Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-11-08 / nr. 88
„.7- LETA TRANSILVANIEI, Gazeta este de 2 ori: Mercurea Ng. 88. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu Prgasionul, 8. Noemnghe 1801. Anulu HHIV. si Sambeta Buiea una data pe MJN . pe 1 anu 10 f. u. a. e prenumera anulu 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi diesegi mon. sunatâria, tele s. r., si pe la DD. corespondenti. Pentru o serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tasla timbrala e 30 cr, de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicaritatea Ta in acela derea nóstra, se bi data, garessa bucuria de nou, rgea gratiosu de pana acuma convocate. Cine aru rote dara acuma si gratia Maiestatei Voastge se Nu se inliâra asesta guverna Si câ mannigea nostga se fia câ unu si chiaru respicale, Guvernulu acesta, se capele lovitura guvernulu mai siștitoghe si rentga alegerile a face ftoata cu si in rescriptulu Maiestatea Vos. tra, dela care sia primitu poterea, si cu maioritatea "Transilvania, pentru care Vati induratu ai da totegea, si mai adansa, de MaiesMaiestate, panaghenia Austriaca. Transilvania”. Sesaghea regasca si apostolisa Maiestate! Brăbgvgatiove Domne! Locuitorii cei sgedinti cei si totudeauna supusi din fostala regimentu alu 2-lea romanu de frontiera, si respective din districtulu Naseudului, sau implutu de bucuria intielegundu, ca Maiestatea Vostra cu rescriptu pre inaltu de data 19, Sertembre 1861 Vati induratu pre gratiosu a dispune, ca dieta pentru Marele Principatu alui Transilvaniei se se adune pe 4. Noembre a. c. in e. g. cetate Alba Carolina, si “—că alegerile deputatiloru pentru “aceasta se fia asta, catu toti aceia patrioti, carii platescu o contributiune digherta de ori ce feliu, si ori ce natura in suma totala de 8 fiorini v. a, pe anu, intosma si intru o forma se dea parte la aceleasi. Acestu pro graliosu rescriptu a redicatu monumentu nestersu de multiumita in inima fiacarui gomana din Transilvania, pentru ca a etogea lacremile cele de 400 de ani de pe fagia poastga si a implinitu dormtiele nostre cele seculare; adica, cu Transilvania se se pastredie autonomia sa libera si independente de Ungaria, si ca in lezislalia pnea patriei se acema si noi acea parte, care ne somrete in mesoga sacrificieloru, ce leamu adusu si le aducemu pentru Lronu si pentru patria. A Maiestatea Vostra cu rescriptulurgheat insp V ati indaratu a consede acea, ce deputatiunile nóstre cele numerose din anii 1848/9, apoi din 1860/1 de repetite ori, si cu neobosita credintta in iubirea de dreptate a Maiestatei Vostre au petitionatu. Eramu acum patrunsi de sperantia, ca in articularea natiunei romane, ca natiune politica, acuma de Maiestatea Vosiga intre propusetiunile regesci pusa, intru una dieta convocanda in modiu in lege si asta se va implini acea, ce voi si in acestu presentu prea adeseori, inse fara efectu amu cerutu dietele pe basa legilorule, despre simtiemintele de bucuria, care ne au surprinsu vediendu tte acestea in forma de rescriptu imperatescu oglindaiie si pre inaltu decise? ip de dai aa totusi pare ca latulu sela inimicu si acuma ne persecule dia, pare ca se silesce — ca si dreptatea de Maiestatea Vostra pronuntitu prin Gazete, Clusiu, care in compunerea sa de astadie nu si denegatu ascultarea sarga asela gratiosu rescriptu protestandu in representatiunea sa de dato 3. Octombre anului curentu atatu in contra rescriptului Maiestatei Vostre dia lui enventu, catu si in contra drepturiloru noastre in acelasi pre inalturgatios rescriptu fapta inse nu este decatu se provoca atata la legile patriei, detaiu aplicata. spredia a calcă in risipte autonomia patriei, si a denegă egalitatea drepturiloru de Maiestatea Vostga în diploma din 20. Octombre 1860 lamuritu intarita,rge gratiosu de data 19. Septembre 1861 Vostge, catu a trebuitu inca se se mai intemple si asela scandalu, ce revolte din totu simtiara omenescu , ca si membrii acelia din Guvernu, carii aga trebui se apere se represente de 'interesele noastre nationale, se deemana cu inimisii nostrii celi seculari, si se aprobedie in numele nostru martea si perirea natiunei noastre. Tgadaghea de sange fratiescu ce striga la cervn, au comisu celi 3 membrii ai guvernului din Clusiu, calii figuredia de romani, si au facutu unu asia numitu votu separatu, la representatiunea guvernului ddto. 3. Octombre 1861, precatu de ssandalosa iu publicu, preatata de contrariu parintiesciloru inteptini ale Maiestatei Vostre si injuriosu pentru natiunea romana, Maiestate! Natiunea romana nu a avutu peseodata incredere in omenii acestia. Ei au ajunsu la postulu, carelu tiena, preste voia si in contra doghintiei nostre. Maiestatea Vostra au fostu incunjurata din partea Transilvaniei de sfetnici inimisi dreptatiei si causei nationei noastre, si sfetnicii acestia ragusani abusandu cu increderea Maiestatei Voastre. V'au propusu omeni neamici dreptatii si natianei postte, inse castigati pentru planurile loga cele secrete si ultramagiare. Asturescu a armata denumirea se lega 3 consiliari romani la guvernului Transilvaniei. Cesomandatiunea loru de postulu capatatu a statu intru aceea, ca au sciutu se'si tgadee natiunea, nu lea pasatu malta de Tr ju si „de patria, ci s'au inchinatu cu trupu cu sufletu tendintteloru fantastice si pentru majoritatea tiegei nemagiare forte asupritóre a ultramagiarismului si sau data unealta pe sama acestuia. Natiunea romanesca din Transilvania ba din toata managhenia a despretiuitu de multu pe acesti oameni fara principii si sa gastega politica, ia notata prin organe publice si in adunari publice, eaga in conferintia nationale dela Sibiiu din 13 /1. lanuariu 1861 a exprta indignatiunea natiunei paresselense in contra loru. Densii suntu renumiti si cunoscuti pana la celu mai micu copilu — dara nu ca fii interesati pentru agoni, patria si natiune, ci ca omeni pana intro mesura nejghedinta stricati si negosinati. - Ultramagiarii cunoscandui de partea aceasta iau ajutatu la posturile capatate chiar si in contra legiloru aristocratice, la care se provca cu atata predileptiune, numai ca se somigomita cu faptele loru inalta diploma a Maiestatei Wostgeddta. 20. Octombre 1860, in care sta egalitatea drepturiloru pentru toti fii si pentru tote natiunile patriei, si numai că se si isbandesca asupra natianei nostre pentru credintia ei nesfintita catra Tronu, si pentru alipirea ei prenaturale catra nationalitatea si limba sa. — Acesti tghi sonsiliaghi din nascere romani, inse dupa portarea loru “tradatori ai romaniloru, au facutu votulu separatu, noi sgedema siguru din motivulu, ca se se imbanedie la Domnii ultramagiari, se se asecureche de gratia loga si pe viitoriu, cunoscundu ei insusi, ca dela natiunea loga numai despre liuire si osenda potu se astepte. Ei au facutu votulu se ragata, cu intentiune, ca deasa Tgonpla si natiunea romaneasca iaga scate la cea mai aprope dieta din posturile pe nedemnit avute, se le ste aristocratii ultragmagiari intru ajutoriu. Maiestate ! Potemu se ne esprima cu convingerea cea mai sespra, sa votulu separatu, facutu de oamenii acestia in tota natiunea romana nu afla nece 10 partinitori, fia acestia catu de renegati si catu de stricati la snagastegp. Rotema dice ca votulu loru precum si portarea loru a fostu si este de a dreptulu opusa semtiem intelega poastge. Pentru aceasta noi protestamu solemnelu in contra votului aceluia, si ne rogamu prea umilitu, ca se nu'lu primesci, ca o espresiane a natiunei romane, — din contra se Te induri alu privi, ca unu documentu de tradare nationale si ca o demonstratiune pentru ultramagiarismu, si in contra Lhronului si cu unu testimoniu de segasi a characterului acelora 3 oameni stricati. Despre acestea Ve veti convinge prâinduratu M. V. dia votulu sora separatu, care nu este decatu o comedia jucata in folosulu majoritatiei ultramagiare. Pentru aceea, cu bucuria nostra casiunata prin rescriptulu Mai, Vostre pregratiosu ddto. 19. Septembre se remana nestirbata, ca Mai, Vostra se vede si pre gratiosu, catu de tare s'a abatutu majoritatea guvernului ultramagiaru in representatiunea s'a ddto. 3. Octombre anu si se fulgerui rescriptu propusu, va si parintii nostri in sesiala se de espresiune cuviintia sa o prefaca intru o naluca, se o prefaca eagasi in intristare, ca Escelsulu Guvernu din a avutu pestodata inege se sia guvernulu patriei, atata inaintea Tronului a opiniunei publice, faima, care aru trebui si inaintea lemei fractiunei trece ultramagiare, trecutu dela in togSau lasi care nostra la dieta locuitoriloru cu nationeane in R. in din si 19. Septembre anul N. y dud * Retitiunea, recitus remustratiunea Naseudeniloru in contra re* presentatiunei — si a votului separatu din Clusiu. — * PE,