Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-26 / nr. 34
1. ” GAZETA TRANSILVANIEI, Nr. 84. Brasiovu, 26. Aprilie 1861. Amulu HAGU. Gazeta este regulata de 2 ieri, si Bdea una data pe se emana, ad. M-sfu si Sumbete. Restiulu loru este pe 1 anu 10 si pe Jumeuceanu 6 fr. apsig. inlauntrulu monarchiei. a Pentru tieri straine sunt anu s cu 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon cana. Sergenpinege e la tote rostele c. gua cum si la toti cunoscutii nostri DB corespondenti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. aust. turul se sege inainte. > OD Managhenia Austriaca. i E 4 “ Uuventuru de tronu din 1. Maiu 1501, Jelu dimetaiu spuenta de tronu, pe care Va tienutu unu imperatu alu Austriei că Domnitoriu a auatutu oreata de sandu esista acesta monarchia, suna asta: onogati membrii ai senatului Meu imregatessa! Pe candu Eu deschidu prima sesiune: a Dvatra, Me simtia multiumitu ai vede aiei adunati si ai salută de bine veniti pe Archiducii, Principi ai Casei Mele, pe atati alti primati innalti bisericesci si capi din familiile ilustre ale imperiului, precum si pe barbatii eminenti chiamati de catra Mine pe visita in magnatiloru (Herrenhaus). Tocmaesiani sunteti si Duostga din inima bineteniti Domnii Cei deputati. Eu totu mai simtiu placuta bucuria pentru multele adrese de multiumita venite Mie din sinulu dietelor. Aceste manifestatiuni de lealitate si de ratgiotisma Imi dau gagantia, sperisa Eu ve pociu privi pe Duostga ca pe Mesagerii, trimisi Mie de catra asele adanantie spre midutosirea unei bune inttelegeri, mantuitore pentru tote partile, si a uni viitoru rlina de eregantie, re sage poivoimu se le sastigama prin: o . A. prin: dreptate si energia. tuiul Eu sunt cu totulu petrunsu de acea spini spunea inetitutiunile libere pe langa pastrarea si infiinttarea in cugetu'curatii a principiiloru indreptatirei egale a tuturoru poporaloru imperiului, a egalitatii tuturoru concetatieniloru de statu in fatia legii si a regiteiparii deputatiloru poporului la legislatiune , ne voga duce, catra o prefacere mantuitóre a monarchiei intregi. Acestea sunt principiile, care acum intru intielesulu diplomei din 20. Ostologe a. tr. si alu rghincipiiloru din 26. Fauru a. s. cu ajutoriulu lui Ddica eustiuiee infiiniia. (Vgato.) Avendu Eu asesta scopu inaintea ochiloru, ama intghighinsp a dă imperiului Meu din puntu de vedere alu dreptului de statu o forma pe temeiulu unei autonomii catu se pote mai întinse a provinciiloru si totuodata pe temeiulu acelei unitati, pe care o pretinde neaparatu posetiunea imperiului ca potestate; eara in ambele privinteama sapstionata aplicarea unoru forme constitutionale probate, in launtrulu carora corpurile representative se aiba a confaptul la legislatione. Eu voiescu ca lucrului acestuia sei dau una desvoltamentu uniformu intru tóte partile imperiului in conformitate cu o politica deschisa si liberala, eaga aceasta dupa dreptu si cuvenintta cu respectarea trecutului singuraticeloru regate si tlegi (Bravo 1), precum si cu o egala claritate si grija pentru fiecare din acelea natiuni multe si nobile, care de atati seculi se afla unite fratiesce sub sceptrulu Casei Mele. (Vrato!). Pana acum inca dietele provinciale nu numai s'au regulatu intru intteresu constitutionala, ci s'au si adunatu. Aceleasi nu mai sunt o problema, ci o fapta semilinita (Bravo!) Acesta fapta complinita va castiga in adunari regulatu repetite o potere crescatóre din anu in anu, pentru ca cea mai sigura si mai buna garantia a ideii este fapta. — In modulu acesta, tierile voru cuventa satraine prin rostulu representantiloru proprii. Prin acasta descoperire nemidilocita voiu ajunge Ea la spnosfinti a acelora ce densii credu ca sunt salutarii; imi va fi cu potintia a pune temelia la institutiuni folositore si a intosnii legi so gherandietore la trebuinttele si dorinttele poporaloru. Totusi pentru asesta anu activitatea dieteloru inceputa dupa dorintia pote ajunge la scopu numai dupa acesta; prorogarea (amanarea) loru pentru acum e conditionata prin necesitatea de a se deslegă unele probleme de o natura generala, care cadu in competintia senatului imperialu. Nu trebue se ne ascundema adeverulu, spunea problemele care astepta dela noi deslegarea, sunt probleme grele. — Ci tocma trebue se agatama lumii, spunea diferintiele politice, nationale si ecelesiastice, care in coprinsulu monarciri austriace se intimpina asta argo, pe si se retranda unele pe altele, nu sunt nisce pedeci atata de mari ale unei cointtelegeri intielepte, care sub iuburiatia binefasatote a naintatei culture pe langa imprumuta „ si simtiu de impaciuire se nu se roata de latngă (Bravo!) Unu statu, alu carui gubernu ia asupra si datoghintia de a protege pe tote nationalitatile si de a da valoire principiului telegaptiei in referintiele de dreptu si de comunicatiune intre singuraticele popora ale imreghiurii, nu numai are spatiu de clpsa pentru pros perarea ne 'șredeesata a desvoltamentului nationale, ci totuodata si ga rantila cea mai sigura a independintiei si a unei pusetiuni si rotestati mati insuflatre de respectu, saghea de o parte multtumesce inlauntru, pentru ca e fundata de libertate (Bravo!), cara de ala nu pote insuflă nici o grija inafara, din causa ca aceeasi (potestate, statu) din natura sa seaga se incungiuie orice miscari pasionate, care in urmarea gesboieloga agresive (subjugatore), ce desterta de somona (Bravo !). Eu in manifestulu Meu din 20. Octobre ap. trec. amu dechiaratu, enmea Eu priu deplina încredere si me odiohnescu in deerta retrandege si în zelulu patrioticu alu rorogatogamele, cum si ca credu tare, epunea institutiunile date sea reaviieze” de mine ve voru desvoltă si consolidă spre binele somaone. . Eu sunt inogedintietu, cumea Duosiga ceiiesi ve dati cesumina demna de imitatu de o. energia si totaodatu de a dominge preste patisi, eatea cogespunda principiiloru tolerantiei; eaga aroi urmarea ti reumintitu, spunsa Dubetea Ia însneregea sesiunii ve veti vedea si consolidati in ribetianea Dubatea, ve veti eișii totuodala si Onorati peta miitiamita monatenultei « si ES ratiei Duutce. Inna Dvostra veti castigă si zimratiile tuturorn jei carti in astediarea de institutiuni constitutionale cunoscu o garantia nona pentru prosperitatea si poterea patriei. “Eu asteptu că si „cestiunea terghesentarii regateloru Mele Ungara, Croatia, Slavonia si Marele Principatu "Transilvania i În senatulu împerialu in conformitate cu relativulu Meu autograful din 26. Fauru se ia preste pagina o deslegăre favorabila. (Bravo !) Eu în acesta privintta me incredu despre o parte in dreptatea causei. (Bravo!), eara de alta in priceperea poporaloru Mele, care nu ma indoiescu ca preste pucinu va fi scapata ei va esi victori sa preste tote redesite si indoielile. (Bravo !). Aceleasi, indata ce se voru incredintia despre adeverata stare a lucrului, de nesesitatea si folosala institutiuniloru statorite de Mini, nu care insielă increderea Mea, ci o voru justifică prin fapta. (Bravo!). Precum alteori, asta si acum ele voru sta cu credintia pe lunga domnitorala loru legalu, eara Eu voiu vedea de sigura cu toata multiumirea pe representantii intregii mele Monarchii impregiarulu tronului Men. (Va agma.) Ba Se trimitia romanii deputati la parlamentulu imperialu ? (Estradu dintrunu articulu mai mare.) Se aude o faima surda, spunea romanii voru fi provocati de adreptulu, ca se alâga si se trimita ei nemidilocitu deputati la parlamentulu imperialu, si acasta din causa mai virtosu, samsa ungurii se opunu asta tare si nu voru a lua parte la acelasiu. Mare lucru acesta. Se la segretama prea de argore. In so calitate, cu ce numire se tramitemu noi romanii ardeleni, bavatiani s. a. deputati la parlamentulu din Viena? Cu natiune a provoma asta precum neama prochlamatu noi pe noi? Nu nea geounoscutu nici monagenala incat cu suveranu absolutu prin vreunu actu publicu, si cu atatu mai putinu vreunu corpu constitutionalu legislativu. — Ca representanti locuitori ai M. Principatu Transilvaniei? Bag ca nu suntemu recunoscuti in calitatea acasta, ci — vai! sunt despnosepte numai Sachsenland, comitate si diatriote unguresci si scaune sespesci, ut figura docet. V. Salmen vine si dice ca este insagcinata a organisă ticra sasessa Bar. Chemean, spusese in instructiunea sa numai jurisdictiuni unguresci. Ca representanti ai unoru jurisdictiuni autonome ? Rote din Fagarasiu si Nasaudu. Insale suntemuliferati in manile majoritatiloru ssose prin maiestria din minoritati de locuitori de alte natiuni, prin urmare comitetele (representantiele) jurisdictiuniloru, asiă precum sunt aceleasi compuse in timpulu de fasia, nu voru trimite deputati romani. Din vreunu congresu nationalu? Cine a voitu senilu sonseada