Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-18 / nr. 82
F - Nr. 827. Brasiovu, 15. Qetombre 1861. Amnulu HHIG. Gazeta este de 2 ori, Mercurea si Sambeta Folea una data pe sertemana, Pretiulu, pe 1 anu 10 f. v. a. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon, sunatogia, e prenumera la postele s. r., si pe la DD. corespondenti. Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tassa timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. Berghesentationeag. gubernu Transituant (in supsa dietei, curespunsu dreptu opusu la gesighiriala din 19. Septembre a. e. prin care se conchiama dieta Ardealului). (Urmare din Nr. tr.) Augustii nostrii Domnitori totudeauna la suirea loru pe tronu au „aningata pe aceasta tisra din capulu locului, samsa ei voru gubernă dupa constitutiune si dupa legi si calene pe acelea, eara urmarea locu la tronu a trebuit, totudeauna se fia inarticulata intoima dupa sunetulu susticitatului agiieala de lege; la aceasta inse dupa artic. Ș. din a. 1791 s'a segata neaperatu, cu diploma Leopoldina emisa in a. 1691, adica asesta tractatu de statu inchieietu intre Maiestatea Sa Leopolda I. si intre marele Principate Transilvania, sea cum se respica citata lege, „benignum Diploma Leopoldinum anni 1691 tanquam radicale conventionis inter Divum quondam Leopoldam I. et Rghinsiratpm Tgansilvaniae sronte initae Instramentnam, impreuna cu tóte drepturile, privilegiile si legile porghinse in aceeasi, precum si cu cele aduse mai tardin si cu cele care se voru infiintiă de aiciainte de a se depune juramentulu omagialu, se se publice in forma unei diplome, s6u. dupa sunetulu legii: illa,per. spesessoges quoque Suae Majeatatis Sacratissimae toties daoties ante nomagii depositionem sonfirmeutur et ita confirmata Tgansiluaniae ehigadentpg;” eaga aceasta voiutia a legii sa si indeplinitu pana acum totudeauna , rentgasa di. plom'a leopoldina totudeauna sa confirmatu de nou si diploma ce so prindea confirmarea cum si asecutarea observarii legiloru ghegimului si administratiunii intru intielesulu aceleia totudeauna se inarticulă, precum aceasta se adeveresce prin susu memoratii agtispli N. din a. 1791, art. |. d. a. 1792 si uniculu art. din a, 1837/8, ba inca afara de acestea tote, agt. SI. din 1791, cere in moda categoricu, ca cu. ocasi, din partea staturiloru, Domnitorulu inca se jure cu tota solenitatea, spunea va tiene sonstitatianea santa si neclintita (eanste et illibate), juramentu a carui formula se 1. 1792 si uniculu si in articulatu. d. a. 1837/8 in care juramentala s'arata aceasta fu in Transilvania form'a acelei potestati legislative; care a fostu in dreptulu seu de a face legi, ale schimbă si ale explică in modu autenticu, cara noi suntemu convinsi pe deplinu, sa isama insasp candu s'aru presupune, ceea ce inse nu se toc, pote sonsede, cum ea art. se pote esensita in alta forma, si nici unu condusu (lege, decretu) vise acela ori de unde si raloge si taria indatogitoge. Intg'aseea precum noi artic. fia de ori ce natura, pana acum in fogm'a legale nici stersa nici schimbata, ci de de statu inchierctu prin confaptuirea dieteloru Ungariei nnei condhiamate totu legiuitu, cum a regelui Ungariei incoronatu totu dupa legi, si principe alu Transilvaniei, cara acelu tgastata rile sacrei sogone unguresti, de Transiivania, modifică numai prin comuna sonfartaige regelui Ungariei coronatu. a. 4847/8 intru inttelesulu legii în art. de lege alu VII-lea confirmatu prin prea'nalta sanstiane care rotestatea legislativa conditiuni, dupa gariei, apoi tra Maiestatea Sa aceeasi nu numai legiuitu pe 29. Maiu 1848 si tienuta totu legiuitu, in urmarea propusetiunii regesci facute de ea, inca a insanctionatu ca lege, ea totu odata la disa dieta, care in urmarea acestora sa inchisa cu cea din urma "Transilvaniei, prin prean. rescriptu de data Inspgasp 11. iulie a aceluiasi anu a binevoitu a decretă inchiderea ei cu acelu scopu, ca de numai in dieta Ungariei ca singura competenta si acum comuna, precum aceasta sa si intemplatu in adeveru prin mergerea regalistiloru si a deputatilorn casa de susu si de josu a dietei adunate pe lege la Pesta pe temeiulu articolului ungurescu VII, din a. 1847/8, prin care dieta romana sa si infiintiata dupa dreptu si lege. Noi suntem convinsi, cumea în urmarea acestora fapte complinite, rotestatea legislativa se poate ecsercită si in privintia Tganviica riei numai prin o dieta conchiamata si constituita dupa principiele si tate aici si de comunu cu suveranulu ; noi spntema convinsi, spunea gestiunile nationalitatiloru cam si celelalte de o importantia suprema privitore la imperiulu sacrei pogoane unguresci, la referintiele sale rablice de statu si la legamintea lui cu celelalte tieri si provincii statatore sub siertgala Maiestatii Vostge, numai pe aceasta cale se potu dealegă si regulă in moda legala si validu, cum si spre multiumirea comuna, spre consolidarea tronului si a prosperitatii publice ; eaga apoi nici ca ne indoimp, spunea o dieta conchiamata in modulu acesta pe temelii legale, deca impregiurarile, desa singularele referintie din leantru scu dorintiele Transilvaniei resunatóre in publicu ajusege una cu aceasta, atunci sau in urmarea unei prea gratiose propusetiuni a Mai. Vâstre e. r., scu prin prea'nalta sanctionata invoire a Mat. V. dupa analogia din decretulu tripart. part III. tit. Il. spre impacinirea proga cestiuni din launtru, aru rote decretă si tienegirea unei diete speciale in Transilvania, eara apoi aceeasi cu dieta legala si scopului corespundietare aru fi in stare de a summana unele viggilagi, cerintte, pretensiuni si interese. Din contra noi suntemu totu asta convinsi, cum ca o dieta transilvana speciala cum arti fi aceea, pe care Maiestatea Vostra t'ati indurata a o demanda, carea nici in ordirea nici in sonetitugirea sa nu e fundata pe vreo lege, in privintta careia nu sa observam aici aceea ce dupa legile dinainte de a. 1848 aru fi trebuitu. se se duca indeplinire inca cu ocasiunea suirii pe tronu in moda legala si constitutionala, o asemenea dieta nu aru “fi in stare de a des. legă cestiunile de diferintia spre multiumirea comuna; pentru ca de si aceeasi saru adună, si ceea ce noi nu recunoscemu, sara desnnara pe sine de competenta, ca iiserotestatea legislativa cuvenita numai unei diete legale nu o aru pota esercită cu valore legala si nici cu unu dreptu, si condusele acelei diete, deca adica densa aru ajunge că se hotarasca ceva, fara indoiala aru fi lipsite de ori ce tariaiudat ogatoaghe, aru fi nelegale si nule, in cele din urma sa o dieta cu aceea in locu de a indestulă si de a consolidă ordinea legala, si starea tlegei, aga avea cele mai sighisatio se urmari, din causa ca aceea numai catu aru imulti fara trebuintta si causa indestulata griot a celuru mai neplacute puncte de controversa. viuutatea Vostra Juramentulu ce amu depusu si strabuna nostra credintia catra Maiestatea Voastra, precum si responsabilitatea , sarea dupa legile patriei nostre apusa asprgane, considerandusi imighegiurarile sermanei si de multe rele segiatei nostre patrii, ne indatora pe noi a Ve de ciară cu cea mai umilita devotiune, cum si cu cea mai curata luare aminte si incredere, spunea dupa ce dieta ordonata de catra Maiestatea Voastra numai prin o schimbare antisonstitutionala a legiloru noastre purcedietare din potestatea absoluta a domnitorului si numai pe o temelia actroiata s aru rate infiintta, indata publicarea ei aru produce intre diferitele clase de poporu si nationalitati jalu sia inversiunatare, iritatiune si prepusuri, si spiritele care intru adeveru aru trebui a se impaciui mai virtosu decatu a se tulbură, learu aduce intr'o miscare atata de periculosa, ineata incurcaturile aru mai cresce si pote fi ca deslegarea loru saga amana pe timpuri departate, Anei wa este ca pe acea clasa de poporu carea pana acum fusese lipsita de drepturi, o intalnimu in prea'naltulu rescriptu asta, ca si cum indreptatirea ei politica numai de acum inainte aru incepe se aiba valo.re, si ca din aseasta lapsa se simti trebuintta de a asigpa unu censu. Noi totusi cutediamu cu toata umilintia a Ve aduce aminte, cum ca dieta din a. 1848 a foatu aceea, parea prin desfiintiarea referintieloru urbariale dintre domnu si supusu pe fostii iobagi ii facu cetatieni liberi si proprietari si cu privinita la aceeasi intocma si proiectele de lege IV. et V. care dupa aceea fusera confirmate si de satga Maiestatea Sa in prean. rescriptu din 22. Iarna anu aceluiasi anu Nr. c. curtii 3235 prin care egalitatea de drepturi fii recunoscuta de principiu eterna nestramutata pentru locuitorii tierei fara diferintia, de nationalitate, de limba, relege, si tote legile cate stau cu acesta in contradicere fusera iinea depunerii juramentului loru sogonatii regi ai Ungariei atunci inainte rotestatea artic. I. din Franciscu I.gislativa in tocmitu a. 1791, ceea I. ce sa si Ferdinandu V., precum si unu asemenea tractatu articuli de lege deplina, asia noi si ticnemu, spunea 1. 1791; o lege despre uniune, acelu care si legislativa se articula este altum intreba fia estegsitata din desti citatii unu tractatu si Transiluain lucrare, ea se rote totu coprinde si intemplatu in adeveru fa priimita, ci densa si principi ai Transilvaniei Leopoldu I. din 1848 ilu privimu sa pe o si prin sanstipnea indoita (dupla) a fostu pe care Maiestatea Sa principele se vede din a. 1848 sa nu pote socoti ca nefiitoru, potestatea in dieta trausilvana conchiamata earasi nu Dupa ce adica dieta unguresca regeasca a reapicalu acele a Transilvaniei eră, fe se vreau sa a ordinata punerea ei tienpse o alu in N. lecu M. M. toate ave o caloghe cu a Uncarele cu rege desfiinttă lege se reduce la dreptusi se scu a partiloru contragatore si a tienuta in a In li