Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-02-23 / nr. 15

carii seculiloru de multu trecuti, in catu se nu ne mai potemu recunósce pre noi insine in acelesi opiniuni cu totulu false, unilateralitate, superficialitate, anachronismi cu ridicat’a — a­­césta e istori’a pe care vedemu restaurata impartiel’a tierii si organisatiunea ei. Si eata, cu acestu aparatu istoricu, si in aceasta stare de­strămata se asteapta ea se ne­p­a r a s­i m u tier’a si — se mer­­gemu la Pest’a seu la Vien’a, B Cetate de Balta, 20. Fauru. Balulu care la proiec­tarea illustrei socie D. administratoru se arangia prin DD. am­ploiați din comitatu, si se tienu in 14 Fauru a. c. in castelulu bethlenianu de aci­esi cu unu venitu curatu apróape la 200 fi. v. a., carii s’au oferitu pentru ajutorirea juristiloru lipsiti de midiulocele necesarii din acestu comitatu. — La arangiarea acestui baiu splendidu a contribuitu foarte multu oferirea gra­tis a saloneloru din castelu si gratuit­a prestare de iluminati­­unea trebuintiosa din partea susu-laudatei Domne, pentru cari nu potemu se nui esprimemu cea mai intima recunoseintia si multtumire, pre cari asemene ni le esprimemu si tuturoru bine­­facatoriloru mecenati ai juristiloru nostri, cari prin imparta­­sirea loru numerosa s’au intrecutu cu contribuirea la unu scopu atatu de filantropicu. — De­si balulu acestea fu bine representatu de tote nationalitatile, totusi elu avu unu carac­­teriu mai multu romanu si intre jocurele cu gustu întocmite joculu nostru „Roman’a“ se esecuta mai de multe ori. — Socotél’a veniteloru vomu publica o mai tardiu. C—u. Din Sigetulu Marmorosiului citimu in „Conc­“, ca s’a tienutu si acolo unu baiu in 15 Fauru, in folosulu preparan­diei romane, in care s’a jocatu Roman’a intre aplausele publicului numerosu. 111. D. presiedinte J. Manu are a se multiami si venitulu de aici de 100 fi. precumu si multe altele. — Ch­ronica din afara. MAREA BRITANIA. Angli’a, 27. Fauru. Caus’a polona a inceputu a ocupa acumu si perlamentele si camerele state­­loru. In cas’a de josu se facu propusetiune , ca se se dea la coroana o adresa, prin care se cere una intrevenitiune in favoarea poloniloru, tocma de n’ar si fi armata, macar morala diplomatica. O mulțime de oratori sprijiniră aceasta propunere. In urma lui Palmerston cuventulu si dechiark in tonu serba­­torescu, cumpa­nea in cunosciintia simpatiile casei respicate pentru Polonia, doresce totusi, ca mai incolo acesta causa se se concreda guvernului. Guvernulu după cumu vedemu a in­­tratu in contielegere cu Franci’a in caus’a acesta, ei se crede ca Napoleonu se va adresa intr’o epistola autografa catra Cearulu in favorea Poloniei. Tocma asia se adresa si catra imp. Nicolau la inceputulu resboiului orientalu. Cee­a ce pri­­vesce la conventiunea Prusiei cu Rusia, apoi Palmerston ’si areti speranti’a, cumca imp. Alesandru va dă Poloniloru am­­nestia, si le va restitui constitutiunea din 1815, ceea ce pre­­tinsera Polonii de o­camdata, ear’ lu SirWalpole, care dise in parlamenti!, ca acesta petitiune catra corona nu se invoiesce cu principiulu ne’ntrevenitiunei, Palmerston respunse indata, ca Angli’a in totu chipulu are dreptu de a intreveni, se intie­­lege, ca după ce Rusi’a cu conventiunea ei aduse caus’a Poloniei la însemnătate internaţionala. ITALI’A. In cas’a deput. in 25 se încinse o desbatere în­focata despre legea împrumutului de 700 mii. si Mordini com­­batfi sistem’a politica a ministeriului cu care si atrase acesta discreditulu partitei actiunei, fiendaca se lasă indiferentismului si scepticismului. Elu pretinde o politica mai indiferenta catra Franciza dela ministeriulu italicu, ca se scape de apasarea seu presiunea ei. Desbaterile decurgu si acolo cu incordare si ministrulu de esterne se dechiark, ca politic’a Italiei e basata prealianti’a cu Franci’a si Angli’a si respinge ori ce imputare de supunere si presiune. In caus’a polona dechiark D. ministru, ca simpathi’a poporala e mare pentru ei si ca vetamarea principiului neintrevenitiunei e unu lucru seriosu; ea e pericu­­losa si celoru ce o comitu si celoru ce o incuviintieza. Ace­stea se primiră cu mare aplausu. — Garibaldi se preambla acumu cu cargiele pana la mare in insul’a Caprera, si incu­­viintir simpathi’a catra poloni, precumu si formarea batalionu­lui pentru ei. Caus’a romana a remasu in fundulu scenei (poscena) si in proscena a esitu conventiunea pruso-rusa si caus’a venetiana, despre care a esitu o brosiura, ce recomanda, impacarea si aliarea Italiei cu Austri’a spre a scapa de pre­siunea Franciei. — GRECI’A. Aten’a 25. Febr. Anarchi’a cresce in Greci’a. Guvernulu si ministeriulu earasi se dede diosu, ear nu mai eră guvernu, nu regimu. Luni denumi adunarea naţionala altu ministeriu: Balbis presiedentu fara portfoliu, Smolentz ministru de resboiu Ar­­gerinos de interne, D. Maurocordato de esterne, Caralambia finantia, ,Dosios (tata nu feciorulu), care pusica in regin’a), pentru cultu si instructiune, (?) Boudouris pentru marina si Papazaphiropulos pentru justitia. Atata traganare, fara publi­citate ! Cata se inceapa ceva Grecii. — FRANCI’A. Paris 26. Febr. încheierea tractatului intre Prusi’a si Rusi’a in caus’a Poloniloru au trasu atentiunea in­­tregei Frantie asupra resultatului ce poate unna de aici. La bursa scadiura chartiere si banc’a Franciei ’si vinde rentele pe apucate. O novela, ca ministrulu de marina a datu ordinu la mai multe regimente , ca se se puna pe picioru de cam­pania, de alta parte soirea, ca Francia cu Angli’a si Itali’a voru se­ch o nota colectiva la Qearulu pentru mai bun’a trac­­tare a poloniloru si restituirea drepturiloru loru stipulate la 1815 , comitetulu ce s’a formatu pentru a aduna materiale in favoarea poloniloru, in acarui frunte se aude, ca s’aru pune principele Napoleonu, provocările diurn. „Patria“ „Stele“ la ajutare pentru Poloni; adresarea clerului catolicu catra Pap’a spre ai cere incuviintiare a sprijini cu ajutare pre polonezi coreligionarii loru; vorb’a cea infricosiata a scrisoarei lui Vic­­toru Hugo ce o tramise la soldații ruși, publicata prin multe diurnale ale Fransiei, prin care provoaca militi’a ruseasca , ca se paraseasca stindardulu celu tiranu si se treca la insurgen­ții Poloni, cari se lupta pentru dreptate, si libertate om­enea­­sca ; provocarea principelui Czartom­sky, cu care justifica por­nirile poloniloru si rechiama generositatea si marinimi’a popoa­­reloru si a diplomației, dîcundu, ca numai tirani’a cea ne mai audîta , esereitata cu ocasiunea recrutarei in Poloni’a, a pro­­vocatu aceasta insurectiune, pentru care omenimea b obligata a simpatisa; rostulu contelui Montalambert despre intempla­­rile poloniloru justificate de elu ear’ prin tirani’a, cu care fura ei tractati;­­unu barbatu raru acesta in principiale sale cath. ultramontane, care intre altele dice, ca instrucţiunile ce­­lea secrete ale ministrului de interne alu Rusiei, trentea nu­mai ca prin recrutare se se pescuiesca toti polonezii cei­ peri­culosi , ducandui de implutura tunuriloru­ acestea intemplate in Franţi­ a fara respundere si impedecare; tote acestea daca au casinnatu o multime de petitiuni, cari se tramitu mereu la guvernu si la senatu in favoarea Poloniei , si se crede, ca in senatu se va lua înainte aceasta causa, înainte de ce s’ar face vreo nota colectiva. PRUSIA. Berlinu, 27. Febr. Astadî se finiră desbate­rile cele fulminante asupra causei polonice in cas’a deputati­­loru si se primi urmatorea resolutiune cu 246 in contra nu­mai la 57 voturi: „Cas’a deputatiloru se otaresca a dechiara, ca interesulu Prusiei pretende, ca gubernulu r­ de statu, faijia cu rescóala prorupta in regatulu Poloniei, se nu dee neci uneia din par­tile luptatorie vreunu sucursu seu favorisare, neci se conceda, ca se intre pre teritoriulu prusianu armati fara ai desarma mai nainte.“ Atata e totu resultatulu flagranteloru desbateri, in cari min. Bismark numai catu nu fu aruncatu pe fereastra afara pentru vorb­a si atitudinea lui cea de absolutistu de­­chiaratu. — 58 Telegramele Gazetei. Bucur­esei, 5. Martiu 5 are 50 min., sosita la 7 ore. Deputatiunea intrunita (alesa de camera) presents adre­­s’a astadî, după doue necuviintie grave, comise inadinsu de vice-presiedintele Lascar Catardgi, Principele primi adres’a fara ca se fia binevoitu a­­ asculta cetirea. Mai multi depu­tați desemnați prin soarte pentru aceasta deputatiune au refu­­satu a (lua parte la) presenta una adresa cu acesta siefului statului. Bucuresci, 6.­Martiu 3 are 55 min., sositu 6/3. Ora nu e însemnata. Eri, după ce incidintiele, candu cu presentarea adresei la Principe, devenira cunoscute, una deputatiune din membrii adunării delegatiloru, din cei 50 de deputati, cari se abtie­­nusera a vota la adresa, se a presentatu in Palatu si a ase­­curatu pe Inaltîmea Sa de concursulu loru si si a sprimatu cu multa aspiratiune indignatiunea loru in contra portarii (Conduitei) Vicepresiedintelui adunării Lascar Catargi , facia catra capulu statului. (Amu dori deslucire mai detaiata. ..)

Next