Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-08-04 / nr. 61
VIMULIANEI. Saleta este regulata de 2 ori, la tote postele 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 Brasiovu, 4. Augustu 1561. Amulu CĂPU. Nr. 61. si Bdea una data pe septemana, fr. austr. inlaintrulu monarchiei. Pentru tieri straine 15 £. pe s. r., cum si la toti spnoseptii nostri Dl. ad. Mereurea si Sambeta. Pretiusu loru este pe unu anu sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi dieceni mon, spnatoghia. corespondenți. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. aust. Taru'a se cere inainte. Se prenumera Despre ssoale si limb'a latina. (Estractu dinrp'o corespondință mai lungă.) Ca - - - - - - . . Eu nu amu zisu nici odată, cum că din școalele Transilvaniei și ale Ungariei nu ar ei eșitu oameni fără nici o știință, carii adică au trecutu prin tote clasele ka mi cănele prin apă, mi iarăș de aceia, despre carii romănulu zice, că e brănză bună, numai ce ține un burdufu de căne. Au fostu mi mai nainte destui feciori de ai lui Bani-gata, carii au prădatu averile părințiloru în cartoforie, cu femei și au dormitu nopți întregi pe biliardele cafeneleloru. Este însă între acum și atunci acea diferință esențială, că mai nainte (adică cam pănă pe la 1845) tinerimii școlastice pi era oprite forte strânsuri sub pedepsă grea mai multe petreceri, care astăzi nu se împută studențiloru întru nimicu; așea de exc. mersulu la teatru, la baluri, în cafenele, trasulu cu niua ce pedepseiau ne atunci totu cu carceru și cu note rele din moralitate, astăzi toți băloșii frecventeză teatruri, baluri mi kspume, copii de 12 ani tragu cu țigara pănă 'i apucă frenezia seu se uscă pe piciore. Și pentru ce așea? Pentru că unele ca acestea ajunseră ca să fie de sonton, încătu părințiloru ac este rușine de domnil copii loru cei cultivați. De aici urmează, că capetele amețite de nesomnu și de tăbacu căndu e dimineața în școală nu se mai potu ocupa cu științe seriose. Așea eu după esperiința ce am făcutu împregiurulu tinerimii școlastice aflu, că tocma și repășirea de acum în limba latină nu vine numai dela metodulu celu nou, ci vine mai vârtosu dela educațiunea modernă, care nu lasă pe tinerime ca să se ocupe cu lucruri prea serioase. Apoi rău limba latină cere unu studiu încordatu și îndelungatu, la care pici însuși unii profesori p au răbdare destulă. Dară ne ne pasă nouă de alte națiuni, care pui voru săra cum le va plăcea a mănca. Noi să socotiiau, că fără limba latină vea clasică, adică vreamu să zicu, fără cunoaștere din originale a tuturoru vistieriiloru clasicității latine dela Plautus și Terențius pănă la Seneca și Tautus, vomu pățio foarte rău, mi cu limba noastră, națională, mi cu înaintarea nóastră în cultură și în libertate. Deacă moldavo- romănii în periodulu din urmă - de 40 ani ralu culturei loru nu apoi desprețuiau clasicitatea, precum au desprețuit'o, crede Domnulu peu, cum că astăzi ar fi multu “mai puțină superficialitate sarbădă, multu mai puțini de aceia, carii dau cu barda în lună, cum și oameni fără nici unu caracteru, despre carii bucureștenii zicu, că nu sunt nici căni nici ogari. Și zău studiulu Orațiuniloru lui Cicero și Cesaru era să împuțineze numărulu ale cariloru că rspilopă nespălate, necăjite, de care nici camerele nu sunt cu totulu scutite. Eu așu socoti că noi să ne aruncămu iarăș cu totul dinoulu ne studiulu limbei latine”). „ Oamenii zicu de la noi, cum că învățarea limbeloru clasice nu poate face înaintare, din causă că suntemu siliți a învăța mai ănteiu limbele patriei și alte limbi moderne. Eu credu că oamenii n'au dreptate la aceasta. Ce e dreptu, nu au toți neghiobii și găgăuții le este data ca să învețe limbi clasice, și noi știmu, cum că în zilele sfăntului Ieronimu, pe căndu acestu părinte se apucase a traduce din nou Testamentulu nou, trecea de o raritate între învățații de atunci, cum că Ieronimu știa patru limbi, adică afară de latina și elina întă două răsăritene. Cu toate avearea în timpurile nostre tiparuri, înnaintarea științelor grematicale și ale deliografiei, conlocuirea diferiteloru popoară unele cu altele, praecnipea de a conversa unii cu alții, sunt totu atătea canale, pe care tinerimea de ceva talentu pe lăngă oarecare silință își poate căștiga cunoștința limbiloru moderne, încătu apoi să'i rămănă timpu de ajunsu pentru învățarea cătu ce poate mai deplină a limbei latine. Este însă o boală a secolului nostru că se află o mare mulțime de șarlatani, meșteri strică, înșelători de timpu și de bani, carii mințescu părințiloru și copiiloru, că cutare limbă după cutare metodu ce poate învăța decă nu pn 24 oare, nesmintitu însă pn 24 de zile seu lecțiuni. Cu așea ceva dedau ne domnușori mi domnișoare, ne coconași mi coconițe, ba învățătura să o aibă de o petrecere și să aștepte, ca formele și 20 a 25 mii cuvinte dintr'o limbă seu alta să li se toarne în creeri ka cu leicuța (Trichter) ne urechi înlăuntru, pn locu să li o spună din capulu locului. Mă băiete, să nu o iai de glumă, a învăța o limbă nu semănă nicidecum cu joculu de popice, ci tu deacă vrei să o înveți, să lași dracului țigara mi petrecerile de zi și de noapte; să te ții strânsu de zisa lui Orațiu: Qui sprit ortatam cursu contingere metam, Malta tșit fecitque rpeg sudavit et alsit Abstinuit Venere et vino. Altoelu nu ce alege nimicu din tine. — La noi limba germană și ungurească se potu învăța pe ulițele orașeloru și sateloru amestecate, cum și pe la școale, oară limba latină ce poate învăța numai pa șcule. Mai pu scurtu, credința mea tare vui necintită este, cum că din națiunea romănă numai așea se va alege unu poporu demnu de o soarge multu mai bună și de unu altu rangu între popoarăle europene, decă tocma fruntea tinerimii noastre ce va arunca cu toate puterile neclasicitatea latină, numai aceasta e în stare de a ne îmuți caractere firme, oratorii cu rostulu fermecătoruli învingătoru, sufletele eroice de ale lui Cato, Cesar, Brutus, Cassius, despre care cultura cea spoită aradreappă din zilele noastre nu'și poate face nici o umbră de ideă. Amu dori Ka jupimea noastră pănă în etatea de ani 20 ci nu ce ocupe de locu cu literatura limbeloru moderne, ui 05 prea numai de cea clasică, pentru că din aceasta supuseseră toate celelalte preste atesta mie mi mai placu omenii de spețialitate, decătu așea numiții genii universali. Apropo cu oamenii de specialitate! Oare ce s'au făcutu atăți turiști romăni, căți au învățatu fie și numai dela 1835 încoace, adică dela dieta cea spartă cu baionetele? Partea cea mai mare a loru pare că ar fi ingratu prin pămăntu; ea nu este nicăiri. Unii credu că mulți din ei au trecutu în alte castre. - e- ai - Red. %*) Noi din parte ne observămu aici numai arăta, că sarcina aceasta cade mai vârtosu pe gimnasiile dela Blaju, Beiușu, Brașovu și că acestuia nu'i mai este ertatu a rămăne gimnasiu micu. „ Din “protocolulu „siedințieloru universitatei din Sibiiu in analu 1861. (Urmare din Nr. tr.) VI. Siedintia din 6. iuliu 1861. Dupa autenticarea anteprotocolui cereste Gull relatiunea comitetului, cu care s'au astegnptu ordinea casei de eri, si face desluciri despre posetiunea comiteteloru la compunerea ordinei. Acesta relatiune in sine mai cuprinde nisce proiecte in privintta impartirei localitatiloru, aplicarea manipulantiloru, si dice in sfersitu ca „venatala judiciala a universitati s'aru rote compune din aceia consiliarii s. r. de apelatiune, cari dintre sasi se afla in disponibilitate, si cari s'au si dechlaratu, ca voicescu a primi sanstipnile acestea.“ Papu face cu privire la acestu proiectu casei cunoscutu, ca elu la asta ceva nu se pate invoi nici una data, pentruca nu rate pricepe cu ce dreptu ar' aduce universitatea compusa din deputati alesi prin poporu tocma cu acela scopu de a lucră toate care suntu de asta lucru insusi, membri streini, de care somitenii lega nu sciu nemica, la mediulocu, apoi o fapta ca aceasta aru semena mai multu la sistema cadiuta, ca la aceea presenta constitutonala. — Tota de opiniunea asta au fostu dep. dr. Amadtheiu, M. Conrad si alti, si in urmarea desbaterii au cadiutu proiectulu de ostgolgire a consiliariloru s. g. sasi cu totulu. 4 Si s'au hotaritu ca emitge DD. disponibili carii voiescu a lucra fara plata, se se iee doi secretari pentru senatu judiciaru si manipulanti trebuinciosi. Sau mai facutu pgmatoaghele sonstase. Siedintie legislatorie administrative se vorutien € regulatu Lunea si Sembata, ora acelea judecatoresci Mercurea,