Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-06-03 / nr. 45
a z 55 DP - scopu de a inlatura ne'nțielegenea, ai a folosi lote satoghe la adeverata egalitate si fratietate constitutionala, comitetulu cercetatu protestulu mai de argore, si s'a opritu la oomatogele. Comitetulu comitatensu din 1548, sata au reinviatu comitatulu dupa 11 ani, eara si au reocupatu loculu seu cuviintiosa si legalu, s'a reintregitu pe sine legalminte, si a representatu comitatulu pana in clipita, candu dupa dorirea comuna si a sesi poterea „cu care era investita, dispunerei congregatiunei generale. Prin urmare data este nu numai in contra legei, de a desemna de nelegale acelu comitetu, cu privire la lucrarile si decisiunile sale, dara tot adeodata acesta nici nu este o procedura pre delicata tosma din partea fratiloru romani protestatari, cari voiescu a demostră fratietatea. Ce se atinge de partile, desisiunile si lucrarile memorate in protestu . Comitetulu comitatensu nu a rgoclamata uniunea patriiloru, si nici nu a aflatu de lipsa a o proclamă. Uniunea este o fapta facuta în una dieta legala, intarita si sanctionata prin un rege legalu, publicata si pusa in vidtia, si nici odata legalminte stetea sen modificata prin lege. — Asiadara comitetulu prin scrisórea la Maiestate si la dieta in privintta realisarei uniunei, nu a proclamatu nici o idea noua, nici nu a deslagata veruri desi deghia nou, ci cu una juriadictiune, a careia chiamare este ingrijirea pentru punerea in vietia si tienerea legiloru, ei ca fogtageti'a vietiei constitutionale, si a tienutu de cea mai santa datoria. a si redica glasulu in interesulu leuiloga, cari legi pana candu pe calea legala nu "su desfiintiate scu sterse, tocma din principiulu, de a ne tienu strinsu de totu ce e legalu — nu numai pentru ca dela infiintiarea si implinirea logș milione de patrioti 'si sonditioneza odichna si binele loru, dar! tosma de s'aru ivi si o neplacere generala in contra loru, trebue dusa indeplinire. E In protocolulu comitetului vine numai una formula de juramentu inainte, a carei tecstu, dela compunerea originala nu s'au mai modidificatu. Samea tocma mentionarea legiloru din 1848 in formula aceasta de juramentu este aceea de care s'au scandalisatu frații romani protestatori, afla comitetulu cu atatu mai fara temeiu, rentgusa nu póte inttelege, ca legile din 1848, cari au estinsu principiulu de egalitate preste toti compatriotii, fara deosebire de clasa, natiune si confesiune se se atace tocma sub steama interesului a unei atari clase si nationalitati, ale carei indreptatiri politice singuru numai de acestea legi se asigura. Decisiunile fostului comitetu in causa limbei sunt cunoscute in tota tiara din circulariulu scrisu la tote jurisdictiunile in obiectulu acesta. comitetalu comitatului Cosmoenei au fostu in partea acasta a patriei, celu d'antara, care s'a declaratu prin decisu, ca extinderea si modificarea legiloru din 1848, acomodatu pretensiuniloru tuturoru nationalitatiloru, este una din cele mai urgente agende a celei d'antaiu dinte comune, epgoreane. (?7) O I. Asesta o dovedescu fratii cari, protesteza si prin argumentarea aseea, cu care voru a demostră ilegalitatea congregatiunii din 23. ale i. e. privindu aceia de velamare ca pregitimea, carea in inttelesulu articulului a. b. din 1744 e asemenea indghertatita cu ceialalti nobili ai patriei, nu s'au chiamatu dupa articululu alu 12 din 1791, inse si de nu aru si aceea, sa preotimea, că atare in Ardealu nici odata nu au esertiatu drepturi politice, cari sunt legate de clasa nobila si de proprietate; insusi art. alu 12 din 1791, la care se provoca, asta de e pratu dire, ca numai nobilimea cu proprietate pote lua parte la congregatiune, iata dupa ce declara, ca „membra demamillius (congregationis marchalis) constituunt omnes nobiles in eodem comitatu, districtu vel sede rossesionati” mai departe totu principiulu acesta in. una sonet gastione inca si mai precisu lu esplica in cuvintele. ..„unde clarum est, eos qui nullam in eo comitatu, districtu, vel sede rosses sionem habent, ipae haud pertinere, minus autem voto ibidem gaudere posse.“ Bricinda mai incolo si aceea de velamare, ca pentru ce nu si aceia, art. II, din 1848 afara de representantii soandicidi, cari platescu - fe, contributiune drapta, candu tocma cuprinsulu legei citate dovedesce curatu ca suna numai despre alegerea derntatiioga dietali, si asta pentru congregatiunile mare ale pamai intru atata se rote per analogiam folosi, în catu art. XVI din Posionu 1848 nu sau ingrijitu despre modulu alegerei deputatiloru comunali, cu cari singuru era se se mai mareasca congrevatianea, piata toge pana atuncea numai din cei ind ghertaliti dinainte de an. 1848 Comitetulu presentu afla dara in urma prediseloru, precum tóte decisiunile comitetului antecessoru, asta si modala convocarei congregatiunei din 23. ale I. e. de atari, cari fiindu basate pe legile, care inca sustau, numai atuncia aru fi meritatu o combatere demna, daca se aru fi abatutu dela lege si numai catu unu firu de paru.(?!) Deci dar' comitetulu presentu afla protestulu siesi asternutu, cu atatu mai fara temeiu si ne basatu pe lege, cu catu ca si numele subscrise aceluia inca sunt destula dovada in contra acusarei, pentru sompunerea congregatiunei, cu tote aseastea cu bucuria se folosesce si de ocasiunea presenta spre esi ghimarea solemela, ca cea mai ferbinte dorintta si instinutia resoluta a comitetului este, ca cu poterea lui data prin lege se lucre intra colo, sarp ce stia egalitatei nationale la dieta comuneloru patriei se se resolve sata mai curundu spre deplina odisprige a romaniloru si a altoru frati; si si pana atunci prin impartigirea Pgatiessa a tuturoru drepturiloru si greutatiloru, care cadu in steg'a iuriadictiuniloru, se se apropie si mai tare prefacerea in trupu a ratietatii adegegate. . C..2 ceilalti nu se voru abate mai departe. Doamne! ce bine se potrivescu aici observațiunile unui corespondentu în „Ost și Vest” din Viena, care vorbindu despre confusiunile din Ardealu - noi leamu boteza provisoriu - ziceșterei egalei loru îndreptățiri naționale și se răzimă în diploma din 20, Octobre; mariapii încă aporecr6z5 în contra necunoșterei legiloru din 1948: ama trecemu dimpsnă provizoriu într'altuiu fără de a mai ajsnge la vreunu definitivu,” Niul dap” mi kanyezep spia acesta, ce vede, că nu vrea a'și ține de îndreptariu diploma, pentrucă altfeliu nu resepta nește proteste ale romaniloru bacare ne acestă diplomă. - Maghiarii apoi lucră după legile din „1848, care tocma desființează anvelopia aulică, chiaru ca cum iul n'ar esista diploma, apoi nu e aici anarhiă în formă, nu între pogoru, nă, că acesta e colidu mi sutindu tre organele s'au din canulide, pusu cum au vrutu în fruntea asi. Maghiarii mai jură pe legile din 1948, românii, ca legali, nu potu jura pe o lege, care i desnaționaliseră formalminte și e făcută fără învoirea loru, nici e recunoscută de suveranulu fapticu. Diploma din 20. Octob. declară celu puținu pn principiu egala îndreptățire întru toate și sub acestă condițiune restitue constituțiunile; dar legile din 1848, Dumnezeu ac ierte dar ele că croite ce facă ne totă lumea magiară, apoi apromisiunile, vedemu, cum ni se întimpină, nici că vomu crede în ele pănă i lumea, ci numai faptele ne voru mai cămira încrederea. Convincețive odată că nici odinioră p ați aflatu ne romăni mai dispuși aa frățietate egală mi la susținerea ordinei și a bunei conțelegeri pentru aperarea libertatei constituționale, de cătu acum, mi nu umblați ascunzăndu pisica în sacu, că i se vedu unghiele. Cineva vrea anarhia, noi pu. Cămpeleni, 4. Iuniu n. 1861. Ka o continuare a a articolulu de aici publicatu în Nr. 99 alu Gazetei mi ieu voie a descrie întâmplările devenite de atunci încoace în acestu conținutu. După ce, precum știmu, în 15. Maiu nouii denumiții oficiali ai ținutului Cămpeni își dederă dimisiunea, mn 20. Mais iată ne și sosi în Cămpeni nou denumitulu subjude cerculariu D. Apati Ianoș - fostulu notariu comunalu la Meteș du lăngă Zalatna. D. Anari îndată după sosirea ca demandă judelui localu, ba numai degătu ce convoace comunitatea ca pe o noauă alegere a diregătoriloru comunali după eiotema constituționale, pre care Dlui poate că nici o cunoaște,ai Obștea de locu ce mi adună pn unu numeru foarte însemnatu, care după ce i se făcu cunoscutu scopulu condhiămărei sale, ceru dela Dnulu sub ju de Apati puținelu timpu de consultațiune. Consultarea înr'unu pătrariu de oară ce și timplă, roră apoi pre D. on. protopopu N. Begnescu, ka pn pumele obștei întregi sei opună D. sub judo determinațiunea sa. D. Begnescu în can- a m prelogi, egalitatea Ama acum știmu mesura drepturiloru făcutu Clujiani, că mai potemu știstituționali. Cancelaria loru din 1791 și dinsoma deregătoriale, cu care ne măsură orații mariapl constituționale. „Romanii protesteză cu dreptu anarhiă în contra nerecunoade spre care căce deja din 20. Octob., ceea ce audecă avemu, și care ne sunt legile cele ce ne organiează ne pacea legiui în