana, adeca: Mar tia. — Pretiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. Pentru tieri straine 7 f. 35 sg.re 1 sem., si 14 f.70 cr. pe i an. Se prenpunega la tete postele s. r., cum si la toti i nostgi DD. soghesrondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. G jtonmelzz 28, Wepbruarie 1860, TRANSSIL ANII, Monageni'a Austriaca. Maiest. Sa s. g. apostolica cu dirtoma inalta sprinsghisa a binevoitu a redica pe prefectulu din Odorheiu Albertu Petrichevich Horvath de Szeplak, ca cavaleru ordin. S. Stefanu, in statulu de baronu alu imperiului apsighiasp. Ne Fa AștIV TRANSILVANIA. Domnule Dedastogn! Simtiendu aduncu trebuintia unei sfole mai inalte populare romane unite in Hatiegu redicante, condusa de amorea crescerei tenerimei de ambe sessele si patrunsu deodata si de starea cea trista si apusa a ssolei triviale granitiare de aici, in care a cate 1-5 ani scolarii romani mistue sudorea cea crunta a parintiloru sei fara de a sei scrie romanesce, fara de aici cele trebuinci6se, cu ajutoriulu lui Dumnedieu a Imperatului Imperatiloru, care misca inimele omenitoga spre lucrurile cele frumóse, sante si salutare, cu ajutoriulu mai multoru frati preoti, din acestu vicariatu, mai alesu alu parochiloru din Totesci, din Clopotiva, din Paucenesci, din Densusiu, din Ponoru (care din alu seu inca au sacrificatu ca la o suta fiorini pentru sfoala), din Ostrovu, din Sagnessi, din Lunca Cernei, din Valea Delsei, din Valiura, din Baoiu mare, din Bautioriu de josu, din Lupeni si din Solosiu de susu si in urma cu ajutoriulu unoru judi si notari zelosi din acestu trenutu, in vara trecuta caletorindu prin tota tgaetila vicariale prin locurile cele rele si selbatice, mai tote somanele romanesti unite de acestu vicariatu tienetare prin cuvântulu lui Domnediep celu santp leamu missato se recunosca trebuintia cea mare a unei scole mai inalte romane unite in Hatiegu redicande, care trebuintta o recunoseute si parentele sela mare alu fericirei bisericii nóstre Leopoldu I. Imperatulu Romaniloru, care in diploma din 19. Martiu 1701 art. 8 a voitu ca in Alba-Iulia, in Hatiegu si in Fogarasiu se se reduce siole romanesti pentru crescerea tenerimei si inflorirea relegiunei nóstre; leamu adusu de au priceputu, ca ssolele populari sunt gradina, paradisulu acelu frumosu, in care se sgese podgaslele fericirei rororeloru; leamu facutu se intielega, ca romanu foga ssoale populari nu póte se aiba viitoriu fericitu, ca fora scole vai fiu intunerecului, in care se usca planta fericirei celei adeverate, ca fora scola va fi servi Satanei, care nu va tiene sub jugulu celu greu alu miseriei, va fi ca pamentu neagata, nelucratu, care nui va aduce pane de vistta, ci numai spini, polomida, vai si numai totu vai, si putieru malaiu, ca fara ssole va fi coda la alte popore, si abunasama elu va ajunge fulgeru maniei lui Dumnedieu, care asta tare a lovitu si pre stramosii nostri, a sagoga neglijentia si nerasaghe in privintia esoleloga astazi o plangemu cu suspinu si cu lacrimi amara; teamu facutu de sau convinsu, ca precum cele mai multe comune sunt in stare de a sustien € atatea birturi, ce demorali se din poporu, insenneaza generatiuni intregi si seracescu sute de familii, ca precum cele mai multe comune au putere de a nutri o multieme de birturi, de jidovi, carii din ranga si din sasiu si din saculu seracului, fora de a mai seci si de fasole si din borsiu sau seama de teritia mai bine traiescu, decatu preotii si dascalii depre aici, asia potu cu puteri unite se faca o ssola mai mare populare in Hatiegu, si mai multe seote mici in comunele cele mai numerose cu locuitori, si tite aceste pentru fericirea tenerimei, pentru binele acestui tienutu si lauda si marirea lui Dumnedieu, care binecuventa natiunile, care au siote si bate poporu, care nu si edifica scule; leamu inimatu de sau declaratu, ca din imprumutulu datu statului din partea loru respectiva jumetate voru sacrifica pentru infinitatea fundului scolastecu pre suma unei scule mai inalte populari romanesci in Hatiegurecticunde, unde se vota continua invetiatura scolarii, carii au invelsatu si deodata mai toate somunele romane unite din acestu vicariatu cu bana seama plecatu, de vestite din buna voia loru au faspta rugari intarite cu sigilele comuneloru respective si indreptate catre in. c.r. guberniu cu atelu scopu, sesta laudareru si salutare, care numai inimicului culturei ase, cu multa caldura sau prmata si poporenii romani uniti carii ca voru sasti fi sa totu imprumutulu datu statului din partea loga respectiva, dimpreuna cu venitu din arenda crismaritului de 3 luni de toamna, somietente loru, sosotita dupa proportiunea confesiuniloru de aici, asemine si venitu pasiunatului, si nu voru lasa pre sema ssotei populari aici regole, si densii mnea au facutu rugare, ca si comunele celelalte romane unite, ca se capete libertate dela locurile mai inalte spre a pute fiberi sacrifica pentru infinitarea ssotei populari mai inalte 2 din acele se fie pre sema si oelega populari tuturoru confesiuniloru de aici impartinduse venitulu acestoru terguri dupa proportiunea confesiuniloru. Acesta rugare a poporeniloru romani uniti de aici dimpreuna cu rugarile comuneloru romane unite din asesta vicariatu, sarii vreu a conferi pentru infiintiarea sc6lei populari mai inalte in Nain 16. Octobre 1859 sub numeru oficiosu 350 sau subsi acum in toate dilele asteptamu cu ne astemrega, ca sacrificiile aceste sante inalta folositóre, puse tra inalta dupa cererea nostra o comisiune pentru autenticarea rugariloru memorate si pentru sistemisarea unui fundu scolasticu pentru infinitarea ssolei mai înalte populari romane unite si omorntg'aseea inse o! tempuri, ravuri, Domnulu acela despre care amp atinsu depnadi, aproba insninitele cele frumoase si salutare ale comuneloru romane unite in privintta infiintiarei scolei populari in Hatiegu, a me ajuta in eschera cea santa scolastica, desmanta emenii publice cu derogarea autoritatii mele vicariale, cu scandalisarea celoru zelosi, si cu datina si dice, ca se nu sacrifice pentru infiintiarea esolei populari in Hatiegu si intre sec mentia cea buna de mine semanata semana negina stricaciosa spre a me impedeca in realisarea scopului celui santa. Vechi Domnule Nedastoriea se sfatului menta, tele ca lauda, locu de ca in esolele cele mai mici, de pe sate, li se sonseda facultate spre din pentru seotele stui ogasin lipsitu liegu redicande intentionei Sacr. s. din buna ca in partea loru coiptia loru sau declaratu si departatu a pute sacrifica din imprumutu datu partea renal scolei in Hatiegu redicande, parte respectiva a infiintiarea fundului scolasticu redicande, si deodata sau gagata sternutu Illustr. Sale Domnului berniu, care vrea cu tota inima, si blandului sceptru austriacu pentru crescerea tenerimei, mulu celu santu al crescerei tenerimi, totu r. locuri de stole, anu se pole aceea rugare din partea si s. resultatu doritu r. g. ocarmuire. si in Hatiegu. romana de alte ordine la aceste din ale sale ca se acestu scandalu, si fapta unita nu in unita si bisericele loru particulari respective *), in tieneacea, episcopu s. beserica, redicande; ca se se deie facultate asepatru terguri rugari institute de inveliacu al erageniei oficiului vicariale: ca se se asupere acea Lugosiului corespundiatore si apostolice Maiestati si dorintiei ca tote roroghele crescerei tenerimii, supuse dupa putintia Esemplulu in Catrega conditiune, in s. r. gu gloriosului se sacrifice pre altain locu de celu orbu, se serghimeassa de bine de cani se o vede Fulgianu nui va de aici, la inal. si cu in si * Credemu si speramu, si Domne! cu ssolelogi. gimnasiu combinatu cu ea, totii ar rate efectui si dupa totu nematagata adureu curatita !! --. ca ssoala planulu ministerialu Se legamu vergile maturii, ea altfeliu si fratii neuniti voru pasi asemenea, reala si celu pucinu unu de organisarea ne va ghemane lasa C.