Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-11-08 / nr. 50
Na 21 VITU vă . can Xoezmbre 195609, RPR 50. Brasiovu, Gazeva si Colea este regulatu o data pe septemana, adeca: Marita. Bretiala loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. Pentru tieri straine 7 f. 33 sg. re 1 sem., si 14 f.70 cr. pe i an. Se prenumera la tote fostele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD- corespondinti. Pentru serie „petitie se ceru 8 cr. val. austr. TRANSSILVANILIE. alu Ungariei. trarii tirani băczi cu Veliasia, tria Monarchia Austriaca. B Unio trium nationum. (Urmare din Mulu 49.) Pentru ca se spnoaseemp totu desvoltamentulu trei patiuni politice din Transilvania, incheiete in contra tieganiloru locuitori ai acestei patrii, impreuna cu tote urmarile sale cele pline de amaga si desastre, ar trebui nearagata se reproducemu aici tota istoria iobagiei sean a sclaviei, asta precum sa desvoltatu si pastratu aceeasi pene in ditele nóstre, ci acesta nu se pote de catu numai in o carte mai mare scrisa inadinsp pentru scopulu acesta. Noue fie ne destulu aici a insemna numai, urmatorele: Pieganii in urmarea resboiului civilu din anii 1437—33 avura o victia de suferitu pene catra anulu 1500. Intr'ase ea totusi inca regele Mateiu, carele de altmintrea trecea de celu mai dreptu, pentru case si pole castigă intre aghistosgatii mari si mici o partita mai aamegosa de care avusese tesbaintta forte mare in contra inimiciloru sei, detefrene largi nobililoru, pentrucă se petiegani cam cum voru vrea ei. Urmarea fi: o noua revolutiune de tiegani scu plebeiescata la alias Dozsa in partile Ungariei si sugrumata numai dupa cele mai intersosiate varsari de sange prin Ioanu Zarolya. Din acelu timpu inainte tgaste a. 1513/4 sub comanda lui Georgie Székely carele mai tarziu se alese aristocrații avura intru uinicu a deciara pe tierani prin decrete dietale de sclavi formali ai loru, ca se faca cu ei ori ce voru vrea, precum se pote cunosce din Teipartitulu lui Verboczi. Partea SI. trt. 25-30. Mesurile tiganice generale , luate prin aristocrati Ungariti, carii totu ei au fostu si legislatorii, s'au intinsu forte iute asupra Transilvaniei cu atatu mai virtosu, ca Zapolya fusese mai anteiu Vaivodu alu acestei ueghi, eara aristocratulu Stefana de Vegboaszi prutonotariulu Ungariei si redactorulu legiloru unguresci, sen cum îi disesera soului, falcificatorulu acelora, fusese zghietena de cruce alu polua, tiranului tieraniloru. Aici este loculu a face Gresicare observatiune, oriniine merita cea mai de aprope luare aminte, in susu citata sopdica de legi a lui Verboczi Part. III. tit. 25 Ș 1 se distinge respiratii intre iobagi, unguri, sasi, germani, boeși, slatoni, carii toti marturisiau relegea romano-catolica sau cum se respira Verb o trufia fanatisa „Christianae lides repressores,” mega iobagi Valachi (romani) si Buteni, pe lenga acestia Cassiani scu Serbi et Bulgari carii se tienu de biserica gheagi teana, sau cum dice totu Vegboszi „Sgaesogam iobagii pene in secululu ajunsese aristocratii alu 16-lea la culmea r. catolici incepusera a se clasifica nu numai dupa pationalitati, ci totodata si dupa confesiunea loru relegiosa ; eaga fiindca pe atimei ura relegiosa intre biserica rescrisa, se pote intielege prea usioru, cumca era multu mai arle sati lege cu ei. Acum se consideramu aceste la densele înca si acele securii fapte istorice si legislative din puntu de vedere curatu romanescu nationalu si relegiosu ; se mai adapvemu fapte carasi istorice, din care aflamu, epunea aristocratii, cum si asta numitii cnezi si vaivodi ai romaniloru din partea de amiedi si apusu a Transilvaniei”) si din ambele Principate romanesci in toti si in tote timpurile sau totu felulu de arme in contra suprematiei aristocratiloru unguri, carii se incercă pe'nsetata si la tote ocasiunile a si locu si asta ne vomu putea explică, in ce modu unio trium nationum din Transilvania din secululu alu 16-lea insese modificandu'si incetu cu incetisiorulu scopulu seu originalu de dela 1530 pene la 1690 s'au tienutu totu de acasta tiega. De atunci insose spuentola jobbágy incepi a fi mai multu sinonima cu plan, Walach, guman, de catu cu „tiegani” pentru ca de si tieranii unguri si o parte din sasi ensa au remasu totu iobagi, totu sclavi, totusi ura relegiosa si nationala apasă mai virtosu totu numai asupra romaniloru. Fostau totusi intre secululu alu 6-lea si alu 17-lea cateva erose de acelea in sate patronite unite se vedeau constrinse a ca:ciuli pe romani, a le promite libertati mari, a nobilită pene si sate intregi din ei, a lasă ca pe langa familiile vechi romanesci se se mai naltie si altele none la ranguri inalte, insa — dela introducerea rge ste totu a calvinianismului, sub conditiune de a-si parasi relegea si a trece la calvinia. Au fostu cu tote acestea si epoce, in care nobilimea romana înca era supuse la cele mai aprige persecutiini. Ce vi se pare insa, ca dela unu timpu visese aceeasi uniune politico-nationala pe lenga apasarea romaniloru mai adaose unu alu doilea scopu nou, de a se opune Domnitorului tierei sanda acesta nu ar voi se se roagte dupa voia celoru trei natiuni. Ci ace sta materia asemenea interesanta earasi se cuvine a o tgasta see paratu. Destulu atata, spunea natiunea romana din Transilvania si din comitatele alaturate mai virtosu dela a.1600 si mai presusu de toate dela domniile celoru doi Cacoszi incace (1630--1655) au avutu a suferi cele mai mari rele din partea natiuniloru unite, care la toate ocasiunile mai solene isi innoia îngamentala loru in contra selei. Deputatii celoru trei natiuni se adunau in dietele loga, decretau legi asupra romaniloru unele mai tiranice si mai nerusinate de catu altele, precum acesta se pote cunsce din articulii dieteloru dela anii 1579, 1593, 1600, 1626, 1639, 1640, 1646, 1647 a. a. a.; eaga apus cu articululu I. din Part. I. titul. 8 si art. |. Part. |. tit. 9 alu sondisei aprobate sub Georgie Cacoszi au ajunsu la culmea pebanessei tiranii rusinatore rentga legislatori si pentru secululu loru renigasa cum li se pare ca ar mai suna in zilele nostre, candu o mana de omeni insuflati de ura, urgia si resbunare paganâsca ti ar decretă unele cu asestea: „De si natiunea romana in aseasta patria nici intre staturi nu Sa numegati, nici relegea lega nu este dintre cele patru relegi reserte, cu toate acestea, pe calu timpu va fi suferita pentru folosulu țierii, nostoghitatile bisericesci alu romaniloru se se tiena de urmatorele (Tit. 8 art. 1)“ *). Si eara: „Desi natiunea romana a fosta suferita repiga binele publicu in aseasta patria, totusi nesocotindusi densa starea sa cea injosita, au impedecatu pe unii nobili sonigati ai nostrii ca se nu le faertatu a lucra in serbatorile loru. Deci sa decretatu in contra loru, ca si intre cea apusana pe iobagii de confesiune diferitere uniunii celora” si cerege aici se naluptatu cu ce dupa lui Zna nostra seqututes. eggoghea.” a de sata pe cei de ore. la Marea negra, — tionala, destinata si catu se află tio se le luamu dicu tote acestea a conlupta si in satesa latij domnia logț peue „in contra turciloru la unua tieganitoga,” mai pe urma se rgetasa intr'o uniune a vimiei in Transilvania politica comitate ale Ungariei, si nacu totala elementulu romanescu mai virtosu care *) Fagarasiu, Omlasia, Tiega Hatiegului, Banatului etc. *) Scu in limba originala latino-unguresca: „„Noha az olana a az hazâbau sem a' statusok kăzz6 nem szâmlâltatott, sem a val lasoc nem a recepta religiok kăzzul vald, mindazáltal, propter regni emolumentum, miglen patialtatnak, az olâh egyhâzi rendek ehez tartsâk mațocat.” — | i