Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)

1860-11-22 / nr. 54

„Na de Lazeta si Foaiea esse regulata o data pe septemana, adeca: Mar tia. Reetiu la loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. Mărinișulouui, șii 1560. Pentru tieri straine 77. 35 cr.pe 1 sem., si 141.70 cr. pe 1 an. Se prenumega la tote postele s. g., cum si la toti cunoscutii nostri DD. soghesrondinti. Pentru serie „retit”” se ceru 8 er. val. austr. TANNUILVANIEI. Ă 4. - Monagenia Apsighiasa. TRANSILVANIA. Blasiu, 4./16. Noembre 186%. N. A se cenra cu lucruri politice, de multe ore esi periculosu, si cene s'a arsu una data la degetu, se fresce de focu cu de focu. Blasiulu a patito, seau mai bene unit dein Blasiu, carii dupa ce multumeau pucinu au luatu parte la templarile dein 1848, pro seap contra, in urma se au aflatu cu casele sparte si desroliate, fară de ali se mai intogna dein cele pierdute macaru unu banpit de nece una parte, si inca era de minune, că n'a ratito si mai reu, macaru una parte, nu meritara necesatu de pucinu vandalismulu ce Pau ratito. Tote imputarile, ce i s'au facutu, au fostu esagerate. Omenii Blasiului nece simpatia nu avura mai multa sargaraguta unguresca de atunci, de catu se potea combina cu adeveratele interese romanesti, nece antipatia atata, catu se se demita la fapte neomenose se apegadesi. Eli caldurosi sarga sapsa natiunale că ori care romani, insemai cu sânge rece in dejudecarea impregiurariloru, poteau se smentesca in opiniunile loru, ca ce ne na smentitu pre atunci?, ci dein partea sa n'ap datu causa nece unei ragute, de a si resbună asupra-le. Politica nostra si acumu ar fi, că tari si neclatiti remanendu pre lunga causa natiunale romana, pentru drepturele ei natiunali si confesiunali, de a fi socotiti demni si maturi a ne impartasi in tote drepturele si libertatile ce se cuveau natiuniloru europene, facia cu civilisatiunea de astadi, ce nu vrea se mai spnossa diferentie intre drepturi si drepturi, intre natiuni si natiuni, ci pre tote natiunile, ca pre toti individul, le cunosce de libere intru aceeasi mesura pre unele si pre altele, care se afla seau calca pre pamêntulu Europei. Ci pre catu politica nostra are se fa basata pre drepturele neprescriptibili ale natiuniloru si individuiloru, carele nu recunoscu alegere intru unulu si altulu nice privilegiaseau drepturi particulari, numai pentru unii eg nu si pentru toti, — pre atata politica nostra se cade se fia moderata si facia cu cele alalte natiuni, pre carele provedenti'a le a pusu intre si lunga noi, nu ca dora romanului canduva iar trece prein cugetu, a denegă ori si cui dreptulu ce i se cuvene lui si altui sonsetatian palu patriei, ci numai ca se nu se lase a se intarită pre urma celora ce saru vede ca pasiescu mai departe de catu cere dreptatea si, ca sei chema pre nume, egalitatea drepturilor din aceeasi mesura in care porta si greutatile publice. Dope stanse suntu, de care pre iusioru se pote lovi nnea politica cu celi de intr'ins'a cu totu, si de aceea se intempla atate neaufragiuri politice: utopismulu pentru sene si internatiunea asupra altora. De ideele utopistice dein politica, nu am ce se mai dicu. Amu vediutu cu ochii mai multe si mai connurate, cadiendu si spargandu si capulu cu scaru dein mitologia. Macaru ca vediuramu si alte multe idee, care ceneva aru fi juratu ca su curatu utopice, inse prein aiptoghișș segiostariloru ajunsera la realisare. Asta catu șoria se raghea derende numai de la impregiurari se fiascau se nu la utopia. De aci asta anevolia este a pronuncia, care idea e utopica si care nu. Numai atata remane neresfranta, ca ideele utopice, desi reesu uneoria, inse mai de multe ori facu falso. Si apoi dupa fiasco, nu mai remane alta de catu lamentatio felina. Integritatiunea se apectu trezuiu e ceva inca si mai ghep. Desagi pierde omulu cumpetulu, deca se lase a se predomni de patima, atunci sia pierdutu si mersii. Internatiunea duce la lupta, si deca asta lupta arata numai in vorbe, se ne ag' strigă mai tare seau cene agrotetiene rostu mai indelungu, seau deca lupta ag sosta si tatoghiogi numai neaste suntu urmarile internatiunei politice, ce le arosa ghemp noi insine. Me infioru, a mai intende asta vorba pana unde asi “Cierdieu: costantia de fieru pentru libertatea natiunale, dreptate catra tote poporele dein patria, sange rece in de judecarea cestiuniloru, cumpetu in vorbe si in lucrare, — si ferirea fantastice, dar ce neva spteza a ni le luă dein mana, si cu ce dreptu? — Pote ca cu dreptu istoricu ag vrea ceneva se ne-legie, uude am avutu pana la 1848, poteste deea pentru ceneva 12 ani de libertate iu istoricu ; desa diplomele, patentele dă romanului dreptu istoricu in ochii unora, dag' in ochii nostri acele diplome, si acei 12 ani suntu argumente de solide ca si usuru privilegiatiloru de 12 sute de ani seau ca si pergamentele ce le au castigatu nobilimea ungara si cetatianimea sasessa de la Stefanu Este una politica pseudo-liberale nu departe, carea candu-i veneliene si intru interesu propriu, sta se piere de libertate universale. Lordu Russel princialtei natiuni, se aparaesce cu gura rupta seau cu mii de arate, ca cei sofisme ca se e dreptu pentru Petru nu e dreptu si pentru Pavelu. Asta pseudo-politica de multu domneste in Transilvania, am vediut'o si inainte si dupa 1848, asta politica, care cei interesati o urmeza Dupa asta politica pseudoliberalii ne acusura inaintea Europei si inaintea unoru frati ai nostri, ca suntemu reactionari. Noi reactionari ! Ce absurditate, se iuidiceau chiaru mentiona ogdiana. cheastionari in favorea cui? Au dora, pretensu candura romanulu se predomnessa nu se injuge pe ceneva sub tiranismu seau sclavia? . Chiaru si in principatele unite ori de ce natiune si demu ori ce tiega se fa ceneva, nimenea nuluim,iedeca in drepturile politice , si aci numai chiaru românulu, tiefanulu, se mai afla in servitute, gomantia fierbu in tiega cei porta numele, că si candu ela ar' fi veneticulu, eg' nu ciociulu de grecu, arnautu, serbu, balgaru inca si unguru, numai catu pre bietala românu nulu mai potu vende seau alu dă de zestre spuna da pre candu pre cigani. Romanulu chiaru si in patria lui, numai elu nu are dreptate. Romanii din Transilvania, impreuna cu toti celi dein provinciele marelui imperiu Austriacu, au fostu totudeuna credentiosi monarhului seu, si nece una macula nu a patatu nece ordiniora, de candu au venitu sub sceptrulu Casei domnitorie, sredentia cea neclatita a romanului, si precumu suntemu convinsi nece o va pată nese nna data. Romanulu s'a invetiatu inca dela stramosii sei, legionarii cetatiani romani si antanie colonisti pre pamentulu Daciei Transilvanice, a recunosce in imperatulu loru totudeuna unu Capu alu loru asemenea lui Trianu. Figura acestui mare imperatu, subtu a cui flamura eli au cuprensu si ------ grele de scrisu, si giieolitica, a fapte, vedemu fora de facia ' er' nu căseau si Asise, mai incolo. Eg' uimarile principia de politica ce tiune. Drepturele natiunali ca inca asta multi cuteza si candu alta lume asta ar nece se o precepa. ori careia si pre vorbe, deca lupta se ag' totu ag' mai fi cumu ar de mii de si internatiunea intre particulari, dela negrela seau si regele Ungariei si facia. fara lupteloru nu potu suntu dein seamu prensu cu man a. Patru dieci si lega politice, sate arse, averi predate, veduve a se marturisi urmatori ei, e ca si conscienti a patria ca si alta dela Geiza garantisate deintr'insa, eg' candu prein diploma si biletulu dein 20. Ost nece nu seau intreca si de oria a. si pre nimene numai nu duce numai cu argumente trece une ori dela vorbe si romanului dein acesta a o practisă foga de frati victime interitasi orfani fara numeru. Se Ai potere de dreptu rea, ce se vede pre de mirare numai, a se rusină de ea, ca numai e, ci potemu si pre instela. si. E Ci pote. interitatiunea de curundu negrela la incaeraturu de peru urma le amu vediutu cu ochii se aduca nimenui rusine nece stricasi dechlaratiunile imperatesci na potu Andreiu N. pana in minutulu e vorba de libertatea altuia seau si stupida, catu nece se o vedia de turnuri istorice asta acumu si mai de adesa in r inainte, si suritu Se I. de ca deca se le pretendemu.