Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-02-23 / nr. 15
AZET’A TRANSILVANIEI. Mr. 15. Brasiova, 33. Februariu 1803. AmiliiXII. Cazet'a esse dte 2 ori: Mercurea si trambet’a, Feiea una data pe septemana. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs’a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. MONARGHI’A AUSTRIACA. Rescriptulu regescu catra curia regesca, in privinti’a causeloru urbariale si de activitate, in comitatele anesate dela Transilvani’a la Ungari’a. FRANCISCU JOSIFU I. etc. etc. Multa Reveritiloru, Reveritiloru, Onoratiloru si Illustriloru, Iubitiloru nostri credintiosi! Luandu in consideratiune întrebările escate, cu pre care lege si procedura trebuesce observata in căusele de activitate si urbariale in comitatele anesate in fapta dela Transilvani’a la Ungari’a, ca se capete o deslegare secura, atatu părțile interesate catu si cinosuir’a oficialatului procedietoriu, amu aflatu de lipsa * — si pana va face legelatiunea despusetiuni — a ordină si a demandă, dreptu - acea conformu poterei nóstre regesei ordinamiu si demandamu, ca in partile numite, adeca in comitatele Zarandu, Crasna si Solnoculu de mediulocu, precum si in districtulu Cetatei de pietra, in căuşele de avitieitate se se aplice patent’a noastra edata in caus’a acesta pentru Transilvani’a la 29. Maiu 1853. — Eara in căuşele urbariale se se aplice decisiunile patentei nóastre esite in caus’a acest’a pentru Transilvani’a la 21. Juniu 1854, eara la respeptivele procedure trebuescu observate decisiunile conferintieloru judelui curiei. Ordinamu mai departe, ca tempulu in privinti’a aretariloru poftite prin §§. 3 si 4 alu patentei nóstre din 21. Juniu 1854, cu are care pamentu e de natur’a alodiale sau urbariale, precumu si eliberarea pacientului cuprinsu din pasculu comuna, mai de parte a pretensiuniloru intre fostii domni de pamentu si fostii iobagi, dela trei ani deja aplacidati, se se prelungesca încă cu unu anu incependu dela publicarea rescriptului nostru regescu. Despre ce insciintiandu-ve pe credintiosiile voastre, pentru incunosciintiare si acomodare, cu grati’a imperateasca totudeun’a aplecati remanemu. Data in capital’a noastra imperiala, Vien’a in Austria, Jan. 29. 1863. Fransiscu Josifu m. s. . Conte Antoniu Forgăch m. s. Ignatiu Rohonczy m. s. Din „Schematismului Ardealului, încheiere din Nuntr. Nu pricepemu earasi, pentruce unele cetati, orasie, si orasiele se mai numescu privilegiate si regesei libere, sau libere nobilitare, dupa ce au incetatu totufelulu de privilegii politice si nu mai esista nici o diferintia intre liberu si neliberu, nobilu si nenobilu, nici cu privire la persóne nici la pamentu ? — Este intru adeveru o mare absurditate, deca intru impregiurarile de fasia, candu cu totii stamu sub aceleasi legi, asemenea comune merunte isi mai au jurisdictiunile loru, pe care inse nu sunt in stare de a le sustiene. Avemu in Ardealu comune depărtate numai cate 2—3 miluri unele de altele, intru care se incrucesce activitatea mai multor jurisdictiuni. Astă de es. in Mediasiu se afla unu magistratu că corporatiune politica si totuodata că tribunalu , eara unu milu mai departe orasielulu armenescu Elisabetopole, earasi asemenea magistratu, si totu acolo cu de ospetu cu resiedintiia sa oficialatulu comitatului Albei de susu; de aici curendu ajungi la Segisiara, unde earasi afli magistratu administrativa si judecatorescu totuodata. Totu in asemenea referintia se afla pe distantia numai de trei miluri Brastovulu, Illyefalva, (satu) si S.S.-György, tóate trei cu magistratu si cu tribunalu judecatorescu. Cautamu si la Turd’a noua cu Turd’a vechiu si cu vecinulu cuibuletiu de scaunu alu Ariesiului s. a. m. m. Ce mai bene tragi-comice ale stării nóstre celei sfasnete de rivalitati tícalose, ce mai embleme ale desbinariloru nóstre si ale totalului bancrotu alu patriei si alu natiuniloru conlocuitóre in favoarea prea reu intielesului dreptu istoricu! *) Noi ardelenii ne vaieramu ne’ncetatu ca suntemu sărăcieata vnse ca intr’unu ramu apucaramu a fi, nici noi nu scimu cum, mai asiă avuţi că boemii, adica in amploiaţi (inse ce amploiaţi?! Red.) Mai in scurtu ca din Schematismulu anului curgetoru invatiamu atata, cum ca organisatiunea politica si juridica a tierii nóastre asiă precumu s’a restauratu aceeasi in a. 1861 după formele cele ruginite seculare si intra intielesulu privilegiiloru mircede si trentiuite este unu conglomeratu , mai pe romanesce o galâgia scalâmbata, aruncata acolo, eaca asiă, fara nici unu planu si plina de cele mai strigatoare contraduceri. Apoi in midiuloculu unui chaosu că acesta iti mai est inca si unele cuibuletie că Fogarasiulu, care conduse numai de o rivalitate seu mai dreptu vorbindu de o poltroneria, politica seu nationala, nu potemu se aflamu, mai ceru si ele, — astadi la anulu Domnului un’a miie optu sute siese dîeci si trei, că si cum s’ar află in dîlele Rakocziloru seu Apafiloru, privilegii estraordinarie, seu cumu dîcu nemții cu unu terminu foarte prosaicu — eine Extrawurst. Astă este, stamu se ne luamu de plete pentru privilegii locale, eara patri’a comuna no lasamu in prad’a orbului destinu. Ne tememu unii de supremati’a altor’a, in momentele candu cu totii gememu ingenunchiati sub jugulu sărăciei, sub apasarea unui egoismu radietoru la firulu vietii nóastre fisice, morale, private si publice, torturati de ura si urgia reciproca, de prepusa si ne’ncredere noptateca si négra, sclavi ai vanitatii nationale, pe care o venturamu de o nobila ambițiune, provocandune fiacare la istori’a noastra, pe carea vise in partea ei cea mai mare nu nio cunóscemu de locu, seu ca o invatiamu astă, precum nio falsificară din capu pana in piciore croni*) Am intrebuintiatu inadinsu terminala tragi - comica. Ati vediata Dv. vreodată pe Doinii senatori din cetatea Brasiovu cu 26 mii suflete , alatUrea cu jupanii senatori din satulu Illyefalva ? Eara dómne senatoritie cumparandu oua si găini dela jupanese senatoriiie vediutati ? Nu ca dara ar fi vreo rusine a cumpără si a vinde , nu nici decumu; voimu numai se ducemu, ca figura ce o făcu domnii si dómnele cu jupanii si cu jupanesele nóstre din Ardealu este adesea foarte interesanta, pentru că se merite a fi studiata de artiști,