Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-11 / nr. 83-84
322 10 ani, ca voru da pe fiacare anu cate 1 mia ft m.a. pentru sustienerea academiei, seu neaflanduse mecenati atatu de liberali si potinti, 14 insi cu cate 500 ft seu mai multi diferiti, cari cu totii se intra de aceasta suma. Si ore se nu se afle in sinlu Romaniaiei una iniia de naționalisti cu fapt’a, car’ nu numai cu gur’a, cari se se oblege a contribui celu putina cate 10 fl. m. a. pe anu in restimpu de 10 ani? Celoru ce ar respunde cu: nu, leasi pune înainte spre infrontare o suma de veduve serace, inse inspirate de simtiulu fericirei si stimei nationale, care ii vom rusina. Apoi care comuna romana va fi atatu de indolenta si ticaloasa , eatu se nu primeasca asuprasi oblegaminte de vr’o cateva sute, or dieci de fiorini bani, or obligatiuni de imprumuturu nationala in aceeasi valoare nominala ? Eata fratiloru, ca trebue numai se voimu seriosu, si onoarea si garanti’a sustarei si prosperară natiunei o avemu salvata, celu putinu avendu deocamdată unu institutu in Austri’a bine provediutu, in care se se poata conserva paladiulu nationalitatii si alu desvoltarii culturei ei, pentruca : a) din vro 2600 de comune d. e in Ardealu, se fia numai una miia romanesci si se se oblege o comuna pe restimpu de 10 ani numaipentru 10 fl. pe anu, o pișcătură de purece, si totusi se garanteza cate 10.000 fl. pe anu, incatu, numai inceputu se se faca, ca in 10 ani se poate forma si unu altu capitalu, care se asecure sustarea academiei pe secii inainte. Dar apoi toate comunele romane ? Apoi b) care romanu mai insufletituipol'* din ce anghiu si margini nu se va impartasi la opulu aceata de vietia alu natiunei sale cu cate o obligatiune de 100, or 10 fl. fe anu? Pentruca, cine nu va vrea se’si veciniceassa numele si famili’a in prim’a carte naţionala, in primula protocolu alu vieţii nationale politice , ca se scie si strănepoţi de strănepoţi, ca ei inca au traitu pe lume , si au contribuitu atunci , candu romanii prin credinti’a s’a si iubirea de dreptate a Marelui seu Imperatu si Principe si au eluptatu viéti la politica naționala in Austria ? Si ceea ce va incurge si de aici pe 10 ani, or odata pentru totudeauna nepoate secura scoate din lipsele cele strigatorie pentru înaintarea in cultura. c) Besericele inca nu voru remane indereptu dela impartasirea aceasta plina de devotiune filantropica pentru binele poporului seu, ca ce si loru lear sucresce sprijinu din acestu institutu. d) Cate veduve ba si cersitorii isi voru ofep deneraiulu seu multa putinu pentru scopulu acestu santu, ca se nu le piera numele cu sunetu , ci se fia si ei binecuventati de viitorime , caroru le asecuramu aceasta ereditate, ca se fia mai fericiți de catu noi? e) Apoi suntemu datori ai salvarii onoarei nationale, ca se dovedimu lumei, pentru ce ne totu radimamu in majoritatea numerica a poporimei. Si cumu vomu pote dovedi aceasta? Mintea misca mass’a; se convingemu preoţi si intrelegintia totu sufletulu din giuru, ca suntemu datori lui Ddieu cu o jertfa de multiamire dela totu sufletulu romanu, pentruca ne a ajutatu a esi prin lege la egal’a indreptatire ; angerulu aperatoriu alu drepturiloru si alu vieţii nóstre e scól’a de drepturi si pentru infiintiarea ei se se înscrie cu fileriulu seu fiacare sufletu in „Cartea mantuirii r o ma nilo ru din robi’a intunerecului,“ care se va pastra eu una santtaria in acelu institutu, si numai dela unu singuru milionu de suflete, numai cate 3—1 er. de sufletu, potu intra 40—50 mii fl. pe seam’a institutiunei si culturei poporului romanu, ca multi se voru rusina a contribui cu cruciarii numai; dar’ apoi dela cdte milioane ? Eata , ca cu o singura fapta filantropica nationala ne salvamu si onoarea si victi’a. VI. Multu pretiuitii deputați dietali romani sunt rogati a asterne in numele natiunei o petitiune la Maiestate, ca pana la alta dispositiune preanalta se se indure a resolva pe primii 5 ani celu putinu cate 6mii fl. m. a. pe anu pe sam’a academiei romane, deca nu altufeliu, celu puţinu, cu imprumutu fara interese , pe care natiunea se’lu replatésca in rate mai mici si de garantia se se indure a primi onóarea si lealitatea natiunei romane de suptu parintesculu seu sceptru. Totudeodata se pasiésca mediulocindu si gratioas’a preanalta facilitare atatu pentru redicarea numitului institutu, catu si pentru licenti’a de a aduna colecte si oblegamintile voluntarie de sup. V, prin canalulu celu voru afla mai securu si mai activu, prin care se se porte si administratiunea fondului respectivu nationalu. III. Capitalulu incursu, catu ar prisosi dela deplin’a si permanent’a fundare a academiei comune se va folosi in concreta spre scopulu asociatiunei pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu , pentru o scóla agronomica in favorea poporulu , la care se va asocia si capitalulu de 1200 si mai bine adausu cu interesele lui pana atunci, adunatu de suscrisulu, — cărui dusimanii ei puseseră stavila inceputeloru salutarie, — si cu deosebire spre mai buna instarire si perpetuare a respectiveloru gimnasie in mesura egala. VIII. Archiereii nostri vom binevoi a face cunoscuta prin beserici neaparata acesta necesitate, tramitendu binecuventare celoru, ce voru lua parte activa la opulu mantuintiei cu sacrificia si oblegatiuni, cari se ceru a fi secure. Formulariulu pentru atari oblegaminti ar fi cam asia : Eu suscrisulu (or comuna suscrisa) me oblegu, ca pentru asecurarea salarieloru profesorale la academi’a de drepturi din Blasiu vor contribui in 10 ani neintrerupta cate 10 fl. v. a. pe anu si anume in 1. Januariu 5 fl., in 1. Juliu 5 fl. in manile directorului academiei sau administratiunea fondului etc., or odata pentru totudeauna suma de 100 fl. m. a. in terminii cutări etc. Totuodata dau voia numitului directoratu (administratiunei) se pota sum’a numita intabula primo loco pre spesele mele — fara se fiiu intrebatu, pe cas’a mea, care se afla in orasiulu N. N. sub Nr. N. N. or pe bunulu meu su Nr. N. N. intre vecinii N. N. N. N., care se afla in satulu orasiulu N. N. N. N., si daca nu a si respunde suma numita de bani in terminii defipti, se pecsecuteze cu toate spesele, interesuri si alte accesorii. Spre intarirea acestei oblegaminti me suscriu inaintea martoriloru. Datulu locului, diu’a, anulu. Martori: . . . . Suscrierea particulariului or Representantii comunei cutare. Veneranda preoţime si intrelegintia romana! Voi ati fostu fidelii aparatori ai panteonului si sacrariului natiunei romane; sacrificiale vóstre îmbinate cu ale braviloru naţionalişti si poporu au fostu primite in ceru. Voi ati preluptatu la victoria infratirei eonatiuniloru pe basca dreptăţii! Puneţi si complementu si cununa opului vostru cu scut, in viétia a acestei întreprinderi , fara de care, trebue se ne tememu, ca nu cumva se se complinesca predicerea din frunte a sufletului celui micu din omulu celu mare, ci după atatea lupte se deveniţi binecuventati in secuii, ca restauratori ai poterii de vietia a romanului. Prea meritatiloru Archipastori! Ve rogamu ferbinte in loculu presentului si alu viitoriului nostru, binevoiţi a imparti binecuventarea archiereesca parinteasca si la deslegarea catu mai curunda a problemei acesteia, ca, deca prin sacrificiale cele admirabile in fruntea luptatoriloru nostri pentru dreptulu politieu nationalu ne ati midilocitu intrarea in edemulu vieții, politice nationale, se ne poneti împreuna cu noi si peatr’a fundamentala la edificiulu conservării aceluiași dreptu, care nu pote fi altulu , decatu redicarea unei academii nationale de drepturi, deocamdata pentru mai mare înlesnire, in Blasiu, si fiţi securi, ca de 400 si mai bine de ani veti fi cei mai fericiţi, a caroru dulce memoria se va conserva cu acea scumpatate in sinulu viitorimei, in catu imaginele. Vóstre voru remané espuse de esemplu de imitatiune, cu cele mai pretióse ornamente ale romaniloru. Asia se ne ajute tatulu vietii poporaloru! ! ! Ear’ tu nobile poporu romanu ! dovedesce cu fapt’a ca te sei entusiasma, ca se amutieasca secularii tei hulitori! II. ‘ Red. Diet’a Transilvaniei. Siedinti’a XXIV din 4. Septembre 1863. La ordinea dilei e § 4, pe care D. I. B a 1 o m i r i ilu vre se sune asia: Prerogativele civile si politico-natiunale, care mai sustau intre feliuritele natiuni ale Tranniei, din natur’a diferiteloru parti ale tierei si a numiriloru „loru se dechiara invalide.“ Se sprigine de stang’a. M. B i n d e r vre, ca se se sterga de totu § i din proiectil, si combate amendementulu luiBajomiri, care aru voi se surpe institutiuni d e sute de ani. P u s c a ru , înalta Casa ! Eu eri si alaltaeri nu amu vorbitu nimicu pentruca vediendu aplecarea înaltei case de a face unele modificatiuni, amu socotitu, cumca la atata preponderant cuventulu meu putinu folosu va avé, dara astadi vedu, cumnea unu §, alu regimului asta nevinovatu precumu este acest’a tocm’a din partea aceloru Dui se combate, cari eri si Marta ori se aratau asia de liberali (asia e, bravo ! stang’a). Trebs se me cuprindă minune, candu D. deput. Binder dice ca §. acesta ar fi intunecosu; se pote ca după conceptulu si cuprinderea Domniei lui e intunecosu, dar’ după cuprinderea mea e foarte limpede. Dloru ! cumu pote se se intielega egal’a indreptatire a romaniloru si chiaru după cumu amu hotaritu eri a tuturora