Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-10-18 / nr. 82

F - Nr. 827. Brasiovu, 15. Qetombre 1861. Amnulu HHIG. Gazeta este de 2 ori, Mercurea si Sambet­a Folea una data pe sertemana,­­ Pretiulu, pe 1 anu 10 f. v. a. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon, sunatogia, e prenumera la postele s. r., si pe la DD. corespondenti.­­ Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tass­a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. Berghesentationea­g. gubernu Transituant (in sups­a dietei, cu­respunsu dreptu opusu la gesighiriala din 19. Sep­­tembre a. e. prin care se conchiama dieta Ardealului). (Urmare din Nr. tr.) Augustii nostrii Domnitori totudeauna la suirea loru pe tronu au „anin­gata pe­ aceasta tisra din capulu locului, samsa ei voru gubernă dupa constitutiune si dupa legi si ca­­­lene pe acelea, eara ur­­marea locu la tronu a trebuit, totudeauna se fia inarticulata intoima dupa sunetulu susticitatului agiieala de lege; la aceasta inse dupa artic. Ș. din a. 1791 s'a segata neaperatu, cu diploma Leopoldina e­­misa in a. 1691, adica asesta tractatu de statu inchieietu intre Maies­­tatea Sa Leopolda I. si intre marele Principate Transilvania, sea cum se respica citata lege, „benignum Diploma Leopoldinum anni 1691 tanquam radicale conventionis inter Divum quondam Leopoldam I. et Rghinsiratpm Tgansilvaniae sronte initae Instramentnam, impreuna cu tóte drepturile, privilegiile si legile porghinse in aceeasi, precum si cu cele aduse mai tardin si cu cele care se voru infiintiă de aici­­ainte de a se depune juramentulu omagialu, se se publice in forma unei diplome, s6u. dupa sunetulu legii: illa,per. spesessoges quoque Suae Majeatatis Sacratissimae toties daoties ante nomagii depositionem son­­firmeutur et ita confirmata Tgansiluaniae ehigadentpg;” eaga aceasta voiutia a legii sa si indeplinitu pana acum totudeauna , rentgasa di. plom'a leopoldina totudeauna sa confirmatu de nou si diploma ce so­­ prindea confirmarea cum si asecutarea observarii legiloru­­ ghegimu­­lui si administratiunii intru intielesulu aceleia totudeauna se inarticulă, precum aceasta se adeveresce prin susu memoratii agtispli N­. din a. 1791, art. |. d. a. 1792 si uniculu art. din a, 1837/8, ba inca afara de acestea tote, agt. SI. din 1791, cere in moda categoricu, ca cu. ocasi, din partea staturiloru, Domnitorulu inca se jure cu tota solenitatea, spunea va tiene sonstitatianea santa si ne­­clintita (eanste et illibate), juramentu a carui formula se 1. 1792 si uniculu si in articulatu. d. a. 1837/8 in care jura­­mentala s'a­rata aceasta fu in Transilvani­a form'a acelei potestati legislative; care a fostu in dreptulu seu de a face legi, ale schimbă si ale explică in modu autenticu, cara noi suntemu convinsi pe deplinu, sa isa­ma in­sasp candu s'aru presupune, ceea ce inse nu se toc, pote sonsede, cum ea art. se pote esensita in alta forma, si nici unu cond­usu (lege, decretu) vise acela ori de unde si raloge si taria indatogitoge. Intg'aseea precum noi artic. fia de ori ce natura, pana acum in fogm'a legale nici stersa nici schimbata, ci de de statu inchierctu prin confaptuirea dieteloru Ungariei nnei condhiamate totu legiuitu, cum a regelui Ungariei incoronatu totu dupa legi, si principe alu Transilvaniei, cara acelu tgastata­ rile sacrei sogone unguresti, de Transiivania, modifică numai prin comuna sonfartaige regelui Ungariei coronatu. a. 4847/8 intru inttelesulu legii în art. de lege alu VII-lea confirmatu prin prea'nalta sanstiane care rotestatea legislativa conditiuni, dupa gariei, apoi tra Maiestatea Sa aceeasi nu numai legiuitu pe 29. Maiu 1848 si tienuta totu legiuitu, in urmarea propusetiunii regesci facute de ea, inca a in­­sanctionatu ca lege, ea totu odata la dis­a dieta, care in urmarea acestora sa inchisa cu cea din urma "Transilvaniei, prin prean. rescriptu de data Inspgasp 11. iulie a a­­celuiasi anu a binevoitu a decretă inchiderea ei cu acelu scopu, ca de numai in dieta Ungariei ca singura competenta si acum comuna, precum aceasta sa si intemplatu in adeveru prin mergerea regalistiloru si a deputatilorn cas­a de susu si de josu a dietei adunate pe lege la Pesta pe te­­meiulu articolului ungurescu VII, din a. 1847/8, prin care diet­a ro­­mana sa si infiintiata dupa dreptu si lege. Noi suntem­ convinsi, cumea în urmarea acestora fapte compli­­nite, rotestatea legislativa se poate ecsercită si in privintia Tganviica­­­ riei numai prin o dieta conchiamata si constituita dupa principiele si­­ tate aici si de comunu cu suveranulu ; noi spntema convinsi, spunea gestiunile nationalitatiloru cam si celelalte de o importantia suprema privitore la imperiulu sacrei pogoane unguresci, la referintiele sale­ ra­­blice de statu si la legamintea lui cu celelalte tieri si provincii stata­­tore sub siertgala Maiestatii Vostge, numai pe aceasta cale se potu dealegă si regulă in moda legala si validu, cum si spre multiumirea comuna, spre consolidarea tronului si a prosperitatii publice ; eaga a­­­poi nici ca ne indoimp, spunea o dieta conchiamata in modulu acest­a pe temelii legale, deca impregiurarile, desa singularele referintie din leantru scu dorintiele Transilvaniei resunatóre in publicu aju­sege una cu aceasta, atunci sau in urmarea unei prea gratiose propusetiuni a Mai. Vâstre e. r., scu prin prea'nalta sanctionata invoire a Mat. V. dupa analogi­a din decretulu tripart. part III. tit. Il. spre im­pacinirea proga cestiuni din launtru, aru rote decretă si tienegirea unei diete spe­­ciale in Transilvania, eara apoi aceeasi cu dieta legala si scopului co­­respundietare aru fi in stare de a summ­ana unele viggilagi, cerintte, pretensiuni si interese. Din contra noi suntemu totu asta convinsi, cum ca o dieta transilvana speciala cum arti fi aceea, pe care Maiesta­­tea Vostra t'ati indurata a o demanda, carea nici in ordirea nici in sonetitu­girea s­a nu e fundata pe vreo lege, in privintta careia nu sa observam­ aici aceea ce dupa legile dinainte de a. 1848 aru fi trebuitu­­­. se­ se­ duca in­deplinire inca cu ocasiunea suirii pe tronu in moda le­­gala si constitutionala, o asemenea dieta nu aru “fi in stare de a des. legă cestiunile de diferintia spre multiumirea comuna; pentru ca de si aceeasi s­aru adună, si­­ ceea ce noi nu recunoscemu, s­ara desnna­­ra pe sine de competenta, ca iise­rotestatea legislativa cuvenita nu­­mai unei diete legale nu o aru pota esercită cu valore legala si nici cu unu dreptu, si cond­usele acelei diete, deca adica densa aru ajun­­ge că se hotarasca ceva, fara indoiala aru fi lipsite de ori ce tariaiu­­dat ogatoaghe, aru fi nelegale si nule, in cele din urma sa o dieta cu a­­ceea in locu de a indestulă si de a consolidă ordinea legala, si starea tlegei, aga avea cele mai sighisatio se urmari, din causa ca aceea numai catu aru imulti fara trebuintta si causa indestulata griot­ a celuru mai neplacute puncte de controversa. viuutatea Vostra­ Juramentulu ce amu depusu si strabun­a nos­­tra credintia catra Maiestatea Voastra, precum si responsabilitatea , sa­­rea dupa legile patriei nostre apusa asprgane, considerandusi imighe­­giurarile sermanei si de multe rele segiatei nostre patrii, ne indatora pe noi a Ve de c­iară cu cea mai umilita devotiune, cum si cu cea mai curata luare aminte si incredere, spunea dupa ce dieta ordonata de catra Maiestatea Voastra numai prin o schimbare antisonstitutionala a legiloru noastre purcedietare din potestatea absoluta a domnitorului si numai pe o temelia actroiata s­ aru rate infiintta, indata publicarea ei aru produce intre diferitele clase de poporu si nationalitati jalu sia inversiunatare, iritatiune si prepusuri, si spiritele care intru adeveru aru trebui a se impaciui mai virtosu decatu a se tulbură, learu aduce intr'o miscare atata de periculosa, ineata incurcaturile aru mai cresce si pote fi ca deslegarea loru s­aga amana pe timpuri departate, Anei­ wa este ca pe acea clasa de poporu carea pana acum fusese lipsita de drepturi, o intalnimu in prea'naltulu rescriptu asta, ca si cum in­­dreptatirea ei politica numai de acum inainte aru incepe se aiba valo.­re, si ca din aseasta lapsa se simti trebuintt­a de a asigpa unu censu. Noi totusi cutediamu cu toata umilintia a Ve aduce aminte, cum ca dieta din a. 1848 a foatu aceea, parea prin desfiintiarea referintieloru urba­­riale dintre domnu si supusu pe fostii iobagi ii facu cetatieni liberi si proprietari si cu privinita la aceeasi intocma si proiectele de lege IV. et V. care dupa aceea fusera confirmate si de satga Maiestatea Sa in prean. rescriptu din 22. Iarna anu aceluiasi anu Nr. c. curtii 3235 prin care egalitatea de drepturi fii recunoscuta de principiu eterna nestramutata pentru locuitorii tierei fara diferintia, de nationalitate, de limba, relege, si tote legile cate stau cu acesta in contradicere fusera iinea depunerii juramentului loru sogonatii regi ai Ungariei atunci inainte rotestatea artic. I. din Franciscu I.­gislativa in tocmitu a. 1791, ceea I. ce sa si Ferdinandu V., precum si unu asemenea tractatu articuli de lege deplina, asia noi si ticnemu, spunea 1. 1791; o lege despre uniune, acelu care si legislativa se articula este altum intreb­a fia estegsitata din desti citatii unu tractatu si Transilua­­in lucrare, ea­ se rote totu coprinde si intemplatu in adeveru fa priimita, ci densa si principi ai Transilvaniei Leopoldu I. din 1848 ilu privimu sa pe o si prin sanstipnea indoita (dupla) a fostu pe care Maiestatea Sa principele se vede din a. 1848 sa nu pote socoti ca nefiitoru, potestatea in dieta trausilvana conchiamata earasi nu Dupa ce adica dieta unguresca regeasca a reapicalu acele a Transilvaniei eră, fe se vreau sa a ordinata punerea ei tienpse o alu in N­. le­­cu M. M. toate ave o caloghe cu a Un­­carele cu rege desfiinttă lege se reduce la dreptu­­si se scu a partiloru contragatore si a tienuta in a In li­­

Next