Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-01-14 / nr. 4

16 Bata­re seagta sa gaste gala conferintieloru nostre. Din r­oto­­colulu, subscrisu de 117 de insi ii vomu află mai pe larga­ si resul­­tatele.­­ “Meritele romanilor jum­iuani si pana Ethiopem lavare, îi­ Mancarimea de certa (pruritus segrandi) este o prea grita trasu­­ra de caracteru in ciud­­a privatiloru, cu atatu­l mai virtosu in vidtia nationala. Apoi lieneti minte, ca omulu carui îi place a se lua la certa din chiuru. seninț, scu a sapta ocasiune de disputa acolo, unde adeverulu straluce cu sorghele in disenina, nu pâte ave altu ceva de scopu, de catu a'si masca minciuna sa, scap nedreptatea pe care o a faspin altuia, 4 asesta felu de oameni este lucru fârte gretiosu a­ li face de lucru. — Bata causele mai de frunte, pentru care a­ nu dist noi sunt­ acum cateva sertamani, ca suntemu determinati 4! nu ne mai lasa la nici unu felu de disputa cu diplnalele care 'si petrecu in sudalmi si recriminatiuni asupra romaniloru. Ce vomu face insa, deasa o­ parte a publicului cititoru ne, pretinde, cu deadinsulu, ca se nu trecemu cu tai­cerea incai pe aceia, carii ne­ incapendu de petitiunea din 10, Decemb. a genarii­u s'au incercatu ai „sugrum­a vocea ei prin calomnii, si in­­juraturi. nceputulu îlu facă unu condeiu - cum se pare eagasi mi­­“tuitu - în C­onstaadteg Zeitung Nr. 5, pe care­ lu urmara „Coziong” et „Cogane” din Stasiu,” aroi „Resteg Lloyd“ cu Caso-Comania sa, pe carea o ssoasega earlei la tergu,­­de sanda Domnulu Principateloru­­­nite a dec­laratu cu 'atat'a solenitate, sa nu va suferi ca emigranții, tereli ungaro-austriaci se'si “faca vatra, de operatiune s. Idealu din: „Principate. E unu lucru coete gresiosu. a enumera toate blastamatiile cate le­ fomescp asupra romaniloru unele diurvale si anume unii ómeni de­ sofegia, saghii se temu' ca desa natiunea­ romana se va desrobi cu­ "totulu de sub vatra tiraniei loru, apoi nu le va mai remanea locu de, ingrasiatu rentga ei si totu neamulu loru, ranguri, oferiti, pensiuni, sinecure, arende si economii de 16ta plasa. Deci noi ne magginimț “la o singara impregiurare; A'i cedinta ca sondeiele ingrijate de ro­­ -­sturi si ranguri au obrasunici'a ca se denegte romaniloru, transil­­vani in, fati'a lumii orice meritu si si acâsta se vrea a surpă ch­iaru temelia petitiunii nostre din 10. Des. Ei bine, haideti se le insigama si pot earasi in audiulu Ianii toate “acele merite a­le romaniloru transilvani, cu, care dansii intrecu lă tote celelalte rorota din­­ Transilvani­ a. Meritele aselea luate cum costi, pa 100 seap 160 ani trecuti sunt urmatórele: 1. Comanii avendu la man'a loru , mai multu­me de jumatate a pa­­mentului Transilvaniei (dupa date autentice), fiindu si mai numerosi „au, platitu totudeauna cele mai­ mari sume de contributiune i in­­uistiegi'a tierei atatu pentru averile catu si pe capetele loru, candu din: „contra din alte roroga o multime mare de oameni sub scutulu selogi „mai știeiose privilegii sau subirasu' in totu modulu dela platirea son­­tributiunii.­­ 2. Pretiuri de sange si de duti, omenesea pentru sonsesuagea patriei au datu in totu timpulu romanii , in mesură neasemenata mai magice decatu altii. Se scrli ómeni buni, ca dupa sonsegh­iioniia, le nobili, care sau facutu pe pa­s. 1809 candu cu ocasiunea inspgesticii, legi sau aflatu in lista nobili mai multi romani decatu unguri: si se­­cui, romani ai carori strabani isi castigasera diplomele nobilitare nu, „ca altii, prin facerea curtii, ci numai cu sacrificarea averii si a­ vie­­tiei legii. 3. Neghita tupte insemnatori alu romaniloru este, ca ei din totu­ ce au contribuitu in vistieria tierei, cum­ si pe. altariulu patriei în pretiu­de, sange, nu au luata nimica­re sama toga in dereptu, nici in­ forma­ de lefi, pensiuni gratificatiuni, donatiuni, nici pentru institutele­­ „loru de cultura, de care au fostu, si opriti ale ave, si mai in scurtu, sub. nici, unu felu de titula, i 4 A Merita mare alu. romaniloru este, sea in cursu de­ ani 90, au­­ Nuu jJii 44, îl 4 n si aragatu toata partea, de, asindi si de rasaritu a tiegei cu ge­­vimentele Iogi de fgo de ciuma, catusi de turei, si de „Boli, „cu șegindea, si, ju­re candu fratii sasi, carora "sub­­ Căcoszi li se donasega cateva domiuiuri imari, si grase cu conditiune, respirata ca se­ fia datori a „pazi miezuinele degei, „cum si, gistoogati­a scutita de totu felulu de­­ greutati, au numai ca dormia in pace pe ri­ Iote si regini moi de puiu, ei se si ingrasi­a din totu felulu, „de veni­­turi pt. listieghiei. “Meritu nemarginit de maghe, ca vute sinsi imeni­ «Te , au fosta spriijinite totadeauna in partea cea mai­ spmrani­­ toghe numai din gomani, sandap din contra aghistosgati'a fu ssatita dara leve si datina, eaga ogasianii s'au ssiotu espti pe sine, prin midilocirea si inttig'a birocratiei loru, carea scia se arunce streangulu (pana la an. 1830) totu numai in gitulu gomaniloga. Aici arelama la istoria­­ se loga la aceloru doue si jumetate de­­ margini si provocamu pe condeiele coteriiloru, ca se cuteze a denega u 0 singura, litera eroismulu si devotamentulu regimenteloru transil­­­­vane romanesci.. 6. Meritulu alu romaniloga este, ca ei — si ungurii cu o parte din secui — pana la lelu au trenutu in spinarea lor, pe o aristocra­­­ tia pe catu de npmegoasa, pe atata de sfașiieta si desbinata iutre si­­nesi, carea niciodata nu a fosta capace de a pune acâsta tieaga nenogo­­ cita pe calea culturei si a fericirii adeverate,­­ eara romani din ra­­mentul a­geresse mai au si asela meghita specialu, ca ei inca au tie­­mutu i in spinarea loru pe unu slega strainu, adeca pe slegala sasescu, pe care lau ingrasiatu, si imbuibatu cu zeciuielele date din su­­darea cea eganta a romanului, pe candu sermanii loru preoti isi man­­ca prescură mai totudeaun­a odata cu lacremi amare. —­ 7. Meritulu romaniloru este, ca de­si ei au fostu cui mai apa­­“sat­ si impilati, totusi niciodata nu au facutu causa comuna cu rebelii “si cu tadarogii de patria­­eaga­ma anume in anii 1848/9 romanii n'au trimisu deputatiu urapegirea, decatu numai la Vi­­en­a si respective la Insbruck, unde se apa Imperatulu si marele loru­­ Principe, sanda din contra sasii de esemplu au avutu tea se re­nviie si ridică manusi­a, bine sama, se mai dintr'odata cinci regimente de linia, cum si­­ deputatii loru la Viena, la Frankfurtu, imperiulu germanv, la Pesta, sub­, eara mai pe urma se invoira la­ ecsilarea dinastiei.­­ Voi insa criticati ssoteti numai de cruzimi si sinati de orica vâstra eptezage. - ve unde meritele romaniloga nu ve d­atii amaru candu ve avea se veti deasa cocheteche cu voi aveti fruu­­unde se caciulira la imperial a lui Cos­­ta Debrecinu, unde se inchinara republicei din 1818/9 barbarii. Prea bine, si vreti se vedea cu totulu si­le si acestu felu de suvenire, noi suntemu gata de a ne totusi mai anteiu reflectamu ca se ve luati prea­­rus) έ­­­ E­­ h Bei­usiu, mediloculu lui Ianuarie n.­­861. Contele supremu alu comitatului Bihorei Alessandru conte Haller in­­deplinirea Igorpenini sean de a visită comitatulu, in a doua di de Craciunulu romanilo­i pe­ la 4 ore dupa ameadi sosi la Beiusiu, de intim­­rinate nou lipsitu, caci la tote „ocasiunile de stramatagi mari, si oasteti rari, aceste sunt partile intregitore ale solemnitatiloru. Contele sin­­guru s'au deslagatu. M. sonte supremu plecă dela Ogade in 7. Ian. , si pe cale unde numai era satu, seap ceva bineventata de sompnele respective si antisiii. - La Hollodu, tienatoriu episcopale Veinsiana gr. 'cat. lau primariu si nu subjude, eara din cu Domnu de pamentu, fiscalulu dominale sianu ; de aci, sosindu la Pocola (unu sate­­ romanu in departare de o inmetate oaga de Beiusiu), acolo, lau asteptatu­­ calaretii Beiusiani, din giuru, precum mai multe carut­e din Beiusiu cu cetatieni­lo, în acestu locu sa bineveutatu in de­aso­­romana,­­ desspreghinduise cu 12 ani in aseast­a provincia densulu este primulu conte comitatensu „poisran” carele visita aceste parti, la care contele au­ respunsu teva­ cuvinte totu in limb­a romana, aci plecandu satga Beiusiu, in capetulu orasiului se descarcara, treas­­curi, unde era adunata o massa de poporu pentru curiositatea dilei. - Stradele Beiusiului erau pline de omeni dinti­a episcopale, Cu­gistratalu Beiusianu, de seama; - miscatori, la vreo 7 case șisologe magiaresci; - sondpstula segratogessș dessalesa faclii, in gesie­­contele venira primulu vice: “conte , Ludovicu Miskolczy,­ si alu 3-lea vicespanu Ioane Ambrusiu romanu ; ; mai incolo secretariulu M. Sale alu­­ anume Kazinczy, carele inca si nu scia romanesse. lu Beiusiu prim­a data Va bineventatu ; pe contele corpulu profe­­ssorulu i in limra a magiară o , la ce contele au „respunsu, sa elu nu crede sa Beiusiulu se lia reactionariu, că conteaza pe sentiemintele nobile ale Dupa Dnii profesori au intratu ma­­apoi, alti particulari depunendusi o noaghea sa. — „Dupa aceste, au aiguavi prandiulu­i si ze oge evetimea ajudiasa esi din gimnasia (carele este­­­ si curtea episcopale) sa pua sondasta la striga scia limb­a culta romana namegala studintiloru, cari mai mare parte voru spre bucuria parentiloru­­, „dupa aceste unu, alu­ele studiate ilu bine­­ventă in limba mazinga, dupa înirea careia tenerimea i striga unu, „ve saiusea”, la cea ce, som­ple inteaba ca scie tenegimea unguresce­i si Calareti, tricolorii natiunale, perik­loru Veiisin, ca Ssorpla ne este dara de ondre, marturisintia M. Sale, tele de vivate, contele Intre si si carete, precum. asia primire numai a descrie limb'a poporu in Debrecinu au avutu, momentele primiriloru, a desso. judele cercul. Beiusiului partea Escel. a episcopului Erdelyi a Greleru , petrecute, de manuficulu corpului­­ zgofesogale. statiune­­ a fosta ,primitu aefeta Pmba nu esi sub corridoru, le multuumesce candu aroi unu. unguresce, si de dominiulu studinte ilu de­ara ce nu se­­ bucura de Sin si protopopulu gr. insa cu mare. greutate, o posiede de saluta in limb­a romana, lă carea M. oaste respinsa. .si ca si conte in si s. Beiu­­ea­­caci dupa din destula.­­ De­­ f deregatori si preoti carele a lienutu pana catra 7 oge - Li

Next