Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-11-08 / nr. 88

„.7-­­ LET­A TRANSILVANIEI, Gazet­a este de 2 ori: Mercurea Ng. 88. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu Prgasionul, 8. Noemnghe 1801. Anulu HHIV. si Sambet­a Buiea una data pe M­JN­­ . pe 1 anu 10 f. u. a. e prenumera anu­lu 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi diesegi mon. sunatâria, tele s. r., si pe la DD. corespondenti.­­ Pentru o serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tasl­a timbrala e 30 cr, de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari­­tatea Ta in acela derea nóstra, se bi d­ata, garessa bucuria de nou, rgea gratiosu de pana acuma convocate. Cine aru rote dara acuma si gratia Maiestatei Voastge se Nu se inliâra asesta guverna Si câ mannigea nostga se fia câ unu si chiaru respicale, Guvernulu acesta, se capele lovitura guvernulu mai siștitoghe si rentga alegerile a face ftoata cu si in rescriptulu Maiestatea Vos. tra, dela care sia primitu poterea, si cu maioritatea "Transilvania, pentru care Vati induratu ai da totegea, si mai adansa, de Maies­­Maiestate, panaghenia Austriaca. Transilvania”. Sesaghea regasca si apostolisa Maiestate! Brăbgvgatiove Domne! Locuitorii cei sgedinti cei si totudeauna supusi din fostala regi­­mentu alu 2-lea romanu de frontiera, si respective din districtulu Na­­seudului, sau implutu de bucuria intielegundu,­ ca Maiestatea Vostra cu rescriptu pre inaltu de data 19, Sertembre 1861 Vati induratu pre gratiosu a dispune, ca dieta pentru Marele Principatu alu­i Transilva­­niei se se adune pe 4. Noembre a. c. in e. g. cetate Alba Carolina, si “—că alegerile deputatiloru pentru “aceasta se fia asta, catu toti a­­ceia patrioti, carii platescu o contributiune digherta de ori ce feliu, si ori ce natura in sum­a totala de 8 fiorini v. a, pe anu, intosma si in­­tru o forma se dea parte la aceleasi. Acestu pro graliosu rescriptu a redicatu monumentu nestersu de multiumita in inim­a fiacarui gomana din Transilvania, pentru ca a etogea lacremile cele de 400 de ani de pe fagia poastga si a implinitu dorm­tiele nostre cele seculare; adica, cu Transilvania se se pastredie­­ autonomi­a sa libera si independente de Ungaria, si ca in lezisla­­lia pnea patriei se acema si noi acea parte, care ne somrete in meso­­ga sacrificieloru, ce leamu adusu si le aducemu pentru Lronu si pentru patria. A Maiestatea Vostra cu rescriptulu­rgheat insp V ati indaratu a con­­sede acea, ce deputatiunile nóstre cele numerose din anii 1848/9, apoi din 1860/1 de repetite ori, si cu neobosita credintta in iubirea de dreptate a Maiestatei Vostre au petitionatu. Eramu acum patrunsi de sperantia, ca in articularea natiunei ro­­mane, ca natiune politica, acuma de Maiestatea Vosiga intre propuse­­tiunile regesci pusa, intru una dieta convocanda in modiu in lege si asta se va implini acea, ce voi si in acestu presentu prea adeseori, inse fara efectu amu cerutu dietele pe bas­a legiloru­le, despre simtiemintele de bucuria, care ne au surprinsu vediendu tte acestea in forma de rescriptu imperatescu oglindaiie si pre inaltu decise? ip de dai aa totusi pare ca latulu sela inimicu si acuma ne persecule dia, pare ca se silesce — ca si dreptatea de Maiestatea Vostra pronun­­titu prin Gazete, Clusiu, care in compunerea s­a de astadie nu si denegatu ascultarea sarga asela gratiosu rescriptu protestandu in representatiunea sa de dato 3. Octombre anului curentu atatu in contra rescriptului Maiestatei Vostre dia lui enventu, catu si in contra drepturiloru noastre in acelasi pre inaltu­rgatios rescriptu fapta inse nu este decatu se provoca atata la legile patriei, detaiu aplicata. spredia a calcă in risipte autono­­mi­a patriei, si a denegă egalitatea drepturiloru de Maiestatea Vostga în diploma din 20. Octombre 1860 lamuritu intarita,­rge gratiosu de data 19. Septembre 1861 Vostge, catu a trebuitu inca se se mai intemple si asela scandalu, ce revolte din totu simtiara ome­­nescu , ca si membrii acelia din Guvernu, carii aga trebui se apere se represente d­e 'interesele noastre nationale, se dee­man­a cu inimisii nostrii celi seculari, si se aprobedie in numele nostru martea si peri­­rea natiunei noastr­e. Tgadaghea de sange fratiescu ce striga la cervn, au comisu celi 3 membrii ai guvernului din Clusiu, calii figuredia de romani, si au facutu unu asia numitu votu separatu, la representatiunea guvernului ddto. 3. Octombre 1861, precatu de ssandalosa iu publicu, pre­­atata de contrariu parintiesciloru inteptin­i ale Maiestatei Vostre si injuri­­osu pentru natiunea romana, Maiestate! Natiunea romana nu a avutu peseodata incredere in omenii acestia. Ei au ajunsu la postulu, carelu tiena, preste voia si in contra doghintiei nostre. Maiestatea Vostra au­ fostu incunjurata din partea Transilvaniei de sfetnici inimisi dreptatiei si causei nationei noastre, si sfetnicii a­­cestia ragu­sani abusandu cu increderea Maiestatei Voastre. V'au propusu omeni neamici dreptatii si natianei postte, inse castigati pentru planu­­rile loga cele secrete si ultramagiare. Asturescu a armata denumirea se lega 3 consiliari romani la gu­­vernulu­i Transilvaniei. Cesomandatiunea loru de postulu capatatu a statu intru aceea, ca au sciutu se'si tgadee natiunea, nu lea pasatu malta de Tr ju si „de patria, ci s'au inchinatu cu trupu cu sufletu tendintteloru fantastice si pentru majoritatea tiegei nemagiare forte asupritóre a ultramagia­­rismului si sau data unealta pe sam­a acestuia. Natiunea romanesca din Transilvania ba din toata managheni­a a despretiuitu de multu pe acesti oameni fara principii si sa gastega po­­litica, ia notata prin organe publice si in adunari publice, eaga in conferinti­a nationale dela Sibiiu din 13 /1. lanuariu 1861 a exprta in­­dignatiunea natiunei par­esselense in contra loru. Densii suntu renu­­miti si cunoscuti pana la celu mai micu copilu — dara nu ca fii in­­teresati pentru agoni, patria si natiune, ci ca omeni pana intro me­­sura nejghedinta stricati si negosinati. - Ultramagiarii cunoscandui de partea aceasta iau ajutatu la pos­­turile capatate chiar­ si in contra legiloru aristocratice, la care se provca cu atata predileptiune, numai ca se somigomita cu faptele loru inalta diploma a Maiestatei Wostge­ddta. 20. Octombre 1860, in care sta egalitatea drepturiloru pentru toti fii si pentru tote natiunile patriei, si numai că se­ si isbandesca asupra natianei nostre pentru credinti­a ei nesfintita catra­­ Tronu, si pentru alipirea ei prenaturale catra nationalitatea si limba s­a. — Acesti tghi sonsiliaghi din nascere romani, inse dupa portarea loru “tradatori ai romaniloru, au facutu votulu separatu, noi sgedema siguru­­ din motivulu, ca se se imbanedie la Domnii ultramagiari, se se a­­secureche de gratia loga si pe viitoriu, cunoscundu ei insusi, ca dela natiunea loga numai despre liuire si osenda potu se astepte. Ei au facutu votulu se ragata, cu intentiune, ca deasa Tgonpla si natiunea romaneasca iaga scate la cea mai aprope dieta din posturi­­­le pe nedemnit avute, se le ste aristocratii ultragmagiari intru a­­jutoriu. Maiestate ! Potemu se ne esprima cu convingerea cea mai sesp­­ra, sa votulu separatu, facutu de oamenii acestia in tota natiunea ro­­mana nu afla nece 10 partinitori, fia acestia catu de renegati si catu de stricati la snagastegp. Rotema dice ca votulu loru precum si portarea loru a fostu si este de a dreptulu opusa semtiem intelega poastge. Pentru aceasta noi protestamu solemnelu in contra votului ace­­luia, si ne rogamu prea umilitu, ca se nu'lu primesci, ca o espresiane a natiunei romane, — din contra se Te induri alu privi, ca unu do­­cumentu de tradare nationale si ca o demonstratiune pentru ultrama­­giarismu, si in contra Lhronului si cu unu testimoniu de segasi­ a cha­­racterului acelora 3 oameni stricati. Despre acestea Ve veti convinge prâinduratu M. V. dia votulu sora separatu, care nu este decatu o comedia jucata in folosulu majorita­­tiei ultra­magiare. Pentru aceea, cu bucuria nostra casiunata prin rescriptulu Mai, Vostre pregratiosu ddto. 19. Septembre se remana nestirbata, ca Mai, Vostra se vede si pre gratiosu, catu de tare s'a abatutu majoritatea gu­­­vernului ultramagiaru in representatiunea s'a ddto. 3. Octombre anu­ si se fulgeru­­­i rescriptu propusu, va si parintii nostri in sesiala se d­e espresiune cuviintia sa o prefaca intru o naluca, se o prefaca eagasi in intristare, ca Escelsulu Guvernu din a avutu pestodata inege­­­ se sia guvernulu patriei, atata inaintea Tronului a opiniunei publice, faima, care aru trebui si inaintea lemei fractiunei trece ultramagiare, trecutu dela in tog­­S­au la­­si care nostra la dieta locuitoriloru cu nationea­ne in R. in din si 19. Septembre anu­­l N. y dud *­ Retitiunea, recitus remustratiunea Naseudeniloru in contra re* presentatiunei — si a votului separatu din Clusiu. — * PE,

Next