Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-09-12 / nr. 72
GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 19. Brasiovu, 19. Septembre 1809. Amilii Xl. Gazet’a este de 2 ori: Hercurea si Sambet’a, Feiea una data pe septomana, Pretiuiu, pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 15 fl. sun. pe unu anu sau 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs'a timbrata e 30 cr. de fîacare publicare. Para depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicar i-va dicta in Transilvani'a? Acesta intrebatiune se ventura din nou ca de diece dile incoce in mai multe jurnale patriotice. Sa tratâreu adica faim’a, cumca in cancelaria a curtii ar fi substernutu Maiestatii Sale domnitorului unu proieptu privitoru la deschiderea dietei transilvane. Cititorii nostrii astepta cu totu dreptulu ca se le impartasimu, deca cumva noi scimu ceva mai multu in acesta cestiune prea importanta decatu ceea ce voru fi aflatu dinsii. Asie: Fi-va dieta in Transilvania ? JRespunsu. Tote faimele cate s’au respanditu despre tienerea unei diete sunt deocamdată luate din ventu. Mai anteiu se se vedia portarea si lucrările comisiuniloru tieritale octroate si conduse după instrucțiunile esite de candu se afla in capulu afaceriloru tierii noastre contele Nadasdi si contele Crenneville, apoi si numai apoi poate fi vorba despre dieta. Pentruca se poati avea dieta, trebue se’ti alegi deputați. Ei, dara se vedemu deca comisiunile acele noua representatoare de tienuturi voru alege la timpulu seu deputați, seu ca ele vor protesta din capulu locului tocmain contra infiintiarii loru proprie, precum acesta ni se da se pricepemu dintr’unu articulu conducetoru alu lui Közlöny Nr. 133. In acestu casu cine se alega deputati ? Ci la acesta intrebatiune se va respunde in celu mai de apróape timpu, pentruca comisiunile sunt se se conchiame si adune catu mai curendu; eara fiinduca aceleasi consta — afara numai de Fagarasiu si Naseudu — din majoritatea magiara departe cumpanitoare, apoi se intielege de sine, ca votulu comisiuniloru va esi pe voi’a elementului ungurescu. Deca acelu votu va consuna sau nu, cu votulu romaniloru, acésta earasi este cu totulu alta intrebatiune, la care cu atatu este mai anevoia a respunde, cu catu nu poti se sei, care din cele doua partite unguresci va fi precumpanitoare in comisiuni, cea aristocratica austriaca sau cea Kossuthiana. • Denique quidquid sors tulerit. — Inse cumu s’a intemplatu totusi, ca mai decurendu se se împle jurnalele cu faim’a, cumca cancelari’a de curte a Transilvaniei ar fi substernutu suveranului actele pregatitore pentru deschiderea dietei ? Eata cumu. De candu Universitatea natiunii sasesci staura mereu prin deputatiunea sa, ca se i se incuviintiese si aasigure din nou o multime de drepturi mari si tari împreuna cu teritoriu nationalu, de atunci in Cancelaria de curte, fara se mai astepte deputatiuni sgomotose inca si din partea romaniloru, carii în cele din urma (Jan. Mart. a. c.1 mai ca începuseră a despera de folosulu deputatiuniloru, avu bunatatea si scoase din pulberea archivei tote adresele omagiale, petitiunile si protestele care au totu substernutu romanii transilvani incependu din Noemvre 1860 pana in Noemvre 1861, apoi lea luatu in pertractarea formala dintr’odata cu petitiunile sasiloru, lea si substernutu Maiestatii Sale imperatului totudeodata. Se intielege si nespusu de noi, ca acestea pertractări au trebuitu se tiena mai indelungatu. In acelu timpu inse a trebuitu se si transpire cate o scrie de susu in rosu; aceeasi insa pana se ajunga in Ardealu din gura ’n gura s’a deformatu după datin’a omenéasca, in catu nici urdîtorulu se nu o mai cunósca. Nu e indoiéla ca in acelu timpu s’a vorbitu cate ceva si despre dieta, nu insa ca despre unu lucru decisu si ne mai suferitoriu de indoiéla si amanare. Intr’aceea pe noi tote acestea nu ne punu la nici o mirare. Starea nóastra de astadi ermafrodita, in care adica nu scii deca mai esti barbatu ori femeia, traiesci sub constitutiune ori sub absolutismu, te afli sub administratiune normala ori esceptionala, ai se te tii de legi si in acestu casu de care ? seu ca esci supusu unei administratiuni discretionarie ce earasi va fi lucrandu de capulu seu, séu după oaresicare ordonantie noua necunoscute, merge administratiunea in spiritulu legiloru civile, séu in alu celoru militare si asie mai departe, — asie acesta stare a lucruriloru, de si scutita cu totulu de larm’a si cert’a adunăriloru marcate, de si prea pusinu insgomorata de activitatea presei de di, ea da totusi ocasiune la totu patriotulu cugetatoru, ca din timpu in timpu se se întrebe pe sinesi, se intrebe si pe vecinulu seu, de carele nu se va fi sfiindu, ca ere ce se va mai alege de noi, ere isi mai aduce aminte cerulu si de noi ardelenii, ca se ne ajute a esi odata din acesta pusetiune deca nu critica, in totu casulu vnse preste mesura neplăcută, neodichnitore, nepriintióasa si nimicitóare de orice credintia in viitoru, pre vomu mai remané noi ardelenii si de aci nainte totu cei din urma, totu cei uitati si despretiuiti, ere nu se voru încuiba earasi intre noi sub o forma sau alta privilegii nationale ori confesionale, aluatu afurisitu, care se producă earasi pretinu seculu înainte ura, urgia, despretiu, desbinare, dusmania, proditiune, ruina si apunere totala. Asie tote acestea meditatiuni si opiuiuni ale compatriotiloru nostrii nu ne vinu neasteptate. Ceea a ce desteptatu mai multu curiositatea si cum amu dice, ne a pusu umorulu in miscare, este o scriereimpartasita de Korunk in Nr. 133 a proposito de petitiunile sasesci si romanesci atinse mai in susu, care suna asie: „Cancelaria de curte a Transilvaniei cumpanindu precumu se si cuvinta cu totu dreptulu acea impregiurare, ca unu milionu de romani totu va fi avendu atata insemnatate, cata are una suta mii de sasi, a hotaritu, cu representatiunea catra Maiestate Sa se o faca asie, incatu Mai. Sa se enunde, cumca atatu representatiunile romanesci catu si cele sasesci lea priimitu gratiosu (kegyelmesen). Ar trebui se creda cineva, ca o procedura drepta cumu este acesta nu va afla nici unu contrariu. Si catu totu se afla! Unu consiliariu de curte sasu la cancelaria ardelena de curte, se simti precumu se vede vatamatu in onoarea sa nationala saseasca prin aceea, ca Mai. Sa isi descopere îndestularea sa dintr’odata in acelasiu rescriptui catra sasi si catra romani. Elu pretinde, ca Mai. Sa se respunda la representatiunea saseasca intr’unu preanaltu rescriptu separatu, eara acesta inca se nu o faca prin cancelari’a de curte nici prin gubernu. Aceasta fapta ne arata, cumu in unele cercuri oamenii se opintescu a scoate la lumina insemnatatea poporului sasescu si cu acesta egoismulu lui. Acelu domnu consiliariu sia depusu opiniunea sa intr’unu documentu separatu, la care lucrase doua luni de dile. Si eata acesta este acelu votu separatu faimosu.“ — _______. ..