Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-06-03 / nr. 44

176 paratistice, apoi lupulu isi schimba perulu dar’ naravulu nu, se apuca si atinge pre romani, dicandu, ca sten­­g’a inainte numai cu vro cateva zile, candu se publi­case sanctionarea primului articlu de lege, s’a apro­­misu serbatoresce, ca va contribui totu ce i sta prin potentia spre consolidarea unitatei imperiului; acuma tocma se afla o pasiune la acestea*). In fine se dechia­­redia pentru propusetiunea lui Herbert din causa mai vertosa, ca numai asiediarea astufeliu a unei instantie in Vien’a ne poate feri de sentintie judecatoresci cu in­­fluintie nationale; pentru­ ca elu a vediutu la pertrac­tări finali, ca judecătorii sasi, ca se nu li se impute antipatia naționala, au aplicatu pracsa cea mai blanda a legei facia cu romanii incuisiti (?), pe candu facia cu sasii nu o făcu acésta (?!) ci aplica asprimea legei. (Stanga nu crede Moga ceru documentare). I. B a 1 o m i r 1 combate proiectulu minoritatei si susu­­tiene pe cel’a alu maioritatei. Schule­r-Libloy pentru Herbert, ed­­estinderea activitatei curtei de casatiune austri­­ace si asupr’a Ardealului, asta si din punctulu financiaru, că­ci senat. imp. la consultarea bugetului pentru justitie a Ardea­lului va avea una influintia derogatoare, fiendu-ca datoriele sta­tului austriaco sunt mai multe, de catu de 2 ori pe atati fio­rini si mai bene, cate minute au trecutu dela nascerea lui Ch­ristosu pana adi, ad. doue mii siese sute de milioane. Gutl numesce reactiune proiectulu majoritatei si propunerea eppului Fogarasi. *Dr. Ratiu critica obiectiunile facandu una revista peste ecspresiunile precuventatoriloru, aretandu si cum unii au vorbitu in interesulu partialu. — Salmen mai spriginesce pe Herbert si siedinti’a se inchide. — S­i­e­d­i­n­t­i ’a din 7 Iuniu continua desbaterile asupr’a §-lui I totu cu acelasiu focu, unu sasu si unu romanu se ur­­mesa. Iosef Schneider afla toata mantuinti’a justitiei la curtea casativa din Vien’a. Canonicu­l­l­i­a V­l­a­s s­a refrange anti-autonomismulu si presupunerea ca nu s’aru afla destule capacitati juridice in Ardelu, si sprijinesce din resputeri proiectulu maioritatei. Mai vorbescu reg. F i 11 s c h pentru propunerea lui Herbert. Domzsa pentru parerea maioritatei. Br. Friedenfels, care din istori’a tierei do­­vedesce, ca de 800 ani curtea suprema afara de 3 ani s’a aflatu totu la curtea regelui Ungariei, care totu de unadata e principe Ardealului si de 170 ani resiede in Vien’a apara proiectulu regim. C. Schmidt citandu una pasagia din representatiunea s’a, in care natiunea saseasca ceru a se alatura la Austri­a, dorindu asemenea legislatiune pentru totu imperiulu etc. se dechiara pentru votulu minoritatei. Pe F a b i n i nu ’lu tiene loculu, ca nu se poate slabi majoritatea, si vede destrămarea unitatei imperiului, deca nu se va primi proiectulu regimului in sensulu lui Herbert. Mai refrange si eppulu Fagarasi în­vinuirea de regresu si 'si mai rendiesce inca una data pro­punerea intre aplause. Herbert, Vlassa, Rannicher mai rectifica unele imputatiuni asemenea si C. Schmidt facia cu eppulu Fagarasi dicundu, ca fapt’a venirei lui la dieta dovedesce, ca nu-i regresistu, după aceea prepune pe stang’a, ca cumu romanii n’aru fi loiali, die undele: „No! domnii mei, déca Dvastra sunteti atatu de loiali, déca vreţi se fiţi sierbi atatu de aderitori Maiestatei Sale no! acumu crediu dovediţi cu votarea pentru proiectulu regimului (stan­g’a, oho ! ho ! ho!), fiendu-ca numai prin vointi’a, si aplaci­­darea Maiestatea Sale au ajunsu in diet’a Ardelului. Comi­­sariulu regimului de P a­p­o dice, ca instanti’a a 3-a dela r. guvernu de acum arata unu ce inconvenientu, care inconve­­nientia póte se durese mai longu, deca Maiestatea S’a nu va intari neci votulu maioritatei neci a lui Herbert-Michaelu Binder mai vorbindu pentru propusetiunea guvernului se fi­­nesce siedinti’a. Prenunciamu, ca in siedinti’a din 11 Iuniu a mai venitu deputatulu secuiu dela Breticu Emericu Gábor si primi apro­­misiunea intre elyen.“ Trei proiecte ale regimului se proponu dietei spre pertractare sosite dela comisariulu r. dietalu ; 1) in privinti’a modificatei §-lui 75 alu ordinei dietale ; 2) pri­­vitoriu la bugetulu fondului desărcinării pamentului si alu fondului tierei pe period­ a de 14 luni 1864, si pentru aco­perire la celu d’antaiu se ceru 714/2 cr. aruncătura pe 1 fier. la alu 2-le 4y2 cr­ — Toți membrii dietali ad. si regalistii primescu cate 5 fr. pe di si de milu cate 1 fl. calatoria la dieta si a casa. Er’ in 13 Iuniu se primi si alu 3 ` după adaugere D. Gabriele Manu asia : Toate posturele se voru da numai la pa­trioți ardeleni, cu respectarea celoru 4 națiuni recunoscute si 6 religiuni asemenea cu dreptu de statu recepte.“ *) Asia, deca unitatea imperiului n’ar’ poté sta si înflori mai bine prin inlesnirea si multiumirea popoareloru, de catu prin fusiunea si incercarile centralisti de a le germanisa, cum si veneza si asa de susu. Red. Curtea suprema pentru Transilvani­a. (Capetu). Anca odata : Nu voimu a­coperi neci unu vitiu de alu ardeleniloru, ci tocma din contra amu fostu totudeanu, sun­­temu si astadi prea aplecati a tracta vitiurile proprii multu mai aspru de catu cele străine; nu recunóscemu inse neci unui popom austriacu dreptulu de a se tiené mai bunu, mai dreptu, mai santu de catu ardelenii, si cutesamu a provoca pe ori­care s’ar’ tiené mai dreptu de catu noi, se ’si ia sta­tisticele temnitieloru si cronicele scandaloase proprii intr’o mana, cara petr’a in ceealalta, apoi se lovesca in noi deca are curagiulu. Ca intre națiunile transilvane totu mai domnesce ura naționala, seu de nu si ura, in totu casulu inse ne’ncredere si prepusu greu (Argwohn) alu uneia asupra celeilalte ? Dom­nesce, noi nu negamu acésta intru nimicu, ca nu ne placa faciori’a. Credeți voi inse ca ducandu voi cateva familii de amploiați din toate națiunile la Vien’a, cu atata ati facutu se încete dintre națiunile transilvane prepusulu, frecările si do­­rinti’a de a predomni ? Amaru v’ati insiela déca voi ati crede asia ceva, me remasiescu vnse, ca nimini dintre voi nu crede in asemenea secaturi. Doisprediepe ani, pre candu toata po­­testarea legislativa si judecatorésea a fostu concentrata in Vie­n’a, incetat’a oare ur’a nationala ? Neci pe unu minutu, ci toc­ma din contra, aceeasi in mani’a toturoru mesureloru aspru infrenatare s’a facutu si mai elastica de catu fusese ea n­a­­i­n­t­e de 1848. Ei, domnitoru, cu totulu altele sunt acelea caii, pe care se poate si trebue a se paralisa ur’a nationala si a i se substitui charitatea in Ardealu. Pre catu timpu inse de­­nunciatiunile clandestine, calumniile cele mai nerușinate, in­criminările perdietare de capu propagate pe intunereculu nop­ţii, cum amu dice, en gros, nu voru inceta dintre noi, pre a­­tata ur’a si urgi’a inca nu va dispărea. Intre anii 1854 si 1859 in Vien’a chiaru trecea de o crima a fi cineva romanu *), eara a fi romanu gr.-u n i t­u , era sinonimu cu revolutionar­iu, rosiu, mazzinistu, comunistu etc. Ga­­citi pentruce ? Si toate caciuliturele si metaniile unoru publi­cisti si toata orb’a supunere a amploiatiloru de nationalitate romana nu au fostu in stare de a face, ca unii din cei mari se nu mai numésca pe romani „Canaille.“ Si adina dintre amploiaţii straini nu s’au vedintu o mul­ţime, carii aduseseră ura naţionala dela ei a­casa in patri’a noastra ? Au intre boemi si nemţi, intre galitieni si nemţi, in­tre italieni si nemţi, intre sloveni (din Stiri’a si Carinti’a) si nemţi, intre italieni, nemţi si dalmatini, intre croaţi, nemţi si unguri, intre unguri, şerbi si slavaci nu domnesce ura si ur­gia naţionala ? Apoi dara din ce felu de oameni se constea tribunalulu supremu destinatu pentru tote acestea popoara? Unde va fi nepartinirea, neutralitatea, dreptatea ? Deca ne tememu unii de alții, nu cumva ar’ fi mai cu sfatu, ca precum se chiama technici si artiști, asia se se chiame in Austri­a si judecători străini, de es. franci, anglii, sau inca mai bine muscali de ai lui Berg, Muravieff et Compagnia ? Si ce vi se pare Dv., candu s’ar’ strămută chiaru curtea casativa ceva si mai de­parte de inmiurintiele noastre, buna oara la­­ Petropole, la Moscva, seu deca v’ar’ mai placea, si in apusu undeva, nu amu fi oare mai siguri de administrarea dreptății si preste totu de caracterulu judecatoriloru ? In Elveti­a si in Belgia sunt totu cate trei naţiuni, pen­tru aceea inse tribunalele loru judecatoresci potu fi de un o­ *) Unulu din cei mai de frunte barbati de statu avu­se bunătate a o spune acésta in a. 1857 unui romanu dintre cei mai renumiți, pentru­ ca atatu acesta, catu si toti romanii se se scia conforma impregiurariloru si se nu dea in nenorociri mai mari si de catu acestea care veniseră preste cativa. Vedi si M e m o r i a­­ u­­ u in In. Mai..........din 1857 substernitu la ministeriu.

Next