Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)

1860-02-23 / nr. 8

Sr­auilovneu, aNGU. Se Gazeta si FEoie'a esse regulata o data pe septemana, adeca: Mar­­ tia. — Pretiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inla­­intrulu Monarchiei. Pentru tieri straine 7 f. 35 sg.re 1 sem., si 14 f.70 cr. pe i an. Se pre­­npunega la tete postele s. r., cum si la toti i nostgi DD. soghesrondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. G jtonmelzz 28, Wepbruarie 1860, TRANSSIL ANII, Monageni'a Austriaca. Maiest. Sa s. g. apostolica cu dirtoma inalta sprinsghisa a bine­­voitu a redica pe prefectulu din Odorheiu Albertu Petrichevich Hor­­vath de Szeplak, ca cavaleru ordin. S. Stefanu, in statulu de baronu alu imperiului apsighiasp. Ne Fa AștIV TRANSILVANIA. Domnule Dedastogn! Simtiendu aduncu trebuintia unei sfole mai inalte populare ro­­mane unite in Hatiegu redicante, condusa de amorea crescerei tene­­rimei de ambe sessele si patrunsu deodata si de starea cea trista si apusa a ssolei triviale granitiare de aici, in care a cate 1-5 ani sco­­larii romani mistue sudorea cea crunta a parintiloru sei fara de a sei scrie romanesce, fara de a­ici cele trebuinci6se, cu ajutoriulu lui Dumnedieu a Imperatului Imperatiloru, care misca inimele omenitoga spre lucrurile cele frumóse, sante si salutare, cu ajutoriulu mai multoru frati preoti, din acestu vicariatu, mai alesu alu parochiloru din To­­tesci, din Clopotiva, din Paucenesci, din Densusiu, din Ponoru (care din alu seu inca au sacrificatu ca la o suta fiorini pentru sfoala), din Ostrovu, din Sagnessi, din Lunca Cernei, din Valea Delsei, din Va­­liura, din Baoiu mare, din Bautioriu de josu, din Lupeni si din Solo­­siu de susu si in urma cu ajutoriulu unoru judi si notari zelosi din acestu trenutu, in var­a trecuta caletorindu prin tota tgaetila vicaria­­le prin locurile cele rele si selbatice, mai tote somanele romanesti unite de acestu vicariatu tienetare prin cuvântulu lui Domnediep celu santp leamu missato se recunosca trebuintia cea mare a unei scole mai inalte romane unite in Hatiegu redicande, care trebuintta o recu­­noseut­e si parentele sela mare alu fericirei bisericii nóstre Leopoldu I. Imperatulu Romaniloru, care in diploma din 19. Martiu 1701 art. 8 a voitu­ ca in Alba-Iulia, in Hatiegu si in Fogarasiu se se reduce siole romanesti pentru crescerea tenerimei si inflorirea relegiunei nó­­stre; leamu adusu de au priceputu, ca ssolele populari sunt gradina, paradisulu acelu frumosu, in care se sgese p­odgaslele fericirei roro­­reloru; leamu facutu se intielega, ca romanu foga ssoale populari nu póte se aiba viitoriu fericitu, ca fora scole va­­i fiu intunerecului, in care se usca planta fericirei celei adeverate, ca fora scola va fi servi Satanei, care nu va tiene sub jugulu celu greu alu miseriei, va fi ca pamentu neagata, nelucratu, care nui va aduce pane de vistta, ci nu­­mai spini, polomida, vai si numai totu vai, si putieru malaiu, ca fara ssole va fi coda la alte popore, si abunasama elu va ajunge fulgeru maniei lui Dumnedieu, care asta tare a lovitu si pre stramosii nostri, a sagoga neglijentia si nerasaghe in privintia esoleloga astazi o plan­­gemu cu suspinu si cu lacrimi amara; teamu facutu de sau convinsu, ca precum cele mai multe comune sunt in stare de a sustien € atatea birturi, ce demorali se din poporu, insen­neaza generatiuni intregi si se­­racescu sute de familii, ca precum cele mai multe comune au putere de a nutri o multieme de birturi, de jidovi, carii din ranga si din sa­­siu si din saculu seracului, fora de a mai seci si de fasole si din bor­­siu sau seama de teritia mai bine traiescu, decatu preotii si dascalii depre aici, asia potu cu puteri unite se faca o ssola mai mare popu­­lare in Hatiegu, si mai multe seote mici in comunele cele mai nume­­rose cu locuitori, si tite aceste pentru fericirea tenerimei, pentru bi­­nele acestui tienutu si lauda si marirea lui Dumnedieu, care binecu­­venta natiunile, care au siote si bate poporu, care nu si edifica scule; leamu inimatu de sau declaratu, ca din imprumutulu datu statului din partea loru respectiva jumetate voru sacrifica pentru infinitatea fun­­­­dului scolastecu pre suma unei scule mai inalte populari romanesci in Hatiegu­recticunde, unde se vota continua invetiatur­a scolarii, carii au invelsatu si deodata mai toate so­­munele romane unite din acestu vicariatu cu ban­a seama plecatu, de vestite din buna voia loru au faspta rugari intarite cu sigilele comu­­neloru respective si indreptate catre in. c.r. guberniu cu atelu scopu, sesta laudareru si salutare, care numai inimicului culturei ase, cu multa caldura sau prmata si poporenii romani uniti carii ca voru sa­­sti fi sa totu imprumutulu datu statului din partea loga respectiva, dim­­preuna cu venitu din arenda crismaritului de 3 luni de toamna, somie­­tente loru, sosotita dupa proportiunea confesiuniloru de aici, asemine si venitu pasiunatului, si nu voru lasa pre sema ssotei populari aici re­­gole, si densii mnea au facutu rugare, ca si comunele celelalte­ ro­­mane unite, ca se capete libertate dela locurile mai inalte spre a pute fiberi sacrifica pentru infinitarea ssotei populari mai inalte 2 din acele se fie pre sema si o­elega populari tuturoru confesiuni­­loru de aici impartinduse venitulu acestoru terguri dupa proportiunea confesiuniloru. Acesta rugare a poporeniloru romani uniti de aici dim­­preuna cu rugarile comuneloru romane unite din asesta vicariatu, sa­­rii vreu a conferi pentru infiintiarea sc6lei populari mai inalte in Na­­in 16. Octobre 1859 sub numeru oficiosu 350 sau sub­­si acum in toate dilele asteptamu cu ne­ astemrega, ca sacrificiile aceste sante inalta folositóre, puse tra inalta dupa cererea nostra o comisiune pentru autenticarea rugariloru memorate si pentru siste­­misarea unui fundu scolasticu pentru infinitarea ssolei mai înalte po­­pulari romane unite si o­­mo­­rntg'aseea inse o! tempuri, ravuri, Domnulu acela­­ despre care amp atinsu depnadi, a­proba insninitele cele frumoase si salutare ale comuneloru romane unite in privintta infiintiarei scolei populari in Hatiegu, a me ajuta in esch­era cea santa scolastica, desmanta emenii publice cu derogarea autoritatii mele vicariale, cu scandalisarea celoru zelosi, si cu datina si dice, ca se nu sacrifice pentru infiintiarea esolei populari in Hatiegu si intre sec mentia cea buna de mine semanata semana negina stricaciosa spre a me impedeca in realisarea scopului celui santa. Vechi Domnule Nedas­­tori­­ea se sfatului menta, tele c­­a lauda, locu de ca in esolele cele mai mici, de pe sate, li se sonseda facultate spre din pentru seotele stui ogasin lipsitu liegu redicande intentionei Sacr. s. din buna ca in partea loru coiptia loru sau declaratu si departatu a pute sacrifica din imprumutu datu partea ren­­al scolei in Hatiegu redicande, parte respectiva a infiintiarea fundului scolasticu redicande, si deodata sau gagata sternutu Illustr. Sale Domnului berniu, care vrea cu tota inima, si blandului sceptru austriacu pentru crescerea tenerimei, m­ulu celu santu al crescerei tenerimi, totu r. locuri de stole, anu se pole aceea rugare din partea si s. resultatu doritu r. g. ocarmuire. si in Hatiegu. romana de alte ordine la aceste din ale sale ca se acestu scandalu, si fapta unita nu in unita si bisericele loru particulari respective *), in tiene­acea, episcopu s. beserica, redicande; ca se se deie facultate ase­­patru terguri rugari institute de invelia­­cu al erageniei oficiului vicariale: ca se se asupere acea Lugosiului corespundiatore si apostolice Maiestati si dorintiei ca tote roroghele crescerei tenerimii, supuse dupa putintia Esemplulu in Catrega conditiune, in s. r. gu­­ gloriosului se sacrifice pre alta­­in locu de celu orbu, se se­rghimeassa de bine de ca­­ni se o vede Fulgianu nui va de aici, la inal. si cu in si *­ Credemu si speramu, si Domne! cu ssolelogi. gimnasiu combinatu cu ea, totii ar rate efectui si dupa totu nematagata adu­reu curatita !! --. ca ssoala planulu ministerialu Se legamu vergile maturii, ea altfeliu si fratii neuniti voru pasi asemenea, reala si celu pucinu unu de organisarea ne va ghemane las­a C.

Next