Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-12-03 / nr. 56
Ar 56. Brasiovu, Gazeva si Folea este regulata o data pe septemana, adeca: Marita. — Pretialu loru este pe 1 anu 10 fi, pe diumetate anu 3 f. austr. inlaintrulu Monagshiei. Pentru tieri straine 7 f. 35 cr. pe 1 sem., si 14 f. 70 cr.pe Lan. Se prenumera la toate postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD soghestondinti. Pentru serie „petit. se ceru 8 cr. val. austr. — 1560. TRANSSILVANIEI, Moraghenia Austriaca. Autonomia Transilvaniei in uniunea cu Ungaria mai nainte de a 1530. In Nr. 43 alu acestei Gazete prin articululu titulata: „Autonomia Transilvaniei” amu datp precum eghedema lestotitoga nostrii mategiati si asasine, in urma careia se caute vecine in dosamintele istorice si se'si castige singura convnctiunea in privinti'a reală de autonomi'a acestei ticre, dela a. 1526 insoase. “Pentru periodulu de timpu dintre 1526 si 1691 amu fi pututu intari mai multu adica adice, ca pe atunci Transilvania si cu partile rupte catra ea din Ungaria a fostu sunara spuegana, acestu terminu insa nu ama voitu alu arlisa pentru atunci inadinsu. Acelu articulu alu nostru a fostu precum aflaramu mai tarziu, forte reu priimitu de catra colegii nostrii dela Clusiu, eaga acesta din acea causa, ca dumnealoru a esplicatu acea comunicare a dateloga istorice ca facuta cu scopu anticunistu. Intr'ase ea totu nci discutandu in Nr. 53 mai pe largu despre „uniunea 'Transilvaniei cu Ungaria si de natag'a aceleiasi, amu venitu la asela resultatu alu cercetariloru noastre, spunea natiunii romane din Transilvania nu mai are se'i pase nimicu de acea uniune, ci ca aceeasi este curatu numai streba casei domnitore austriace si a suveranului ei, de unde colegii nostrii din Clusiu totea se incheie, ca cu poi care se'si mai sparga sapulu nimini pentru acea uniune. Cu atata sag fi pututu inchei dispută nóstra despre autonomia si uniune. Cu toate acestea credinciosi promisiunii nostre date in sper sitatii Nri, sonsighin si totuodata de a indeplini laspna disertatiuniloru nostre istorice . pe seculii mai nainte de 1526, ne vomu impulpă ca se deslegamu intrebarea deasa Tgapsiiania in seculii pe candu se zice ca a fostu unita cu Ungaria va f avutu vreo umbra de autonomia, sau ca legislatiunea si administratiunea ei a fostu cu totulu naliniata si contopita in Ungaria. Este insa pace timpulu de a face la studii istorice, de a resbate prin bibliotece si arhive locuite mai multu de sidieci? Nu ei ne vomu folosi ca in fuga numai de resultatulu studiiloru facute de altii pe catu s'a pututu din acei seculi, in carii scrisulu era numai cu de lucru, pastrarea de hrisove si protocolle in arhive o raritate, cu se tasemp ca si din cate s'au fostu pastratu, dupa timpuri sau devastatu si nimicitu prin focu si vandalismu. Mai multi din lectori cunoscu carticica publicata la an. 1844 de consiliariulu losifu Bedeus de Scharberg, titolata: „Die Verfassang des Grossfiirslenthums Siebeubiirgen aus dem Sesi-nterțacte der Geschichte, der Landesgesetze und des bestenenden ofFentisnen Rech les.“ — Nerosata la Bedeus cu toata istelimea sa pe la 1844 nu aratata prevede nici anulu 1848 cu atatu mai rasini 1560; asta eru cu privintia la autonomia Transilvaniei pana la 1526 scria dela pag. 25 innainte unele cu acestea: "Totusi "Transilvania si pe calu a fostu impreunata cu Ungaria isi avea dietele sale separate (osebite), si cele trei natiuni de stata (nobilii, secuii si sasii) apucasera mai de multa a tiene adunari comune; aceleasi insa nu era de a se privi atata că corpuri legislative, ci chiamarea loru era mai cu sema a publică legile decretate in dietele Ungariei ; pe langa acestă invoirea de a priimi si a imparti contribuțiuile cerute de rege, scop si deliberarea in cause de judecata, eaga deja se mai incheia si alte decrete, acelea privin numai afaceri speciale pentru Transilvania, mesuri pentru apararea patriei in contra res Vaivodae - fuerunt). Presiedintia in acele diete ale Transilvaniei provinciale o rogta uneori regele, alteori comisari seplenirotenti regesci denumiti vnatru tieneghea de diete provinciale in pana atatea cale sau Din aceleasi esotemu aici in ordine chronologica Vajvada Transilvauus et Comes de Zonac- - - Quod cum anno Domiai 1322 octavis Paschae in Chegesztes una cum Regni Nobilibus, Siculis viri integegant, Magister Gyegus Alipe Nicolai - - adetundo Nobis sig nificare epgacit suas — si romani difeghintia mare esdin causa platii diesi melega promite Transilvaniei ca va voreniamă dieta, ca va veni care sa tractatu pentru tiecerea armatei si pentru vinderea sarii, — doue afaceri de prea mare insemnatate. 1437 faimosa dieta in care s'a inchiegatu cea dintaia uniune a celoru trei în contra unuia în dilele voivodului Lorandu Lepea in orasiulu (oppidum) Capalna (Vedi ) Maioru. Eder. Supplex libellus, Agradia etc.) in M. generala 113). Regele Albertu conchiamase o dieta Osiorheiu. 1454, Dieta generală eara in Sarama. 1455, Dieta generala conchiamata de Ioanu Seguina Hunyadoar la Tagd'a. 1459 a fostu earasi o dieta generala fârte interesanta la Medi: asiu, in care sa incheiezu o noue uniune a celoru trei natiuni, care apoi sa sorghinip intr'unu actu sau documentu publicu ca datu din diua s. Ecaterinei. 1461. Vicevoivodii George dela St. Ivana si Benedictu Gebarth conchiamara o dieta generala la Ernotu (Radnotu) in nisce afaceri forte grele — in quibusdam perarduis earumdem raginum Trapsil canarum negotiorum expeditionibus, cum dice documentului inimiei togaturi tandem din launtru gesirgosp — Diete din su eara mai mari” (dintre carii cala intre nobili la an. si susi regele, de regula iusa mai multe esemple care tosu acea instructiune data relu avusera si vaivodii de multe ori vaivodulu, In dosamintele sau hrisovele vechi pentru rapire de tienutu sau mosia. In 1363 o dieta mare se adana foste desu, pentru ca Turda dilele noastge); acolo se imrasa gioribus tractatibus et sonsiiiis nume semana tare a fi fostu romanu, ura cetate, eara nu satorit că în definitivu o carta mare dintre banu a trenutu totu Sigismundu teiu, Giula 1844). In an. 1322 in 1427 serie et Saxonibus, — — — tionem. de din afara gaod Comes Kiikul 5 atunci: Nos "Thomas gaasdam possessiones dieta in Brasiovu, in unulu se adună in ad quod si uniunile prin vaivodi. episcopului închiso pentru de acestea speciale se conchiamă se voru enumera Aseasa de regele Ferdinandu mai nainte auctoritate Transilvania. I. ditoru Franciscu Kendi si Stefani Caszcas, intru care ca acestia trebue se aiba tosma acelu cercu vellet atiradere, seu ampliare ad judicatum suum. Adica, în a. 1329 se adună dieta, pentru Uiora. Acea dieta o sonehiamase voivodulu Dionisiu. 1393 Regele Sigismundu avendu se impace o vaivodulu după lui Nicolae în contra cu ilibet statui de et aegoțm let, aparamentulu se dice mai ansint qua piiogasitu pana acum în acei seculi la aceea: „Venuneori prin se adeveresce mai la vale, eara mai la ailla in speda — (unde pe ubi D Episcopus Transilvaniensis et discreti vestri medium dedastie noviseam suibi ehrediendis si era înprin virlon1555 vaivede activitate, sase afla multe esemple pen:transilvanii din causa mosiei aliis disponemus finaliter ca se jude intre nobil; sespadim juatam ga-