Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-11-22 / nr. 92

Sazeta este de 2 ori: Mercurea, Brasiovu, 22. Noembre 1861. Anulu XXIV. Ng. 92. si, Samveta Fuiea una data „pe sertemana, Pretiulu, pe 1 anu 10 f. v. a. Pentru tieri esterne 15 f. pe anu ostele e. r., si pe la DD. corespondenti. Pentru serie ad. de V. depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai rgimbiuulieati. anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sunatoria, e prenumera la 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. 'Tacsa timbrala e 80 cr. de fasage publicare. „* DENUMIRI. “Mai, La s. g. Apostolica cu prea'nalta resolutiune din 24. Noem. 1861 a binevoitu pe consiliariulu intimu Emericu conte de Mico, la segerea s'a alu dimisiona in gratia, din postulu de presiedinte provizoriu alu gubernului regiu transilvanu si a'la reasiediă in starea de mai inainte timporala de odihna. Mai incolo presidiulu g, guvernu transilvanua binevoitu a fu incredintiă deocamdata consiliariului intima si generalului locutiitoriu m. c Campestru Ludovicu sonte FoPiot de Schenneville, eara pe consiliarii de curte ai cantialariei regie, transilvane Dionisiu de Cosma si Ladislau Vasiliu de Popp ai denumi de vicepresiedinti ai guvernului, transilvanu , si adeca pe celu dintaiu, pentru senatela politicu, pe estu din urma pentru senatata judiciaru.“ Acesta este cuprinsulu scriei oficiose publicate in.../Wr. Zig.” Lui N despre nouele denumiri. "“ Noulu acestu provisoriu, din care numai dieta ne va poto esăote, care inse se vede a fi unu mediu locu neaparatu de a se pote conduce chiaru si alegerile la compunerea dietei viitre in intielesulu dictomei din 20. Octombre 1860 si alu patentei din 26. Februariu a. c., ne va fierbi, precum credemu, de seala, în care vomu învetiă cu totii, cum va se se aplice in cietia practica principiulu egalei indreptatiri politice intre natiunile si confesiunile patriei nóstre, in sensulu rolittiei guvernului, Noi ne explicamu acestu provisoriu numai in sensulu acesta, dandune sregantiei, spunsa Mai. La preabunulu nostru Monagheni, ca unu guveranu dreptu pentru toti supusii sei, se va indaga a mediaștoei in fapta o mai adeverata si mai drepta definitiune a egalei indgertatigi, decatu cum o pusera in prac sa altga sonstitutionalisti patriei nostre. Sa se speramu aceasta ne indghertatieste chiaru si denumirea prea vratiosa a multu pretiuitului nostru barbatu gons N. V. de Pop de presiedinte in cele judeciale, in care ramura potemu dice, ca gomanulu ca si ceilalti colocuitori va află o drearta multiumire. la urma mai adaugemu ceva din cele ce le scrie unu cor, din Monachiu in Bavaria catra „Monitoga Franciei :** Morbulu nationalitatiloru, dice elu, a ocupatu ca o ameticaa cele mai slabe puncte sentrale ale poporului; elu face, cu mesujele ce diacu in interesulu generala, se nu se roata esespta, si silesce pe gubernu, ca se iie in mana dietatata, care lui ne'i e placuta, care inse in impregiurari ca acestea singura pote aperă monarchia de totala ruina.“ — Si incheiamu cu dorintia, ca se vedemu in scurta implinire insetatele nóstre desiderii, de a nu mai 'vede imregatia absolutismului si de a ne bucură de o libertate constitutionala autonoma in patriane in sensulu eternei dibertati, care singura ne pote ferici pe toti. — În tierile europene cate se bucura in bilele postge de cate o sopsiitatiune mai angusta sau si mai larga, gubernele suntu obligate a se spnoasse rozoagaloga in saspla celu mai reu insai dreptulu retitipnii. se ne insemnama inse, ca acestu dreptu seprra în mai multe ueghie, „recunoscutu numai samegeloga legislative, eara nu si altora corporatiuni ori regioane private, si ca tosma in acestu tunsto mai dompesse “inca o mare confusiune de idei, Camerele au cu adeveratu dreptulu de a inainta la tronu degivitia, vointta, neindestularile, asuprerile si impilarile care se voru fi intemplandu, scu in retitiane formala, seu in forma de adresa ori gestansagi ce facu ele la cuvintele de ironu, sau cu greominte (gravamina et desideria), son si cargorosetiani ori motioni (propositiones et motiones) pe acolo, pe unde membrii camerei inca au dreptaru constitutionala de a propune spre desbatere si islparare proiecte de legi si de indreptarea pnoga nelegiuiri care se poi fi ivitu si introdusu dupa timpuri, de exemplu precum a fostu din vechime în Ungaria, Transilvania,, Croatia si in alte cateva tieri; ca din camerele su dietele nu s'aru mai bucură nici de atata dreptu, atunci ele nici ca ar mai „ merita frumósa si nobila nomighe de camere legislative, ci ar fi numai nesse rarpsieghii adica corporatiuni compuse din oameni destinati "a incuviintă ori ce capritiuri ale gubernului, stui cum au disu odata , omeni rniuileziati spre a vinde drepturile tiegei. Este deci ” invederata, ca camere fara dreptu de a petitionă nici ca se potu spe veta. - - - Si cu toate acestea se scia, ca mai alesu in unele staturi germane Înea si dreptulu, de petitiune alu camereloru este marginitu si restrinsu in mai multe moduri maiestrite. Asia unele constitutiuni tienu, ca opetitiune numai atunci se pote 'naintă la tronu, deasa coprinsulu ase Leia va fi priimitu de catra majoritatea ambeloru camere. Acum serai mema ca samega deputatiloru alesi de poporu voiesce a retitiona toema desfiintiarea unoru privilegii seu monopoluri, de care se bucura nobilimea cea mare spre impilarea si stricatiunea poporului. In asemenea casti ar fi o minune deasa o camera de maguati o petitiune indireptata tosma in contra familiiloru, din ai carei buni este compusa densa. Aci nu avemu si tota predomnirea asupritor e tatuti gomanii pe atunci sandu capii loru inca au arelata la drepturile unu era, cu rotintia de a mai pastră. — Si pentruce tite es estea? Rentgasa de o parte dietele (si congregatiunile somi tateloru) era compuse per eminentiam din privilegiati, eara altora corporatiuni si personestu nu le era nisi desasertatu doue camere, trebue se i se recunosca fiecareia competintia re titiona si singagatese, adica si una fara alta. Este apoi cu totulu altu ceva, deca petitiunea va fi avendu loru si desa gubernulu afla cu ca o dă si in desbaterea sei plele prea departe, tulu sosita grasele fagia cu tronulu tistice, pe unde nu ceea ce nicidecum le scu nu, de mai e trasu a leilalte camere, a desfiintiu elu insusi tieri nesci, tiuui oprite a mai repeti aici, gimnasiasti. Au trebuitu se zgeea 58 de N. voise cavilegii tiranice popescimeni mai voira peirea este de prisosu si aristocratice, ci acestea bunului domnitoru, si pneogasele loru privilegii. In a. 1789 acestei fapte maretie strabata prin tóta Europa dupa teoria si cu poporulu, tóte privilegiile ca acum se va invoie compusu trebuintia de a caută ne inredesama de ele la totu pasulu, si introduse drepturile omenesti, din secțli; eaza ceea ce autionala fransessa prochlamă tin tote privilegiile afurisite si tre. Atunci grija cea dintaia si cea mai mare a doue a fostu ca, in dietele dela 1790 et 91 se si ingradeassa si pedepsite, pana se ajungemu celu rasinț in 1848 sanda privilegiatii se lepadara de sila numai cu celu mai mare periculu pole cineva face aseasta. Din acestea incheiemu, alu mintii practice, atunci candu unu corpu legislativu Inig'aseea dreptulu de petitionatu alu camereloru in vechiuramu spunea ara in pertractarea sa, ani a si se o sciu clase si monopolurile se dea multe a retitiona, dreptului de a la 6. memesemImregadesti inscolarii petica monagena mai multe ori decatu se lase o iota din si 1790 adunarea na si pana in tierile noasaristocratiei acestora de tota diferinti'a de clase si caste. Ssighea si asecure si loru s6u si din omela celea ce bucurosi de ge neralu nu naturei la indoiela, decatu numai in acelea staturi epgata absolue vorba de constitutiune si de camere, prin urma: Petitiune. Adresa. Aransoare. Representatiune. Rugaminte. Dreptulu de a retitiona. (Incheiere din Nr. tr.) Il. Candu unu poporu intregu, o natiune, unu statu isi da suveranitatea s a in manile unei singure case domnitore sean si in ale satogra barbati, ori si in ale unuia singuru, atunci indesandu pe oameni in lucrurile loru totu numai dupa natura si scaderile omenesti, nu a lipsitu din vechime a si pastră si rentgasine Gresi care garantii (chezasii) pentru viitora. Poporulu adica da la manile regimului puterea armata, vistieria cu tóte veniturile tierei, cum si o multime de alte drepturi importante se concentra in acelasiu, pentru că elu se nu pota dice, ca e prea marginita, ca nu pote lucra pentru binele, fericirea si vespictatea poporului. Din contra unu roroga, sagele voiesce în adeveru se fia si se remana liberu intre terminii legiloru intocmite si amediate de representantii sei, inggijata ca nu cumva mane poimane insusi gubernulu se alunece a resturnă legile, isi reserva pentru sine ca de controla, de veghere, de contrapondu, cateva drepturi din cele care se numescu fundamentale, precum: „ineputinitatea sumei de dare anuala, — numegata recrutiloru dupa timpu si impregiurari, — responsabilitatea ministriloru catra camera legislativa, — publicitatea desbateriloru in camera si la tribunalele judecatoresci, libertatea tiraghiului, — dreptulu de a petitionă, ANSILVANIEI.