Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-09-11 / nr. 83-84

322 10 ani, ca voru da pe fiacare anu cate 1 mia ft m.­­a. pen­tru sustienerea academiei, seu neaflanduse mecenati atatu de liberali si potinti, 14 insi cu cate 500 ft seu mai multi di­feriti, cari cu totii se intra de aceasta suma. Si ore se nu se afle in sin­lu Romaniaiei una iniia de naționalisti cu fapt’a, car’ nu numai cu gur’a, cari se se ob­­lege a contribui celu putina cate 10 fl. m. a. pe anu in res­­timpu de 10 ani? Celoru ce ar respunde cu: nu, leasi pune înainte spre infrontare o suma de veduve serace, inse inspi­rate de simtiulu fericirei si stimei nationale, care ii vom­ rusina. Apoi care comuna romana va fi atatu de indolenta si ticaloasa , eatu se nu primeasca asuprasi oblegaminte de vr’o cateva sute, or dieci de fiorini bani, or obligatiuni de impru­­muturu nationala in aceeasi valoare nominala ? Eata fratiloru, ca trebue numai se voimu seriosu, si o­­noarea si garanti’a sustarei si prosperară natiunei o avemu sal­vata, celu putinu avendu deocamdată unu institutu in Austri’a bine provediutu, in care se se poata conserva paladiulu natio­­nalitatii si alu desvoltarii culturei ei, pentruca : a) din vro 2600 de comune d. e­ in Ardealu, se fia nu­mai una miia romanesci si se se oblege o comuna pe restimpu de 10 ani numai­­pentru 10 fl. pe anu, o pișcătură de purece, si totusi se garanteza cate 10.000 fl. pe anu, incatu, numai inceputu se se faca, ca in 10 ani se poate forma si unu altu capitalu, care se asecure sustarea academiei pe secii inainte. Dar apoi toate comunele romane ? Apoi b) care romanu mai insufletituipol'* din ce anghiu si margini nu se va impartasi la opulu aceata de vietia alu na­tiunei sale cu cate o obligatiune de 100, or 10 fl. fe anu? Pentruca, cine nu va vrea se’si veciniceassa numele si famili’a in prim’a carte naţionala, in primula protocolu alu vieţii na­tionale politice , ca se scie si strănepoţi de strănepoţi, ca ei inca au traitu pe lume , si au contribuitu atunci , candu ro­manii prin credinti’a s’a si iubirea de dreptate a Marelui seu Imperatu si Principe si au eluptatu viéti la politica naționala in Austri­a ? Si ceea ce va incurge si de aici pe 10 ani, or odata pentru totudeauna ne­­poate secura scoate din lipsele cele strigatorie pentru înaintarea in cultura. c) Besericele inca nu voru remane indereptu dela impar­­tasirea aceasta plina de devotiune filantropica pentru binele po­porului seu, ca­ ce si loru lear sucresce sprijinu din acestu in­stitutu. d) Cate veduve ba si cersitorii isi voru ofep deneraiulu seu multa putinu pentru scopulu acestu santu, ca se nu le piera numele cu sunetu , ci se fia si ei binecuventa­ti de vii­torime , caroru le asecuramu aceasta ereditate, ca se fia mai fericiți de catu noi? e) Apoi suntemu datori ai salvarii onoarei nationale, ca se dovedimu lumei, pentru ce ne totu radimamu in majorita­tea numerica a poporimei. Si cumu vomu pote dovedi aceasta? Mintea misca mass’a; se convingemu preoţi si intrelegintia totu sufletulu din giuru, ca suntemu datori lui Ddieu cu o jertfa de multiamire dela totu sufletulu romanu, pentruca ne a aju­­tatu a esi prin lege la egal’a indreptatire ; angerulu aperato­­riu alu drepturiloru si alu vieţii nóstre e scól’a de drepturi si pentru infiintiarea ei se se înscrie cu fileriulu seu fiacare sufletu in „Cartea m­a­n­t­u­i­r­i­i r o m­a n­i­l­o r­u d­i­n robi’a intunerecului,“ care se va pastra eu una san­­ttaria in acelu institutu, si numai dela unu singuru milionu de suflete, numai cate 3—1 er. de sufletu, potu intra 40—50 mii fl. pe seam’a institutiunei si culturei poporului romanu, ca multi se voru rusina a contribui cu cruciarii numai; dar’ apoi dela cdte milioane ? Eata , ca cu o singura fapta filantropica nationala ne salvamu si onoarea si victi’a. VI. Multu pretiuitii deputați dietali romani sunt rogati a asterne in numele natiunei o petitiune la Maiestate, ca pana la alta dispositiune preanalta se se indure a resolva pe primii 5 ani celu putinu cate 6­­mii fl. m. a. pe anu pe sam’a aca­demiei romane, deca nu altufeliu, celu puţinu, cu imprumutu fara interese , pe care natiunea se’lu replatésca in rate mai mici si de garantia se se indure a primi onóarea si lealitatea natiunei romane de suptu parintesculu seu sceptru. Totudeodata se pasiésca mediulocindu si gratioas’a prea­nalta facilitare atatu pentru redicarea numitului institutu, catu si pentru licenti’a de a aduna colecte si oblegamintile volun­­tarie de su­p. V, prin canalulu celu voru afla mai securu si mai activu, prin care se se porte si administratiunea fondului respectivu nationalu. III. Capitalulu incursu, catu ar prisosi dela deplin’a si per­­manent’a fundare a academiei comune se va folosi in con­creta spre scopulu asociatiunei pentru literatur’a si cul­tur’a poporului romanu , pentru o scóla agronomica in favo­rea poporulu , la care se va asocia si capitalulu de 1200 si mai bine adausu cu interesele lui pana atunci, adunatu de suscrisulu, — cărui dusimanii ei puseseră stavila inceputeloru sa­­lutarie, — si cu deosebire spre mai bun­a instarire si perpetuare a respectiveloru gimnasie in mesura egala. VIII. Archiereii nostri vom­ binevoi a face cunoscuta prin beserici neaparata acesta necesitate, tramitendu binecuventare celoru, ce voru lua parte activa la opulu mantuintiei cu sa­­crificia si oblegatiuni, cari se ceru a fi secure. Formulariulu pentru atari oblegaminti ar fi cam asia : Eu suscrisulu (or comun­a suscrisa) me oblegu, ca pentru asecurarea salarieloru profesorale la academi’a de drepturi din Blasiu vor contribui in 10 ani neintrerupta cate 10 fl. v. a. pe anu si anume in 1. Januariu 5 fl., in 1. Juliu 5 fl. in manile directorului academiei sau administratiunea fon­dului etc., or odata pentru totudeauna sum­a de 100 fl. m. a. in terminii cutări etc. Totuodata dau voia numitului directoratu (administratiunei) se pota sum’a numita intabula primo loco pre spesele mele — fara se fii­u intre­­batu, pe cas’a mea, care se afla in orasiulu N. N. sub Nr. N. N. or pe bunulu meu su Nr. N. N. intre vecinii N. N. N. N., care se afla in sa­­tulu orasiulu N. N. N. N., si daca nu a si respunde sum­a numita de ban­i in terminii defipti, se p­ecsecuteze cu toate spesele, interesuri si alte accesorii. Spre intarirea acestei oblegaminti me suscriu inaintea martoriloru. Datulu locului, diu’a, anulu. Martori: . . . . Suscrierea particulariului or Representantii comunei cutare. Veneranda preoţime si intrelegintia romana! Voi ati fostu fidelii aparatori ai panteonului si sacrariului natiunei romane; sacrificiale vóstre îmbinate cu ale braviloru naţionalişti si poporu au fostu primite in ceru. Voi ati preluptatu la victo­­ri­a infratirei eonatiuniloru pe basca dreptăţii! Puneţi si com­­plementu si cununa opului vostru cu scut, in viétia a acestei întreprinderi , fara de care, trebue se ne tememu, ca nu cumva se se complinesca predicerea din frunte a sufletu­lui celui micu din omulu celu mare, ci după atatea lupte se deveniţi binecuventati in secuii, ca restauratori ai poterii de vietia a romanului. Prea meritatiloru Archipastori! Ve rogamu ferbinte in loculu presentului si alu viitoriului nostru, binevoiţi a imparti binecuventarea archiereesca parinteasca si la deslegarea catu mai curunda a problemei acesteia, ca, deca prin sacrificiale cele admirabile in fruntea luptatoriloru nostri pentru dreptulu po­­litieu nationalu ne ati midilocitu intrarea in edemulu vieții, politice nationale, se ne poneti împreuna cu noi si peatr’a fundamentala la edificiulu conservării aceluiași dreptu, care nu pote fi altulu , decatu redicarea unei academii nationale de drepturi, deocamdata pentru mai mare înlesnire, in Blasiu, si fiţi securi, ca de 400 si mai bine de ani veti fi cei mai fe­riciţi, a caroru dulce memoria se va conserva cu acea scum­­patate in sinulu viitorimei, in catu imaginele. Vóstre voru remané espuse de esemplu de imitatiune, cu cele mai pretióse ornamente ale romaniloru. Asia se ne ajute tatulu vietii poporaloru! ! ! Ear’ tu nobile poporu romanu ! dovedesce cu fapt’a ca te sei entusiasma, ca se amutieasca secularii tei hulitori! II. ‘ Red. Diet’a Transilvaniei. Siedinti’a XXIV din 4. Septembre 1863. La ordinea dilei e § 4, pe care D. I. B a 1 o m i r i ilu vre se sune asia: Prerogativele civile si politico-natiunale, care mai sustau intre feliuritele natiuni ale Tranniei, din natur’a diferiteloru parti ale tierei si a numiriloru „loru se dechiara invalide.“ Se sprigine de stang’a. M. B i n d e r vre, ca se se sterga de totu § i din pro­iectil, si combate amendementulu lui­­Bajomiri, care aru voi se surpe institutiuni d e sute de ani. P u s c a r­­­u , înalta Casa ! Eu eri si alalta­eri nu amu vorbitu nimicu pentruca vediendu aplecarea înaltei case de a face unele modificatiuni, amu socotitu, cumca la atata prepon­derant cuventulu meu putinu folosu va avé, dara astadi vedu, cumnea unu §, alu regimului asta nevinovatu precumu este a­­cest’a tocm’a din partea aceloru Dui se combate, cari eri si Marta ori se aratau asia de liberali (asia e, bravo ! stang’a). Trebs se me cuprindă minune, candu D. deput. Binder dice­ ca §. acesta ar fi intunecosu; se pote ca după conceptulu si cuprinderea Domniei lui e intunecosu, dar’ după cuprinderea mea e foarte limpede. Dloru ! cumu pote se se intielega egal’a indreptatire a romaniloru si chiaru după cumu amu hotaritu eri a tuturora

Next